4,988 matches
-
Se caută la medicii din Iași și București, care i-au recomandat bromurat de potasiu, dar țăranul Creangă nu poate să nu încerce și tratamentele „băbești”, adoptând leacul unei bătrâne și stând „în salce” cinci zile, dar fară efect, din contră, se constată o agravare a stării maladive. Când în iunie 1883 Eminescu își pierdu rațiunea, durerea povestitorului cronicizează boala, accelerându-i evoluția. În mai 1884, o criză puternică pe care a avut-o la școală este sursa comunicatului din presă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
artistice, ca oricare aptitudine de altfel, se dezvoltă prin exersare. Formarea aptitudinilor nu se poate face independent și izolat de celelalte componente ale personalității. Delimitînd această sarcină, a educației estetice, nu înseamnă că ea se referă exclisiv la aptitudini, din contră, ea are în vedere celelalte trăsături ale personalității. Educația estetică urmărește, pe de o parte, depistarea acestora, iar pe de altă parte asigurarea condițiilor și mijloacelor necesare pentru dezvoltarea lor. Indiferent de ce fel de aptitudine este vorba, copiii sunt capabili
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
sociale proprii universului familial. Coerent sau nu, justificat științific sau nu, familia își propune să transmită tînărului o perspectivă asupra universului social despre care este important de știut dacă reprezintă o șansă de integrare într-o nouă societate sau, din contră, un balast de care tînărul va trebui să se elibereze. Educația formală, realizată de către școală, cea informală, caracteristică, în primul rînd, familiei și influențele non-intenționale, proprii acelei părți a procesului de socializare care nu este controlat de o anumită instanță
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
o copie a acestuia. Perspectivele asupra imaginii cunosc o permanentă dinamică în cadrul științelor cognitive, în funcție de domeniul și de sistemul de referință, dar și de epoca în care au fost structurate. Fie că sunt dependente de analogia cu realitatea, sau din contră, reflectă o zonă neantizată, imaginile sunt controversate tocmai pentru că fac referire la o dimensiune specifică naturii umane. În acest sens, tezele despre imagine acceptate într-un domeniu la un moment dat pot fi infirmate, cel puțin parțial, nu numai de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Ștefan Afloroaei, celălalt poate fi reprezentat atât ca semenul nostru, cât și ca străinul sau excentricul, fiind în acest sens un potențial prieten cu care se poate stabili o relație de comunicare și se pot satisface anumite interese, sau, din contră, o sursă de amenințare permanentă 155. Un rol important în definirea imaginii celuilalt îl are componenta culturală, care favorizează cunoașterea celuilalt și "evidențierea trăsăturilor lui fundamentale, îndeosebi pe linia descoperirii utilajului său mental, modelelor culturale, abilităților și practicilor sociale. Deosebirile
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imagine sau reprezentare străveche, moștenită inconștient. Unii regi sunt considerați semizei, sunt reprezentanții divinității, alții sunt doar oameni înțelepți care în timp ajung la nivelul zeilor, iar alții sunt doar o entitate prin care zeii își manifestă bunăvoința sau, din contră, mânia. Interesant este faptul că, indiferent de spațiul geografic, de cultură și religie, gândirea simbolică a creat un ritual prin care un anumit individ devenea rege334. Încoronarea, în orice formă a ei, este un eveniment care decurge după un scenariu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
faptul că integrarea sau excluderea se realizează în funcție de orizontul de interpretare al societății și de interesele acesteia, interese care sunt legate atât de resursele la care indivizii au acces, cât și de nevoia de a păstra unitatea grupului, sau, din contră, de nevoia de a interacționa. Astfel, criteriile prin care are loc acceptarea și respectiv excluderea depind de tipul de societate 370, întrucât lumea medievală românească evidențiază faptul că în timp ce pentru societățile de agricultori excluderea este puțin întâlnită, grupul fiind nevoit
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care sunt adresate aceste întrebări, deoarece ele indică problemele fundamentale la care o societate trebuie să gândească. Cultura ar fi, așadar, cadrul general care problematizează atât micro, cât și macro universul, este fundamentul unui grup, determinându-i sărăcia, sau din contră, bogăția spirituală, capacitatea de a ieși din real prin semnificație, de a atribui sens lucrurilor și fenomenelor. Din acest punct de vedere, cultura oferă individului adevărate repere prin care poate construi sensul și-i dă posibilitatea de a beneficia de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ea o anumită metafizică a reprezentării. Mesajul și interacțiunea sunt acte imagologice, de ele depinde viața imaginii, în puterea lor stă posibilitatea acesteia de a se adapta contextului, pentru că ele sunt cele care îi dau flexibilitate, o îmbogățesc, sau din contră îi elimină unele elemente. Imaginea începe cu arhetipul, se continuă cu miturile și simbolurile, pentru a ajunge la formele logico-epistemologice, cum sunt reprezentarea, fie că este vorba despre cea socială sau nu, presupoziția și stereotipul. Deși este elementul prim al
