3,989 matches
-
în cauză prin celebrarea sacramentului reconcilierii. Biserica, prin caritatea, prin exemplul și prin rugăciunea sa, colaborează la convertirea și la creșterea spirituală a creștinului penitent. Subliniindu-se dimensiunea eclezială a păcatului, se accentuează același aspect și în cadrul reconcilierii și al convertirii chiar a unui singur creștin. Același Conciliu subliniază și aspectul kerygmatic al sacramentului, când afirmă că Biserica anunță vestea mântuirii și celor care încă nu cred, pentru ca toți oamenii să se convertească și să îl cunoască pe unicul Dumnezeu prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de la moarte la viață. Prin dimensiunea pascală a sacramentului, se subliniază faptul că prin celebrarea sa se actualizează o judecată care salvează omul, o adevărată anticipare, dar fără a fi încă definitivă și completă, a victoriei finale asupra păcatului, a convertirii escatologice și a deplinei reconcilieri universale a oamenilor cu Dumnezeu. Spovada devine un eveniment comemorativ, demonstrativ și de prognoză al judecății pe care Dumnezeu o făcuse deja în perspectiva jertfei pascale a lui Cristos, astfel: a) comemorativ, prin recunoașterea jertfei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și ascultare a lui Cristos față de Dumnezeu; b) demonstrativ, prin acceptarea faptului că jertfa crucii trece dincolo de „nu”- ul pe care oamenii îl spuseseră la planul lui Dumnezeu, devenind acum un act concret de conștientizare a acestui plan și de convertire din partea Bisericii; c) de prognoză, prin faptul că prevestește victoria finală a lui Cristos realizată la sfârșitul lumii. Acest sacrament se înscrie într-o perspectivă escatologică, a judecății de pe urmă, fiind o paradigmă a ceea ce Dumnezeu va face la sfârșitul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
paternitatea Tatălui, beneficiază de roadele jertfei Fiului și este reînnoit prin puterea Duhului Sfânt. Duhul Sfânt are un rol unificator, fiind iubirea care îl unește pe penitent cu Tatăl și cu Fiul, însoțindu-l în continuare, în efortul său de convertire. Penitentul este în fața unui triplu raport dialogic: cu Tatăl, care respinge păcatul și își primește fiul prin reconciliere, cu Fiul, care se bucură pentru că își reactualizează misterul mântuitor al crucii prin celebrarea acestui sacrament, și cu Duhul Sfânt, care, prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
împotriva lui Cristos, păcătuiește și împotriva Trupului Mistic al acestuia, care este Biserica. De la început, Biserica și-a înțeles rolul său, pentru că, prin toți membrii ei, ea trăiește și manifestă o preoție comună, chiar în cadrul acestui sacrament, luând parte la convertirea și la împăcarea penitentului cu Dumnezeu, prin caritate, prin exemplu și prin rugăciune. Există opinii care afirmă că azi, „dintre toate riturile sacramentale, cel care a pierdut în mod frapant caracterul eclezial (...) este ritul penitenței și al reconcilierii”. Tocmai de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și înaintea Bisericii, reprezentată prin persoana confesorului care celebrează sacramentul reconcilierii. Ea însăși îl reconciliază pe penitent cu Dumnezeu urmând ca, și după primirea iertării sacramentale, să îl însoțească și să îl ajute pe același penitent în drumul său de convertire. Această mijlocire a Bisericii conține un dublu aspect: de ofertă, pe care Dumnezeu o face omului prin darul iertării, și de răspuns, pe care omul îl dă cu încredere lui Dumnezeu. Prin aceasta, Biserica își exercită acțiunea de mijlocitoare în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și a confesorului. Penitentul îndeplinește funcția sacerdotală în liturgia acestui sacrament atunci când se acuză și își mărturisește păcatele. Prin aceasta, el contribuie atât la refacerea calității vieții sale, cât și la revărsarea harului asupra întregii Biserici și cooperează, prin propria convertire, la creșterea sfințeniei întregii comunități ecleziale. Preoția confesorului este însă o preoție ministerială. El acționează nu doar „in persona Christi” ci și „in persona Ecclesiae”. Prin exercitarea ministerului său, confesorul nu face altceva decât să-și îndeplinească o slujire în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și divinitate, iar prin dezlegarea pe care Dumnezeu o oferă, se confirmă nu doar credința penitentului singular, ci și a întregii Biserici. Reconcilierea se produce prin cuvântul mărturisirii penitentului, prin cuvântul dezlegării preotului și prin rugăciunea Bisericii pentru reconcilierea și convertirea păcătoșilor. 3.1.5 Dimensiunea personală Alături de aspectul eclezial, trinitar sau liturgic, penitentul trăiește în cadrul celebrării sacramentului reconcilierii și o dimensiune intimă, personală, pentru că reconcilierea este o acțiune personală. El se găsește, până la urmă, în mod personal cu momentele sale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prima condiție necesară pentru a se mărturisi. Este o recunoaștere a păcatului, în funcție de raportul pe care omul îl are cu Dumnezeu. Doar un raport corect îl poate ajuta să se orienteze către divinitate. Mărturisirea este forma exterioară de manifestare a convertirii interioare. Este un semn de credință în misterul lui Cristos și al Bisericii, un act de cult, prin care creștinul păcătos îi aduce laudă și mărire lui Dumnezeu. Prin mărturisire, penitentul exprimă voința reală de a repara păcatul și prezintă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
