5,945 matches
-
printr-o evoluție ideologică care îl conduce, între 1934-1935, să intre în colaborare cu un grup de studenți disidenți din Garda de Fier și să participe la revista Cruciada Românismului. Henri Barbusse îl acuză de trădare... Istrati rămîne un adversar convins al capitalismului, dar înțelege să poată proteja națiunea ca o comunitate solidară fără a se alătura naționalismului conservator al lui lorga, maestrul gîndirii de la începutul veacului. Am rămas profund convins că sistemul capitalist este absurd, antinațional, antiuman, antisocial și că
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este dat; puține se vor schimba din ianuarie pînă în decembrie 1919. Este clar că americanii nu au nici o datorie în privința României. Ei s-au opus unui angajament militar atît în Ungaria, cît și în Rusia, pentru a zdrobi bolșevismul, convinși că fiecare acțiune directă sau indirectă prin intermediul armatelor vecine și dușmane îi va răsturna pe patrioți pe cîmpul revoluției. Toată diplomația lui Wilson și a delegaților săi vizează frînarea, în numele respectării dreptului popoarelor și a naționalităților din spațiul Europei Centrale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se află la baza acestui chestionar care neagă caracterul natural al unei ancorări în formele democrației occidentale. Se reia conflictul identitar Est/Vest, care face posibilă o nouă înfruntare între conservatori, atașați ideii de dezvoltare normală a istoriei, și progresiști, convinși că tradiția națională este moștenitoarea Luminilor și a momentului 1848, fiind deschisă la noțiunea modernă de cetățenie. În 1923, Institutul Social Român organizează o reuniune-dezbatere în jurul proiectului Constituției. Vocea istoricului Nicolae lorga se ridică pentru a condamna textul; un text
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
între 1922-1928, cu o întrerupere în 1926 în folosul guvernului Averescu. Votul universal le este favorabil, fiindcă legea prevede că partidul care ar fi obținut cel puțin 40% din voturi obține 70% din locurile din Cameră. Încredințați de sprijinul regelui, convinși că lor le revine sarcina de a conduce destinele României Mari, care este pentru ei o prelungire a Vechiului Regat, liberalii se lansează într-o acțiune de centralizare și de industrializare. Mizînd pe exploatarea zăcămintelor și a resurselor energetice petrol
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
satisfăcător pentru Est. Tonul se îndreaptă spre interesul și simpatia față de popoarele tinere, spre marile proiecte de dezvoltare. Stînga intelectuală din Europa, lumea a treia ia în considerare cu simpatie aceste lumini care vin dispre Est. Unii militanți comuniști rămîn convinși de exemplaritatea lor. Brucan afirmă, de exemplu: "O societate care avea un scop, iată ce-i impresiona pe idealiștii occidentali mult mai mult decît realizările materiale care, comparate cu nivelul occidental, erau modeste. Un vizitator american îmi spunea: "Noi am
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
merge pînă la a pune în discuție adevărul și obiectivitatea științei. Relativul este de neconceput, de negîndit. Afectivitatea va fi amăgită de spectacolul pe care națiunea îl creează puțin cîte puțin pentru ea însăși și pentru lume, despre care este convinsă că o privește. În sfîrșit, există o ordine care domnește și această ordine, care nu mai este sîngeroasă, oferă siguranță. Puțin cîte puțin, tineretul se autoconvinge că este sănătos, iar societatea în ansamblul ei, că este merituoasă și corectă. Crizele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Plato, de Contractul social al lui Jean Jacques Rousseau. Deci, stabilind principiul fundamental că orice politică practică nu poate lucra decât cu elementele cari-i sânt date, iar nu cu cele pe cari și le închipuiește a le avea și convinși că idei și interese, fie cât de diverse, sânt și trebuie să fie armonizabile pentru ca statul să fie cu putință, nici înțelegem, nici avem vreo încredere în mișcări violente sau estralegale și, mai puțin încă, în conspirațiuni, deși aceste din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
