2,935 matches
-
plus și satele Alexandria, Piua și Sghiab. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș, iar în 1968, au trecut la județul Argeș. Tot atunci, comuna Stănești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Corbi. În comuna Corbi se află schitul rupestru „Sfinții Apostoli” (secolele al XIV-lea-al XV-lea, cu refaceri în secolul al XVIII-lea și la 1814) din Jgheaburi, ansamblu monument istoric de arhitectură de interes național, alcătuit din biserica rupestră
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
Alexandria, Piua și Sghiab. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș, iar în 1968, au trecut la județul Argeș. Tot atunci, comuna Stănești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Corbi. În comuna Corbi se află schitul rupestru „Sfinții Apostoli” (secolele al XIV-lea-al XV-lea, cu refaceri în secolul al XVIII-lea și la 1814) din Jgheaburi, ansamblu monument istoric de arhitectură de interes național, alcătuit din biserica rupestră „Sfinții Apostoli”, ruinele
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
Poienărei; biserica „Sfinții Voievozi” -Pârâiești (1816), biserica „Sfânta Treime” (1834), casa dr. Victor Mărtoiu (începutul secolului al XX-lea), căminul cultural (1930) și școala primară (1930) din satul Stănești. Constantin Rădulescu Codin consemna în studiul "Literatură, tradiții și obieciuri din Corbii Muscelului": "Portul este curat al românilor din Transilvania (comuna Jina). Mai toată îmbrăcămintea e făcută din lână. Chiar sătenii cari se trag din primii locuitori ai satului se poartă tot ca mai sus. La sătenii care nu se poarte ca
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
ai satului se poartă tot ca mai sus. La sătenii care nu se poarte ca ei,li se zice Munteni,pe când lor își zic Corbeni." Costumul femeiesc cu "catrințe" este reflexul vestimentar al originilor ardelenești a unora dintre locuitoarele satului Corbi. Confecționate din lână,catrințele se disting prin repertoriul cromatic: catrința din față este neagră,iar catrința pandant,din spate,este vărgată prin dispuneea paralelă a unor benzi formate din culorile verde,albastru,alb și negru. Găteala capului,diferențiată în raport cu vârsta
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
constituente cămașa cu barbur,pieptarul înfundat,cojoaca ciobănească din piei de oaie prevăzută cu mâneci foarte largi sau zeghe și sarică,cioareci strâmți din dimie albă, căciulă sau renumita pălăriuță mocănească specifice zonei Sibiului.Un element specific portului bărbătesc din Corbi îl reprezintă cămașa de flăcău,care are brodate,pe spate, "cruci" - motiv ornamental cu semnificații profunde,relevând,sub asepct vestimentar,în accepția publică locală,maturizarea purtătorului devenit "crucea casei" - așadar,un sprijin de nădejde al grupului familial. Ion I. Ilinescu
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
Lunca Corbului este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bumbueni, Catane, Ciești, Lăngești, Lunca Corbului (reședința), Mârghia de Jos, Mârghia de Sus, Pădureți și Silișteni. Comuna se află în marginea sud-vestică a județului, la limita cu județul Olt
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
Lunca Corbului este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bumbueni, Catane, Ciești, Lăngești, Lunca Corbului (reședința), Mârghia de Jos, Mârghia de Sus, Pădureți și Silișteni. Comuna se află în marginea sud-vestică a județului, la limita cu județul Olt, pe malurile râului Cotmeana. Este străbătută de șoseaua națională DN65, care leagă Piteștiul de Slatina. La Lunca
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
reședința), Mârghia de Jos, Mârghia de Sus, Pădureți și Silișteni. Comuna se află în marginea sud-vestică a județului, la limita cu județul Olt, pe malurile râului Cotmeana. Este străbătută de șoseaua națională DN65, care leagă Piteștiul de Slatina. La Lunca Corbului, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ679, care o leagă spre nord de (unde se termină în DN67B), și spre sud de , , , mai departe în județul Olt de , , , , , și mai departe în județul Teleorman de . Tot DN65, lângă Mârghia
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
