5,590 matches
-
în parte pentru ei. Așa că de ce să îi spun acestui străin, acestui nepoftit care se ținea de mine ca scaiul? Sunt. Dădu din cap. Dar nu sunt credincios. Își depărtă buzele într-un zâmbet sinistru. — Nu am întrebat dacă sunteți credincios. Se apropie mai mult. Am simțit din nou mirosul de naftalină și gustul prăjiturilor. —Spuneți-mi, o să vă mai întoarceți? Avem nevoie de bărbați ca dumneavoastră. —De bărbați ca mine? —De minyan. Pentru un moment, am crezut că spusese minion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
doua greșeală? — Sunt sigură că a fost la fel de lipsită de importanță ca și „scăparea“ lui cu mine, dar chiar în prima lui zi la Bristol, după Balul Bobocilor, s-a culcat cu Lisa. Capitolul 16tc " Capitolul 16" Ca o prietenă credincioasă ce e, Maria și-a luat o zi liberă când a auzit disperarea din vocea mea. —La cumpărături? repetă ea. Cu mine? Ești sigură că nu vrei să jucăm Connect 4 și să-mi arăți cum poți să faci din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
o seară (posomorâtă și cețoasă, nu amurgul splendid, auriu, ca dintr-un tablou de Turner, la care sperase), Henry luă o gondolă plină cu vârf de haine până În mijlocul lagunei și, sub privirile nedumerite și oarecum scandalizate ale lui Tito, credinciosul gondolier al lui Fenimore, Începu să le arunce peste bord. Acum, că se gândea mai bine, Își dădea seama că ar fi trebuit să le atașeze greutăți, dar nu se gândise că ar putea fi nevoie; se Încântase de imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
distracție și o izbăvire neîntârziată. Cu toată prostia-i dovedită, nevoia îl face inventiv. Deloc lipsit de ambiție și de ambiții sportive. Un făptaș în serie, pe care nici o pedeapsă nu îl poate speria. Câtă vreme am fost un catolic credincios - trecerea la necredință a fost treptată -, penisul meu s-a afirmat drept inepuizabil obiect de spovedanie. El îmi inspira cele mai temerare păcate. Desfrâu cu îngeri. Până și o oaie virgină i-a devenit accesibilă. Făcutele și nefăcutele lui îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
februarie, când începeau deja să circule zvonuri despre furtuna de foc de la Dresda, noi am depus jurământul sub luna plină, pe un ger de crăpau pietrele. Un cor a cântat jurământul celor de la Waffen-SS: „Când toți își pierd credința, noi credincioși rămânem...“ La scurt timp după asta am devenit martorul unui fenomen în cursul căruia, mai întâi cu încetinitorul, apoi repede și în sfârșit accelerat din cale-afară, ar fi fost perceptibilă prăbușirea Marelui Reich German ca haos organizat. Dar oare realizam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Adică de bună voie... Băiatul din serviciul de muncă voluntară, pe care noi îl numiserăm „Noinufacemașaceva“... Cum a supraviețuit apoi Führerul datorită providenței... Jurământul în fața drapelului la Waffen-SS, pe un ger de crăpau pietrele... „Când toți își pierd credința, noi credincioși rămânem...“ Și când a venit peste noi orga lui Stalin: morții cei mulți, majoritatea tineri și la fel de cruzi ca mine... Apoi când am cântat în pădure, de frică, Hans cel mic până când am primit un răspuns... Caporalul salvator, căruia un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de bază conducerea unei instituții de corecție. Solicitarea de eliberare a surorii mele din detenția mânăstirească a deviat din ea ca și când nu s-ar fi spus nimic. Vorbea de ispitiri și de încercări care erau cunoscute și cărora o inimă credincioasă trebuia să învețe să le țină piept: „Nu-i așa, soră Raffaela?“ Careul închis al mânăstirii aștepta un cuvânt. De auzit, se auzea numai ciripitul vrăbiilor. Novicea tăcea. Arhanghelul cu ochelari a vorbit în locul ei cu cuvinte bine accentuate: „Vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Herrera corespundea posibilităților sale de atunci, căci paginile lui le exprimau plenar. Paladión i-a dat numele său și l-a trimis la tipar, fără să scoată și fără să adauge nici măcar o virgulă, regulă căreia i-a rămas Întotdeauna credincios. Astfel, ne aflăm În fața evenimentului literar cel mai important al secolului nostru: Parcurile lăsate de izbeliște de Paladión. Nimic nu era mai departe, desigur, de volumul cu același titlu al lui Herrera, care nu repeta o carte anterioară. Din acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