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pentru profesor este să aleagă un ansamblu de situații ușor de identificat, cu ajutorul câtorva parametri. Dacă ar exista numai o singură situație În care fiecare să-și exerseze competența, atunci această exersare ar constitui pur și simplu o reproducere. Din contră, definirea unei competențe printr-un spectru larg de situații nu ar permite evidențierea competenței cuiva Într-un anumit moment. Exemple de competență: 1. „Rezolvarea unei situații problemă, apelând la dimensiuni proporționale, la medie și/sau la procentaje”. Situațiile sunt cauzate
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
moralitate generală a unei comunități determină și prosperitatea materială a acelei c omu nități. Acolo unde este o conștiință mai evoluată, oame nii sunt mai corecți, resursele sunt repartizate mai echitabil, acolo și nivelul de trai este mai ridicat. Din contră, acolo unde cinstea nu este prețuită, iar șmecherii, escrocii ,hoții fac Legea, acele țări sunt și mai înapoiate economic. Morala face parte din spiritualitate, iar legătura dintre spiritual și material este evidentă. Iar aici putem face legătura cu ce spune
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
apropia de Creator . Omul în neștiința sa consideră că trebuie să ex ist e stăpâni și sclavi, păstorul deștept și oile proaste și cu siguranța acest mod de a privi lucrurile, nu face parte din gân dir ea Divină. Din contră, cred că relația dintre Dumnezeu și oameni este relația dintre un tată și fiii săi, tatăl având respect față de aceștia, ajutându i să învețe să ajungă la nivelul său. Fiți desăvârșiți precum este Tatăl Meu, a spus Isus întrun mesaj
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
de suportul material, ținutele feminine pot deveni, în Comedia Umană, limbaj, simbol și poezie [...]. Vom nota mai întîi faptul că acest limbaj este apanajul unor femei elegante care stăpîneau perfect arta vestimentară de care se foloseau în mod conștient...Din contra, rochia indiană a fost întotdeauna considerată, prin excelență, haina femeii din popor, și trădează adesea o sărăcie decentă [...] Am fi tentate să adăugăm, ceea ce ne conduce la aceeași idee, că rochiile verzi la Balzac sînt specifice personajelor din afara înaltei societăți
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și ale reobazei). Această hiperexcitabilitate neuromusculară interesează cu precădere grupele musculare implicate în practicarea sportului respectiv. În ceea ce privește metabolismul muscular, trebuie menționat faptul că o contracție izometrică comprimă vasele sangvine mici, ceea ce duce la insuficienta aprovizionare cu oxigen a mușchiului. Din contră, contracțiile izotonice, prin comprimări și relaxări succesive, ajută întoarcerea venoasă și deci eliminarea cataboliților. De aceea, după contracțiile izometrice, ca reacție compensatorie a organismului, are loc o hiperemie la nivelul mușchiului striat, cu rol de oxigenare și de eliminare a
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
e Filosofia dell'Universita di Napoli, 1955, pp. 95-117. 23 N. I. Herescu, "Le sens de epitaphe Ovidienne" în Ovidiana, pp. 420-442 și "Ovide, le Getique" în Atti del Convegno.... vol. I, pp. 55-80; R. Marache, "La revolte d'Ovide exilé contre Auguste" în Ovidiana, pp. 412-419; K. Scott, "Emperor worship in Ovid" în TAPhA, 61, 1930, pp. 43-69. 24 Suetonius, Aug., 65: "nepotem Agrippam adoptavit in foro lege curiata; Agrippam brevi ob ingenium sordidum ac ferox abdicavit seposuitque Surrentum". 25 Pentru
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
13, 18) în Atti di Convegno..., vol. I, pp. 55-80. 23. LAMBRINO, S., "Tomis, cité gréco-gète chez Ovide" în Ovidiana, pp. 379-390. 24. LASCU, N., Ovidiu, omul și poetul, Cluj, Dacia, 1971. 25. MARACHE, R., "La revolta d'Ovide exilé contre d'Auguste" în Ovidiana, pp. 412-419. 26. MARIN, D., "Ovidio fu relegato per la sua opposizione al regime Augusteo?" în Acta Philologica, 1958, pp. 199-252. 27. Idem, "Intorno alle cause dell'esilio di Ovidio a Tomi" în Atti di Convegno
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
sunt la citit, iar eruditul Brutus are bilbiotecile la dispoziția sa. Nici eu nu sunt atât de nebun încât să mă compar cu nume atât de celebre; eu, cel puțin, nu am ridicat arme criminale (saeva arma) împotriva zeilor... din contră, nu există carte în care eu să nu-l fi elogiat pe Cezar". Quod metuas non est: Antoni scripta leguntur. Doctus et in promptu scrinia Brutus habet. Nec me nominibus furiosus confero tantis: Saeva deos contra non tamen arma tulli