poate garanta României consolidarea statului și binefacerile unui guvern stabil. Adunarea, zeloasă pe de o parte de a așeza principiul monarhic pe baze nestrămutate și voind, de altă parte, a încunjura acest princip de toate libertățile compatibile cu ordinea, deplin convinsă că regimul constituțional a devenit pentru România nu numai o condițiune de existență și de prosperitate, dar totodată și garanția cea mai puternică a consolidării tronului Măriei Tale, s-a grăbit de a vota pactul menit de a ajuta pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu instituțiunile constituționale, acel regim le-a considerat ca o garanție de putere pentru tron, ca o garanție pentru dezvoltarea materială și politică a statului român. Preocupați astăzi înainte de toate mai mult de viitorul țării decât de interesele de partid, convinși fiind că noua poziție ce ne este creată prin Tractatul de la Berlin ne face direct responsabili de urmările noastre, că sîntem lipsiți astăzi de acele garanții care ni le prezinta Tractatul de Paris și în momentul de a intra într-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ele iar statul adevărat, acel al claselor pozitive, nu e decât o masă impozabilă și exploatabilă, atunci întrebăm daca nu e o superinfluență de cutezare, de cinism chiar, de a tăgădui lucruri cari izbesc vederile oricui, lucruri despre cari sânt convinși și guvernamentalii în acelaș grad în care sîntem convinși noi, cu singura deosebire că noi le spunem pe față, nefiind nici în interesul nici în maniera noastră de-a le ascunde, pe când, din contra, interesul de căpetenie al adversarilor a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi. Aiurea ele se reazimă pe tradițiuni. La noi nu sânt nici pretendenți de tron (și dacă sânt nici nu cutează a-și afișa pretențiile lor, pentru c-ar fi ridicoli înaintea opiniei publice), nici particulariști, nici clericali, nici republicani convinși, nici retrograzi înăspriți. Prin urmare deosebirile însemnate și bine definite cari există între partizile altor țări aici se spălăcesc și fac loc unor nuanțe cari au primit numiri convenționale. Ajungă un singur exemplu spre a dovedi aceasta. Care e principiul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o am pentru armată, n-aș voi să zic că numai în tabăra ei e Austria. Să traducem tabăra aceasta în înțelesul în care am vorbit, renunțați la planurile mari, îngăduiți limba statului cu toate consecințele ei stricte și sânt convins că nu va trece mult timp și vom zice: Nu Austria Superioară sau Inferioară, nu Tirolul, Triesta, Dalmația și Boemia, Moravia, Silezia, Galiția și Bucovina sânt patria austriacului, ci Austria întreagă. Contele Richard Clam-Martinitz răspunse cu condiția puterii unui stat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
demisiunea d-lui D. Giani, a d-lui N. Fleva și a mea din funcțiunea de vicepreședinți ai Camerei și vă rog să binevoiți a face să i se dea citire. (D. C. Poroineanu, dă citire următoarei demisiuni: ) "Domnule Președinte, Convinși că între noi și onor. majoritate nu mai există acea comunitate de idei și de vederi atât de necesară în rezolvarea mai multor cestiuni de prima importanță ce sânt astăzi la ordinea zilei, vă rugăm, d-le președinte, să binevoiți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din ele. Vestita consecuență a partidului roșu întru a face pururea contrariul de ceea ce au făgăduit țării prin etichete lustruite, aceasta n-o avem, și dacă țara e în clar asupra celor ce au zis roșii, ea e și mai convinsă despre ceea ce voiesc diferitele tagme de patrioți lucrativi; încît, anonimi sau neanonimi, reputația politică a adversarilor noștri n-avem nici o cauză de-a o invidia. [ 23 septembrie 1880] DISCUȚIUNEA ACTUALĂ ASUPRA REFORMELOR... "] Discuțiunea actuală asupra reformelor ce ar fi de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin un joc silit ori falș. În adevăr, sânt scene întregi de dispute filozofice între Daniel, Fargis, Bidache, Lea Henderson, cari s-au esecutat cu prea multă comoditate și o liniște, cum nu s-ar putea crede din partea unor persoane convinse și pasionate până la esces de ceea ce spun. Acele scene au lăsat pe public cu totul indiferent și pare că opreau mersul și dezvăluirea acțiunei dramatice. Este însă de necontestat că ele ne-ar fi interesat puțin chiar și atunci când o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
activitatea de mediere în școală și a atrage noi parteneri din comunitate; • folosite condițiile din comunitate și cum pot fi atrase noi resurse materiale; 38 • încurajați elevii și cadrele didactice să proiecteze și să implementeze activități extrașcolare de medierea conflictelor; • convinse grupurile-țintă, care s-au format, să lucreze pentru negocierea conflictelor în școală; • utilizate concluziile pentru redactarea concluziilor referitoare la medierea conflictelor, propuneri de care să țină seama conducerea școlii. 39 CAPITOLUL III PROIECT DE MANAGEMENT CURRICULAR FAZELE RECURENTE ALE DIFERENȚIERII
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
Opt dansatori, cinci fete, trei băieți, se mișcă, se mișcă?, oficiază o convulsie care se vrea urgent raportată, ni se cere s-o raportăm, la cosmos, zvîrcolirea noastră în cosmos, noi, balerinii acestui sîmbure, cu scoarța o scenă în fața stelelor, convinși că doar așa trebuie să dansăm, că așa arată, trebuie să arate dansul nostru, văzut? nevăzut? de cineva. Uluitor! Scena: doar trei ecrane albe, cîteva bizare obiecte, reflectoarele și... și... hăul sufiturilor negre. Proiecții video, imagini digitalizate, de o obstinație