făcut-o cu Încântare. Așa cum s-a Întâmplat și cu autorii acestor texte, căci Însuși Bioy recunoaște: „...ne-am lăsat duși, fără doar și poate că pentru a ne amuza, pe valurile comicului. Muza comică e uneori o tovarășă prea credincioasă. Fiecare dintre narațiunile noastre s-a transformat Într-o barocă succesiune de poante. Dar nu mă căiesc. Nu sunt puțini cititorii care s-au amuzat cu cărțile lui Bustos Domecq; dar Borges și eu am petrecut clipe minunate scriindu-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
la șaretă... Nu mai vrea să tragă ori, ce este? Poate că ar vrea ea, dar nu mai vreau eu... Este foarte bătrână. De trei ori mai mare ca tine. M-a slujit o viață întreagă. Și m-a slujit credincioasă, să știi! Cât o mai avea zile, merită, drept răsplată, o viață tihnită... Credincioasă ai zis, bunicule? Da... credincioasă. A fost și este foarte cuminte. Că era zi ori că era noapte, a muncit la fel de bine... La un fluierat de
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
ea, dar nu mai vreau eu... Este foarte bătrână. De trei ori mai mare ca tine. M-a slujit o viață întreagă. Și m-a slujit credincioasă, să știi! Cât o mai avea zile, merită, drept răsplată, o viață tihnită... Credincioasă ai zis, bunicule? Da... credincioasă. A fost și este foarte cuminte. Că era zi ori că era noapte, a muncit la fel de bine... La un fluierat de al meu sau dacă o strigam, lăsa mâncarea, lăsa orice și venea fuga la
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
am anunțat cu hotărâre. Îmi place să cred că am avut ceva din curajul lui Scarlett O’Hara atunci când a livrat discursul cu „Dumnezeu mi-e martor, niciodată n-o să-mi mai fie frig sau foame“. Întotdeauna am să fiu credincioasă persoanei care sunt, am continuat. Am să fiu eu însămi, bună sau rea. Și dacă orice bărbat, chiar și Ashley, încearcă să mă schimbe, atunci bărbatul ăla o să zboare de lângă mine de nici n-o să știe ce l-a lovit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
spaniol cu cioc necruțător spre regat și spre nevasta care coase. Nevastă spre care nu prea mai merita să se-ndrepte, marea fiind albastră și ea Îmbătrînită-n stand by, cu sînii atîrnați pe șolduri, deși Îi Împletea regelui un pulover credincioasă ca orice regină cu sindrom. („Femeile și muzica ar trebui să nu se demodeze niciodată” - William Goldsmith.) Totuși, În teritoriu nu se cînta decît hip-hop, femeile se demodau rapid, cît despre regat nu merită să pomenim decît faptul că oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de verosimil. I.M. Dacă rămîneai medic Într-un dispensar uitat de lume, ai fi făcut din tine un pacient perpetuu al prozelor tale? R.P. Dacă rămîneam medic de țară nu mai apucam nici măcar să-ți dau interviul ăsta. I.M. Ești credincios, evlavios, ateu? R.P. Pot răspunde ca Thomas Paine: „Mintea mea este propria-mi biserică”. Acolo mă duc să aprind lumînări, viii În stînga, morții În dreapta sau invers, oricum se-ntîlnesc În hipocamp, acolo mă rog, meditez, pup crucea și-așa mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
decât făcând compromisuri, adică să fiu și membru al partidului. Nu înseamnă că-i și cânt acțiunile, n-am făcut-o niciodată până acum. M-aș ocupa de altceva, dacă aș fi în stare. Mă prefac că sunt un soldat credincios și toți din jur fac același lucru, dar nimeni nu crede. Am chiar impresia că ăia care au puterea știu că ne prefacem, dar socotesc că e bine că ne prefacem, în loc să ne revoltăm, și ni se înghite asta. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și făcut. A intrat fără a spune mulțumesc și a pornit spre birou. Aveam nevoie de bani și de țigări ca să mă duc după cafea, Însă nimic nu merita gestul de a merge după ea ca o rățușcă bătută, dar credincioasă, așa că m‑am Întors din nou spre lift. Eduardo putea să mă Împrumute cu cinci dolari pentru cafea, iar Ahmed putea să adauge Încă un pachet de țigări pe factura revistei, așa cum făcea de luni de zile Încoace. Nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ce nu dă greș: Se-mbracă doar cu card bancar Și se dezbracă pe bani cash. Gândire pragmatică Nevrând să aibă parte de belele, O rațiune fermă îl apasă: Decât o soață care să-l înșele, Mai bine o amantă credincioasă. Explicație Când un poet, într-o dispută E dovedit c-a plagiat, E semn că muza-i, decăzută, A mai trecut și prin alt pat. Uneia în perpetue relații cu fotbaliștii Te văd cu-n fotbalist, madam, Sosit de prin
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