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
să subliniem unele aspecte ale relației dintre Ovidiu și Augustus. Acum trebuie doar să rezumăm. Suntem ajutați în efortul nostru de recentul articol al lui R. Marache despre care am vorbit mai sus. Atât titlul, La révolte d'Ovide exilé contre Auguste, cât și conținutul ne pun în fața unui aspect, ca să spunem așa, deja scontat: în urma relegării, era normal ca Ovidiu să simtă ură și ranchiună, încât câteodată părea că stă să explodeze. Marache are dreptate când subliniază această situație. Acest
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Studi in onore di Aristide Calderini e Roberto Paribeni, vol. I, Milano, 1956, p. 157-185. 55 BOISSIER a surprins această realitate numai în parte atunci când afirmă: "Ce n'étaient pas seulement quelques esprits chagrîns et austères qui se montraient irrités contre lui (= Ovide), c'était un parti tout entier qui a toujours été très puissant à Rome, celui des vieilles mœurs et des anciens usages". 56 Cfr. DEMETRIO MARIN, La paternità del "Saggio del Sublime", în "Studi Urbinati", anul XXIX, Serie
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și nu lui Celsus sau lui Atticus, după cum cred alții. 393 Cfr. GROAG, ibid., col. 1788. 394 Poate la v. 7 se dorește sugerarea faptului că Maximus este demn pentru purpura (imperială). 395 R. MARACHE, La révolte d'Ovide exilé contre Auguste, în "Ovidiana" cit., p. 412-419. 396 TACITUS, Ann., III, 54. Cfr. BOISSIER, op. cit., p. 69-70. Despre domnia lui Nero, v. TACITUS, Ann., XIV, 48. 397 Vers citat de A. ROSTAGNI, Del Sublime, XLIV, 1-3. Vezi și considerațiile făcute de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
un zâmbet întipărit pe fata persoanei etc.). Chipul da expresie în modul cel mai izbutit trăirilor interioare, și tot el, fiind elementul aflat cel mai "la vedere" ne poate ajuta în a fi persuasivi atunci cand susținem o problemă sau, din contră, să ne dezvăluie adevăratele trăiri. Toate componentele aflate la nivelul fetei, prin a caror punere în mișcare lăsăm să se vadă, ori încercăm să ascundem ceea ce gândim ori simțim, alcătuiesc ceea ce denumim generic prin termenul: mimica. Nici unul dintre elementele alcătuitoare
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
al volumelor Civilizația greacă și originile democrației, Societatea greacă arhaică și clasică, Cetatea greacă, între real și imaginar, Practica nemuririi. O lectură critică a surselor antice referitoare la geți. În colaborare cu Liana Lupaș, a publicat volumul Commentaire aux SEPT CONTRE THEBES d'Eschyle, lucrare distinsă cu premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române. Autor a circa 100 studii de specialitate. Catherine Durandin, Zoe Petre, România post 1989 (c) 2008, Editions l'Harmattan (c) 2010, Editura Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
sub controlul FSN și al oamenilor președintelui. Preocuparea de a anexa masa lucrărorilor industriali ca bază ellectorală apare încă din primele zile ale noului regim, când privilegii materiale importante sunt concedate unor categorii semnificative, începând cu minerii, a căror rezistență contra lui Ceaușescu din 1977 este ridicată în slăvi. Dincolo de acestă memorie a rezistenței, pe care FSN nu putea accepta să o lase doar pe seama partidelor de opoziție, e clar că, până în 1996, politica FSN și a succesorilor săi politici a
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
când se sărbătorește la Alba Iulia pentru prima dată noua zi națională, primul ministru încurajează fățiș și în direct huiduielile suporterilor veniți din toate județele contra ardeleanului Coposu, succesorul legitim al Partidei Naționale factor esențial al Marii Uniri și chiar contra lui Sergiu Cunescu, care amintea de rolul social-democrației în construcția statului național. Cu câteva excepții de pildă, în 1996, imediat după victoria CDR în alegeri -, 1 decembrie și locul său istoric, Alba Iulia, au reprezentat constant nu un simbol al
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
fost niciodată mai evidentă decât în perioada războiului cu Georgia. Țările care au avut o relație de lungă durată cu Rusia, în principal statele din vestul Europei, au adoptat un ton neutru considerînd că "ambele țări au comis greșeli". Din contră, statele care erau mai dornice să iși diversifice sursele de energie, în principal statele din estul Europei, erau mult mai critice față de atitudinea agresivă a Moscovei. Acesta diviziune din cadrul Europei trimite semnale amestecate către Rusia. Uniunea Europeană s-a dovedit incapabilă
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]