la (unde se intersectează cu DN67B), și și spre est la Costești (unde se intersectează cu DN65A), , (unde are un nod de acces la autostrada A1) și (unde se termină în DN7). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lunca Corbului se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,72%). Pentru 3,25% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
și o școală primară. A treia, cu satele Catanele, Ciești și Pădurețu, avea 1236 de locuitori; existau și aici trei biserici și o școală primară rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează toate cele patru comune în aceeași plasă. Comuna Lunca Corbului era reședința ei și avea doar satul de reședință, cu 908 locuitori; comuna Marghia avea 1244 de locuitori în satele Marghia de Jos și Marghia de Sus; iar comuna Pădurețu-Ciești, denumită acum "Pădureți", avea 2344 de locuitori în aceleași trei
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
avea 2344 de locuitori în aceleași trei sate. Comuna Bumbueni se numea acum "Silișteni" și avea 1458 de locuitori în satele Bumbueni, Lăngești și Silișteni. În 1931, comunele Marghia și Silișteni au fost desființate, satele lor trecând la comuna Lunca Corbului. În 1950, comunele Lunca Corbului și Pădureți au fost transferate raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci comuna Pădureți fiind desființată și satele ei incluse în comuna Lunca Corbului. Cinci obiective
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
aceleași trei sate. Comuna Bumbueni se numea acum "Silișteni" și avea 1458 de locuitori în satele Bumbueni, Lăngești și Silișteni. În 1931, comunele Marghia și Silișteni au fost desființate, satele lor trecând la comuna Lunca Corbului. În 1950, comunele Lunca Corbului și Pădureți au fost transferate raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci comuna Pădureți fiind desființată și satele ei incluse în comuna Lunca Corbului. Cinci obiective din comuna Lunca Corbului sunt
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
comuna Lunca Corbului. În 1950, comunele Lunca Corbului și Pădureți au fost transferate raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci comuna Pădureți fiind desființată și satele ei incluse în comuna Lunca Corbului. Cinci obiective din comuna Lunca Corbului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (începutul secolului al XIX-lea) din satul
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
Lunca Corbului și Pădureți au fost transferate raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci comuna Pădureți fiind desființată și satele ei incluse în comuna Lunca Corbului. Cinci obiective din comuna Lunca Corbului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (începutul secolului al XIX-lea) din satul Catane; casa Tudor Călin (1897-1898) din
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (începutul secolului al XIX-lea) din satul Catane; casa Tudor Călin (1897-1898) din Lunca Corbului; casa Ion Câcu (sfârșitul secolului al XIX-lea); și biserica „Sfânta Maria”, „Sfântul Nicolae”, „Sfinții Voievozi” și „Cuvioasa Paraschiva” (secolul al XVIII-lea), ambele din satul Pădureți. Al cincilea obiectiv, monumentul răscoalei din 1907 din Pădureți, datând din prima jumătate
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
o biserică ridicată în 1881 și o școală cu 31 de elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Râul Doamnei a aceluiași județ, având 1346 de locuitori în satele Nucșoara, Secături, Slatina și Sboghițești (ultimul preluat de la comuna Corbi. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În primii ani ai regimului comunist, în zona montană au activat partizani anticomuniști, localnica Elisabeta Rizea remarcându-se ca susținătoare a lor. Satul Secături a primit în 1964 denumirea
Comuna Nucșoara, Argeș () [Corola-website/Science/300636_a_301965]
-
urmele unor așezări din neolitic, Epoca Bronzului, epoca daco-romană (secolele al II-lea-al III-lea e.n.), epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al VII-lea) și din secolele al XVI-lea-al XVII-lea; și situl arheologic de la „Piscul Corbului” de la marginea de vest a satului Viișoara, unde s-au descoperit urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni. Celelalte trei monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ansamblul mănăstirii Bogdana (secolele al XVII-lea-al XIX-lea), aflat la de