și animozitatea, mai degrabă învrăjbind oamenii decît luminîndu-i. De aceea, Sf. Pavel spune: "Toate îmi sînt învoite, nu toate însă îmi sînt de folos"105. Ca rezultat, s-a cercetat întotdeauna părerea oamenilor; și se poate spune că existau consilieri credincioși ai conducătorilor 106 Bisericii, în acele vremuri. Episcopul dădea, de asemenea, seama în fața oamenilor săi despre modul în care guverna dioceza 107; ori de cîte ori era posibil răspundea dorințelor oamenilor și li le satisfăcea; un astfel de mod de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lipsă de fermitate, din cauza prejudecăților, din cauza corupției, din cauza unei răutăți diabolice; cale, spun, care conduce la apostazie, la vînzarea lui Cristos, la disperarea lui Iuda; iar ei nu înțeleg nimic! În atîtea nenorociri prin care a trecut Mireasa Mîntuitorului, ucenicii credincioși ai trădatului Învățător nu ar fi avut nici o mîngîiere dacă înainte de a fi crucificat nu le-ar fi lăsat aceste cuvinte: "Tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea, iar porțile Iadului nu o vor birui"129
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
potrivită pentru definirea unui drept trebuie să corespundă cu extensia dreptului în sine." Noii conducători au inventat sau adoptat deținerea de teren ca feudă drept mijloc pentru menținerea proprietății de Pămînt, garantînd și uzufructul către ceilalți, care astfel deveneau păzitori credincioși ai ținuturilor în chestiune; altminteri, regii s-ar fi confruntat cu rebeliuni, în special din partea camarazilor de arme care nu voiau să-și piardă partea de cucerire. Beneficiarii regelui, uniți cu acesta prin interese comune, au dat numele de sistem
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
această influență le-a adus cele mai mari beneficii. Pe atunci cînd Biserica lui Cristos nu avea decît poporul, iar suveranul era străin de ea, nu putea să adreseze vocea cereștilor învățături decît poporului și îi spunea: "Tu, oh, popor credincios, gemi sub domnia adesea tiranică a principilor falși și superstițioși care adoră zei neadevărați și suporți în pace oprimarea; iată tot ce se petrece, după cum stă scris rînduit de Providență: ea veghează asupra ta; acea putere nu ar putea fi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
sa s-a făcut și mai amară". Așadar, dacă vreo voce întrerupe tăcerea de moarte și se înalță să vorbească despre mijloacele de însănătoșire care îi rămîn Bisericii, priviți pe cel căruia îi aparține, ea poate fi a unui simplu credincios. Poate că este vreun biet preot care să aibă acest curaj. Și chiar doi bieți sacerdoți, fie lăudat adevărul, au fost cei care, în cele din urmă, au îndrăznit atunci cînd revoluția din Franța a negat Religiei catolice dreptul de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Bisericile din Orient, din Germania și din Anglia; acestea au pierit din cauza corupției cauzate de putere atunci cînd numea Episcopii, fie pentru că Episcopii își vînduseră voința și independența, fie că au ignorat poate pînă unde pot ajunge oamenii liberi și credincioși cu rezistența împotriva unei voințe care comitea sacrilegii. Acum este rîndul vostru, oh, voi cei care ați mai rămas dintre sfinții noștri Episcopi, a venit rîndul vostru să țineți piept acestui atac surd al autorității. Au observat deja părul vostru
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
voastră. Rămîneți în acea casă; mîncați și beți ceea ce vă dau, căci lucrătorul își merită plata"267. Aceste ultime cuvinte au devenit normă pentru Apostoli, au fost repetate de mai mute ori de Sfîntul Pavel 268. Prin acestea Cristos impunea credincioșilor obligația să întrețină lucrătorii evanghelici și le dădea acestora din urmă dreptul să fie întreținuți de aceștia. Era un adevărat precept; dar faptul că era un precept nu îi răpea spontaneitatea acțiunii; după cum spontană trebuia să fie și aderarea la
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoțul și unde nu roade molia." (Luca 12, 4-7, 22-34) 4. Cît de cuprinzătoare este această lecție a Învățătorului dumnezeiesc referitoare la modul în care credinciosul ucenic trebuie să se lase pe mîinile milostive ale divinei Providențe! 5. De aici înainte ucenicul află că Isus este piatra de temelie a întregii și nemărginitei sale credințe. Încă de la începutul predicii sale Isus spune că li se adresează
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]