3,585 matches
-
în zona lojelor pentru VIP-uri și apoi plecă, motivând că mai avea câteva lucruri de terminat, dar promițându-i Karei că va da dispoziții paznicilor să îl anunțe pe domnul Kadesky că era căutat încă de când avea să intre. Croindu-și drum spre loja în care avea loc, îi sună pagerul. Se uită repede să vadă cine o căutase și scoase un geamăt profund. Ieși în viteză din cort, îndreptându-se spre o baracă unde mai multe telefoane publice fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
soiul ăsta, desigur. Ai putea crede că oamenii nu mai pot de prostiile pe care le difuzează grupurile ca Sfatul Patrioților. Numai că, așa cum observa marele impresar al artei lui Malerick, P. T. Barnum, se naște un fraier în fiecare clipă. Croindu-și drum prin traficul de dumnică seara, Malerick se amuza gândindu-se la sălbăticia care îl cuprinsese probabil pe Constable chiar în acele clipe. O parte a planului de evadare presupunea ca avocatul lui Constable să fie scos din joc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ce ai învățat despre viață, despre natura umană, chiar despre legile fizicii. Inima îți bate acum nu în propriul ritm, ci în acela al gongului, iar sufletul nu îți mai aparține; a fost prins de această paradă nepământeană, care își croiește clar drumul în lumea iluziilor. Capitolul XLV Ajungem acum la finele spectacolului nostru, onorată audiență. E timpul să oferim cea mai renumită, dar și controversată, iluzie a noastră. O variațiune pe tema Oglindei în Flăcări. În spectacolul nostru de la acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ajuns coșul. Mi-am pus repejor la punct o strategie - am venit destul de des aici încât să știu cam pe unde găsesc cele cinci articole de care am nevoie - și m-am avântat spre mijlocul magazinului, știind că-mi pot croi drum prin diferitele secțiuni fără să dau prea mult înapoi. În aer plutea un miros delicios și surprinzător de liniștitor de pâine caldă, contrastând ciudat cu aspectul ambalat, de produse de masă, al alimentelor aflate pe rafturile de pe ambele părți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
câte unul și trecându-le prin fața ochiului magic, mâna cea uriașă se mișca greu și încet, oprindu-se din când în când, dacă se repeta bipul sau pentru a încuraja aparatul să reacționeze. Cartofi prăjiți, hârtie igienică, roșii. Toate își croiau drum liniștite pe bandă, până ajungeau să fie apucate de cârnăciori. Nu, nu cabanos - din cei mari. Caltaboși. În vreme ce brațul se mișca, neîncetat și ritmic, iar cumpărătoarea se întinsese spre marginea tejghelei să ia o plasă, mi-am ridicat privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
terminam plăcinta și, după ce am pus-o la cuptor, m-am dus sus cu intenția să mă aranjez un pic în dormitor, dar m-am oprit în pragul camerei lui Ben. Am bătut tare, sperând că ascuțimea sunetului își va croi drum prin conștiința lui, printre notele neîncetate, ritmice ale muzicii rap, dar după vreo două secunde am deschis ușa fără să mai aștept să aflu. Fața lui se întoarse să mă privească de unde stătea la birou, iar eu am simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
palmele. Tâmplele lui Emmy pulsau de durere și simțea că îi ia pielea foc. Reveniți-vă, oameni buni. Trebuie să plecăm de aici. Problemele au început când fetele au debarcat în Curaçao ușor amețite, dar perfect conștiente, și și-au croit drum spre ghișeul pentru feribot. Emmy a cerut politicoasă trei bilete. — Nu, a anunțat cu evidentă bucurie o negresă corpolentă care purta mumu și sandale. Anulat. — Anulat? Cum adică anulat? Emmy se străduia s-o privească aspru, dar faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