credință în misterul lui Cristos și al Bisericii, un act de cult, prin care creștinul păcătos îi aduce laudă și mărire lui Dumnezeu. Prin mărturisire, penitentul exprimă voința reală de a repara păcatul și prezintă un semn de seriozitate a convertirii și a efortului de luptă împotriva păcatului. Fiind o manifestare a sinelui, mărturisirea înseamnă și provoacă un anumit raport interuman. Din punct de vedere sociologic, se consideră mai eficientă o mărturisire comunitară a păcatelor, pentru că penitentul se simte mult mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
îi dea darul adevăratei vieți, oferindu-i în mod sacramental iertarea. Numele sacramentului - reconciliere și penitență - indică un dialog la nivel atitudinal între Dumnezeu și om, pentru că Dumnezeu îi propune omului reconcilierea, iar omul îi răspunde prin penitență, adică prin convertire și renunțare la păcate. Reconcilierea fără penitență ar fi o contradicție cu însăși demnitatea persoanei umane, pentru că nu i-ar mai permite acesteia să fie liberă și responsabilă pentru acțiunile sale, ci ar transforma-o pur și simplu într-un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Sfintei Scripturi, dar și a credinței că i se va oferi iertarea. Pe baza acestei relații logice, s-a considerat motivată introducerea cuvântului lui Dumnezeu în celebrarea sacramentului pentru că „prin cuvântul său, Dumnezeu cheamă la penitență și conduce la adevărata convertire”. Aceasta lasă să se contureze imaginea unui Dumnezeu care „imploră” omul să primească darul păcii, în timp ce omului îi revine doar datoria de „a se lăsa” pătruns de această pace. „Inițiativa lui Dumnezeu precede omul nu doar în sens cronologic, pentru că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să se contureze imaginea unui Dumnezeu care „imploră” omul să primească darul păcii, în timp ce omului îi revine doar datoria de „a se lăsa” pătruns de această pace. „Inițiativa lui Dumnezeu precede omul nu doar în sens cronologic, pentru că vine înainte de convertirea omului, dar și în sens ontologic, pentru că o face și posibilă, adică o realizează în noi.” Prin reconciliere, Dumnezeu oferă omului cel mai frumos dar al său, iubirea și iertarea, în timp ce omul îi arată lui Dumnezeu cel mai frumos răspuns
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
concret al mărturisirii și un dialog post-mărturisire, cu același Dumnezeu. În tot acest parcurs, sacramentalitatea rămâne o caracteristică constantă, ea nefiind redusă doar la mărturisire și dezlegare. Întreaga „mișcare penitențială” la care participă penitentul este o modalitate de căutare a convertirii, care se realizează prin parcurgerea unui proces dialogic în raport cu Dumnezeu. 1.1 Dialog pre-mărturisire Înainte ca omul să devină penitent și să pătrundă în spațiul sacru al confesionalului, pentru a se mărturisi, el începe deja un dialog cu Dumnezeu, dialog
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lui Cristos, a acțiunii Duhului Sfânt. Aceste lucruri îl fac să se simtă rușinat pentru păcatele comise și să caute posibilitatea împăcării. Căința este elementul declanșator. Ea este necesară ca o cauzalitate a ulterioarelor acțiuni penitențiale, fiind „principiul și sufletul convertirii”. „Detectarea” păcatului nu vine pur și simplu din natura conștiinței umane, ci din raportarea sa la cuvântul lui Dumnezeu. Contemplarea mântuirii înfăptuită de Cristos, îl introduce pe om „într-o dimensiune nouă: în viața de relație cu Dumnezeu”. Doar în raport cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poate vedea păcatul său. În acest scop, Ritualul Penitenței propune o scurtă celebrare a cuvântului lui Dumnezeu, înainte ca penitentul să încerce să își mărturisească păcatele, deoarece „cuvântul lui Dumnezeu iluminează credinciosul să cunoască propriile păcate și îl cheamă la convertire, îi inspiră credință în milostivirea lui Dumnezeu” și îl face să cultive un „colocviu între Dumnezeu și om - prin care - omul răspunde la semnul lui Dumnezeu”. Dialogul pre-mărturisire se realizează chiar printr-un proces cu caracter dialogic concret între conștiința
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un model de profesiune de credință. În tot acest demers, conștiința este ajutată să se formeze corect. Astăzi, se pune mai mult accent pe „istoricitatea” penitenței, în sensul că se dorește să se accentueze chemarea omului din partea lui Dumnezeu la convertire, care să fie actualizată printr-un proces de evoluție spirituală ce se desfășoară în timp, în istoria sa. Aceasta înseamnă că acțiunea de convertire a persoanei nu este doar rodul unei decizii spontane, instantanee, ci și al unei pregătiri realizată