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
roșu. Culmea e că nu numai nostalgicii perdanți de-acum ai pesedismului pozează în apărători ai unui fantomatic pol de stînga, vezi doamne, slăbit în urma pierderii alegerilor, ci și minți pretins analitice ale prezentului cantonate într-o rudimentară lecție dialectică convinse, și ele, că numai confruntarea celor două extreme ar hrăni mecanismul gripat. Nevăzînd, aceste minți, că doar aici, în spațiul acesta rămas tributar sovietismului întîrziat, lupta de clasă mai are trecere. State europene cu mare tradiție civilizată renunțînd de mult
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am combătut suficient anumite manifestări. Dar e altă chestiune să trecem la forma aceasta de a fi cunoscută agentura. Tov. Gheorghiu-Dej: Nu ești încă convins? Tov. Drăghici: În definitiv... Tov. Gheorghiu-Dej: Cum asta „în definitiv...”? Trebuie să pleci de aici convins. Tov. Drăghici: Biroul Politic poate hotărî, eu trebuie să execut. Tov. Gheorghiu-Dej: Sigur că trebuie să execuți, altfel Biroul Politic te trage la răspundere. În legătură cu problema aceasta consider că ai o părere greșită. Ori nu cunoști ce sunt principiile de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
breaslă, să facă parte din delegația istoricilor ieșeni trimisă (în cadrul schimburilor interacademice) la Freiburg, pentru a participa și la lucrările Congresului Internațional de Științe Istorice organizat la Stuttgart (1985), a făcut-o sincer, discret și fără îndatorarea morală a beneficiarului, convins fiind că pentru acesta din urmă contactul cu „lumea bună” a istoriografiei mondiale era mai profitabil decât pentru sine. Poate că și starea sănătății sale, șubrezită de apariția semnelor (dacă nu și certitudinilor) legate de incurabila-i boală, va fi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
toate instituțiile economice fundamentale ale regimului feudal, care mai supraviețuiesc încă...” și pe care el însuși se sprijină, „sânt în descompunere: marea proprietate funciară exploatată cu clacă, corporațiile de meseriași și negustori, sistemul monetar, organizarea bugetară” etc. Firește, toată lumea era convinsă că această situație nu mai putea dura. S-au întreprins cercetări, analize și s-au oferit soluții. Toți cei a căror opinie merită o atenție deosebită erau, fără excepție, pentru dezvoltarea industriei. Economistul D. Pop Marțian exprima părerea însușită de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
toate, de a aduce cei doi vecini respectabili (regele Prusiei și Poarta) la punctul de a suferi liniștiți o mărire considerabilă a puterii sale, încât austriecii - susținea Iosif al II-lea - puteau fi foarte liniștiți în privința planurilor posibile ale Rusiei, convinși fiind că ei puteau abandona acestor vecini grija de a nu scăpa momentul nici mijloacele în măsură să oprească avansul Rusiei în limite convenabile. Iosif al II-lea conta pe un război scurt, care să nu altereze sistemul raporturilor politice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fostul domnitor Grigore al III-lea Ghica, aflat la Petersburg. Legătura a fost stabilită de Sabatier prin intermediul lui Nagny, secretarul celui dintâi, după care ea a devenit nemijlocită. Sabatier a cultivat această relație cu aprobarea lui Choiseul, șeful diplomației franceze, convins fiind că Grigore al III-lea Ghica nu mințea când pretindea că a urmat pe ruși fără voia sa. Raporturile se vor răci însă după plecarea lui Nagny, fostul domnitor intrând în vederile țarinei. În sfârșit, rolul Franței va suferi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
modelau comportamentul politic în funcție de ceea ce socoteau de cuviință „să transpire” acei emisari și agenți. Era și aceasta o cale bine statornicită de menținere a relațiilor utile și de exercitare voalată a înrâuririlor. De altfel, nu puțini observatori europeni se arătau convinși că revoluția e pregătită. Consulul Angliei la București, Colquhoun, îl avertiza, la 9/21 februarie 1859, pe Malmesbury că „persoane din toate clasele și partidele, cu excepția extremei stângi”, cereau să le fie dat un prinț străin, altfel, în mai puțin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rând, de conduita politică a lui Canning, care ne interesează aici numai sub aspectul raporturilor cu Rusia și chestiunea orientală. Canning a fost adeseori idealizat de istorici, care l-au și numit liberal. Or, el se afla în tabăra conservatorilor convinși, dar se deosebea de aceștia prin vederi politice de perspectivă și larg orizont. În principiu - spune A. V. Fadeev - el era partizanul menținerii „sistemului vienez”, pe care însă nu-l privea dogmatic, asemenea ideologilor aristocrației feudale aflată pe poziția legitimismului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]