loc. Mai rău decât să ne urcăm în avionul ăla este să dormim aici la noapte. Asta păru să mobilizeze pe toată lumea. Împreună se îndreptară cu greu în direcția corectă. — Uau, ce securitate beton au ăștia, mormăi Leigh în timp ce își croiau drum spre o tablă pe care scria DIVI DIVI 6:00 PM. Ador aeroporturile care nu te inoportunează cu filtre cu raze X și detectoare de metale. S-au îmbarcat fără prea mare tam-tam în avionul cu șase locuri, doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
uniformele lor americane, chelneri cu tunici albe și oaspeți europeni ținîndu-și strîns În mînă pălăriile și valizele. Doi motocicliști japonezi, fiecare cu cîte un soldat Înarmat În atașul camuflat, porniră În fața tancului. Stînd În picioare pe pedale, Încercau să-și croiască drum printre ricșe și cărucioare, printre căruțe cu cai și grupuri de hamali care se clătinau sub baloții de bumbac crud care atîrnau pe jugurile de pe umerii lor. Circulația În Bund era deja blocată. Încă o dată, zgomotul și freamătul Shanghai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
spate a cabinei pasagerilor, iar marginea ușii o lovise În cap pe mama sa. — Jamie, ieși din mașină... Jamie! Năucită, deschise ușa din partea ei și coborî pe stradă, luîndu-și geanta de pe bancheta care se clătina. În spatele lor, tancul japonez Își croia drum peste mașina Lincoln Zephyr, abandonată de dansatoarele chineze. Șenilele de metal sfărîmară aripa din spate a mașinii, apoi o Împinseră În spatele Packard-ului. — Ridică-te, Jamie... mergem acasă... Cu o mînă la obrazul rănit, mama lui Jim trăgea cu cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Imperiul Japoniei, o lecție la obiect dată tuturor celor care nu erau dornici să intre În Sfera de Coprosperitate. Din fericire, cîteva ore mai tîrziu, un grup de oficialități de la Ambasada Franței de la Vchy și de la cea a Germaniei Își croiră drum prin mulțime. Protestară energic cu privire la tratamentul aplicat englezilor răniți. Îndemnați de una dintre schimbările lor bruște de atitudine, japonezii s-au Îmblînzit și i-au dus pe prizonieri la spitalul Sfînta Maria. Odată ajuns acolo, unicul gînd al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
trăgeau peste rîu. În picioarele goale, Jim traversă salonul pînă la ușa din spate. O pasarelă Îngustă trecea printre sacii de nisip, iar nisipul scurs din ei era acoperit cu sute de chiștoace de țigări aruncate de doctorii francezi plictisiți. Croindu-și drum printre cioburile de sticlă, Jim porni să străbată ieșirea de incendiu. O scară de metal ducea la aripa opusă, legată print-un pod ruginit de salonul aflat sub cel al lui Jim. Jimse coborî repede scara și traversă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
gura lui Jim. Liniște, Jim. Tăcerea e un prieten bun pentru un băiat. Jim Își sprijini capul amețit de umărul lui Basie. Dădură o raită pe străzile Întortocheate. Sute de fețe chineze se lipeau de ferestre, În timp ce-și croiau drum printre ricșe și căruțe trase de bivoli. Lui Jim Îi era din nou foame, iar continua hurducare a roților peste liniile de tramvai nefolosite să amețea. Ar fi vrut să se Întoarcă la Nantao, la sobița pe cărbuni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
patru bărbați Începură să strîngă sul parașuta. În ciuda foametei din ultimele luni, lucrau repede și curînd traseră containerul de metal din canal. Împachetară conținutul, puseră la loc vîrful cilindrului greu și Îl tîrÎră de-a lungul taluzului. Jim Îi urmări croindu-și drum printre movilele funerare, spre lagărul Lunghua. Fu tentat să alerge și să li se alăture, dar toate măsurile de precauție Învățate În ultimii ani Îl avertizau să nu se expună. Soldatul Kimura zăcea În apă la cincisprezece metri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