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
istoricitatea” penitenței, în sensul că se dorește să se accentueze chemarea omului din partea lui Dumnezeu la convertire, care să fie actualizată printr-un proces de evoluție spirituală ce se desfășoară în timp, în istoria sa. Aceasta înseamnă că acțiunea de convertire a persoanei nu este doar rodul unei decizii spontane, instantanee, ci și al unei pregătiri realizată de-a lungul, care include dorința de schimbare. Acest dialog între om și Dumnezeu se prelungește în mărturisirea sacramentală, când omul „se transformă” în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
profundă, chiar pentru același penitent. Repetând aceleași gesturi, aceleași rugăciuni sau aceleași cuvinte, confesorul îl ajută pe penitent să înțeleagă mai profund mesajul mântuitor al lui Dumnezeu. În acest sens, într-un mod obiectiv, celebrarea sacramentului reconcilierii, ca eveniment al convertirii pascale îl conduce pe penitent către plinătatea vieții în Cristos și în caritate. El este orientat către „îmbrățișarea milostivă a Tatălui, gestul iertător al lui Cristos și mișcarea transformatoare a Duhului Sfânt”, care transcende actele penitentului și ale confesorului însuși
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de întâlnire cu Dumnezeu. Este un moment în care penitentul este ascultat și este un eveniment în care el trăiește un raport diferit și original cu cuvântul lui Dumnezeu. Spovada a fost numită „culmen et fons” al oricărui proces de convertire, angajându-l pe penitent, pentru toată viața, sa într-un drum de sfințire și de mântuire. Mărturisirea se finalizează cu primirea dezlegării, a iertării păcatelor și cu propunerea unei îndestulări, fapt care îl ajută pe penitent să înceapă o nouă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
data aceasta, de harul primit și de angajarea omului purificat. 1.3 Dialog post-mărturisire Îndestularea (sau pocăința) pe care penitentul o primește în timpul mărturisirii este împlinită în dialogul post-mărturisire. Odată ieșit din confesional, omul iertat va continua procesul său de convertire și de sfințire, începând chiar cu împlinirea operei penitențiale. Aceasta are un caracter medicinal, reparator, pedagogic și obligatoriu. Împlinirea acestei opere constituie un semn al voinței creștinului reconciliat de a distruge păcatul și consecințele acestuia, fiind totodată și o formă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se înscriu, în mod analogic, în marea istorie sfântă în care omul s-a aflat în dialog cu Dumnezeu. 2.1 Relația dintre penitent și confesor Relația dintre penitent și confesor dorește să favorizeze penitentul în parcurgerea unui drum de convertire, în care să trăiască experiența milostivirii divine. Confesorul va ține cont că el este doar un slujitor sacru al planului lui Dumnezeu, iar penitentul nu va uita că se află în fața unui mijlocitor între el și Dumnezeu. De aceea, confesorul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trei aparțin penitentului, iar una confesorului: 1) căința sau „contritio cordis”: exprimarea durerii din partea penitentului din cauza păcatelor și dorința de schimbare; 2) mărturisirea sau „confessio oris”: mărturisirea verbală a păcatelor de către penitent; 3) pocăința sau „satisfactio operis”: manifestarea practică a convertirii din partea penitentului; 4) dezlegarea sau „absolutio ministri”: actul prin care confesorul proclamă reconcilierea și pacea penitentului cu Dumnezeu. Ritualul reorganizează cele trei forme de celebrare a sacramentului, care deja se regăseau în practica Bisericii, adaptându-le modelului eclezial și pastoral
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-și privirea către Dumnezeu, care comunică și iartă. Conform Ritualului, confesorul citește sau recită din memorie un text din Sfânta Scriptură. Acesta are rolul de a ajuta penitentul să își privească sufletul în lumina cuvântului divin, care îl cheamă „la convertire și la încredere în milostivirea lui Dumnezeu”. Pe de altă parte, același Ritual amintește, dar între paranteze, că acest lucru este facultativ. Pentru acest moment, Ritualul Penitenței propune 12 texte diferite, din care să se poată alege unul, în funcție de inspirație
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lase să se înțeleagă care este intenția sa: aceea de a-și mărturisi păcatele. Penitentul este cel care vorbește, iar confesorul cel care ascultă cu atenție. Mărturisirea trebuie să fie integrală în ceea ce privește păcatele grave, respectând condițiile cerute. Pentru ca procesul de convertire pe care îl trăiește să se întâmple cu adevărat, penitentului i se recomandă să își mărturisească, dacă este posibil, chiar și păcatele veniale. El manifestă astfel în plan extern seriozitatea convertirii interne. Atitudinea sa este importantă. E caracterizată de discreție
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]