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
de la Varlaam la Nehoiașu. Comuna este menționată atunci în dicționarul lui Basil Iorgulescu, cu o populație de 1650 de locuitori și 355 de case în douăsprezece sate (Argăsălești, Gura Păltinișului, Gura Teghii, Furtunești, Ivăneț, Lunca Pârciului, Lunca Vâscului, Pietriceni, Piatra Corbului, Păltinișu de Sus, Păltinișu de Jos, Roșcoi și Tega). Satul Varlaam avea 100 de locuitori și făcea pe atunci parte din comuna Goidești, comună ce cuprindea masivul Penteleu; în perioada interbelică, acea comună a fost desființată. În acea perioadă, au
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
și Bordei Verde în județul Brăila. În 1924-1925, Anuarul Socec prezintă comuna ca făcând parte din aceeași plasă Buzău din județul Buzău, cu 2800 de locuitori și cu 13 așezări (9 sate Argăsilești, Furtunești, Gura Păltinișului, Gura Teghii, Nemertea, Piatra Corbului, Roșcoi și Tega; și 4 cătune Ionești, Lunca Vâscului, Lunca Pârciului și Petriceni). În perioada interbelică, zona s-a dezvoltat pronunțat, atunci apărând mai multe școli și, în 1938, căminul cultural. În 1931, satul Varlaam a fost trecut pentru prima
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
de șerpi, șopârle. Se găsesc și broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumătate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege : uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnița, ursul și cerbul carpatin. Agricultura s-a practicat încă de la întemeierea satelor comunei, pe suprafețe variabile în timp, dar în condiții grele datorită reliefului. În 1750 de pildă se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumatate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre. Sunt ocrotite de lege: uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnita, ursul, cerbul carpatin. Agricultură s-a practicat încă de la întemeierea satelor, pe suprafețe variabile în timp dar în condiții grele. În trecut (1750) se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, desi necesară
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
aibă bani la ei când îi aud prima dată cântecul, pentru că vor avea tot anul bani mulți. In acest scop ei aruncă monede spre cuc, zicând: „Cucule, eu îți dau bani puțini, tu să-mi dai mai mulți”.(Simion Marcu) Corbul anunță un pericol pentru cel ce-i paște turma de oi. Bazați pe faptul că lupul și corbul se ospătează la aceeași masă, oamenii au stabilit o relație de rudenie între ei; astfel lupul este unchiul corbului, iar corbul nepotul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
acest scop ei aruncă monede spre cuc, zicând: „Cucule, eu îți dau bani puțini, tu să-mi dai mai mulți”.(Simion Marcu) Corbul anunță un pericol pentru cel ce-i paște turma de oi. Bazați pe faptul că lupul și corbul se ospătează la aceeași masă, oamenii au stabilit o relație de rudenie între ei; astfel lupul este unchiul corbului, iar corbul nepotul. Păstorii știu că atunci când zboară corbul pe deasupra turmei, el numără oile alegând pe cele mai grase pentru unchiul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mulți”.(Simion Marcu) Corbul anunță un pericol pentru cel ce-i paște turma de oi. Bazați pe faptul că lupul și corbul se ospătează la aceeași masă, oamenii au stabilit o relație de rudenie între ei; astfel lupul este unchiul corbului, iar corbul nepotul. Păstorii știu că atunci când zboară corbul pe deasupra turmei, el numără oile alegând pe cele mai grase pentru unchiul său care se află și el ascuns în apropiere. In croncănitul lui, corbul zice: „Asta-i a mea/ asta
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Marcu) Corbul anunță un pericol pentru cel ce-i paște turma de oi. Bazați pe faptul că lupul și corbul se ospătează la aceeași masă, oamenii au stabilit o relație de rudenie între ei; astfel lupul este unchiul corbului, iar corbul nepotul. Păstorii știu că atunci când zboară corbul pe deasupra turmei, el numără oile alegând pe cele mai grase pentru unchiul său care se află și el ascuns în apropiere. In croncănitul lui, corbul zice: „Asta-i a mea/ asta-i a
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]