se aflau În capătul opus al sufrageriei și Încercau, reușind doar parțial, să Îl țină pe Ben ocupat cu diverse jucării. Au zărit-o și i-au făcut cu mâna. Ruby a decis că ar fi fost imposibil să Își croiască drum prin mulțime ca să ajungă lângă ei, așa că le-a răspuns la salut și a murmurat „mazeltov“. În sfârșit, Ruby s-a Întâlnit și cu câteva dintre rudele lui Fi. Arătau nedumerite și nu păreau deloc În apele lor. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
m-ați apărat de mine însumi. Eu nu m-am simțit niciodată „natural“, m-am străduit să fiu, încercări stridente, pentru că a te strădui să fi natural înseamnă deja o înfrângere. Așa că am acceptat modelul pe care mi l-ați croit din hârtia velină a nevoii voastre. Am rămas un musafir fix în casa mea. Nu m-am indignat nici măcar atunci când, în absența mea, în zilele ploioase, camerista mută uscătorul de haine lângă caloriferul din biroul meu. M-am obișnuit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
sanctuar. Știi ce-nseamnă să faci un pas decisiv? Vânturile sorții ne împing și toți pașii noștri sunt decisivi. Ai noștri? Oare pașii aceia sunt ai noștri? Mergem printr-o pădure încâlcită și sălbatică, Orfeule, fără poteci. Poteca ne-o croim noi cu picioarele, pășind la noroc. Unii cred că merg după o stea; eu cred că merg după o stea dublă, geamănă. Și steaua aceea nu e decât proiecția cărării din cer, proiecția hazardului. Un pas decisiv! Și ia spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Tadmor Însărcinată? Va trebui iar să se Îmbarce pe un vapor de transport și să dispară. În Grecia. La Ninive. În Alaska. Sau În insulele Galápagos. Prin obscuritatea pântecului Annettei, prin Întunericul labirintului de canale umede, sperma lui oarbă Își croia chiar În clipa asta drum, cu mișcări ridicole ale codiței, se zbătea dintr-o parte În alta În lichidul călduț, un fel de Fima-cap rotund și chel, probabil purtând și el o caschetă microscopică udă, fără ochi, fără minte, tânjind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pe liste tot ce știa deja de la fabrica de butoaie: sumele prevăzute erau de la un trimestru la altul mai mici, turnătoria și fabrica de mașini-unelte produceau pentru o piață care devenea tot mai restrânsă. La început încă mai încercam să croiesc din povestea mea - de a fi locuit într-un oraș - istorisiri impresionante despre frumoasa doamnă Katz, cea care cumpăra portocalele direct de la camioneta cu fructe, despre americanul care făcea din song-ul lui Mary Poppins vapoare de hârtie și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
tuș alb pe cioburi, cu tuș negru pe silex, am trecut numerele într-un caiet, am descris obiectul respectiv, am notat data și locul unde-l găsisem și am transcris colecția mea în cifre și nume. Fratele meu modela avioane, croia lemnul de traforaj la fix, împuțea odaia cu fel de fel de izuri de clei și de lac. Îl auzeam bombănind că toată teoria asta ar fi bună de adormit copiii, el, unul, se consideră necultivat, vrea să citească „Heftli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pierdusem toată puterea când mă tunseseră și am fost incapabilă să protestez când m-au îndesat în fuste și rochii și pantaloni din materiale complet nefamiliare. Decizia finală a fost a stiliștilor, care au ales o rochie mov de mătase croită pe bie, care-mi flutura exact deasupra genunchilor și un pulover de cașmir alb, cu mâneci scurte și închis în față. Eul meu încăpățânat a intrat din nou în scenă când au adus pantofii. Nimic nu mă putea convinge să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
prin văile dimprejur. Păstrez și azi un simțământ de compătimire pentru omul care nu a crezut în copilărie că trenul e o ființă ca toate celelalte. Într-o zi doi țărani au coborât dintr-un vagon de marfă un coșciug croit din lemn de brad, cu blănile nevopsite și nici măcar date la rindea, din care răzbea un miros pătrunzător de carne friptă. Aplecat să privească prin mica ferestruică a capacului țintuit, am zărit un craniu cenușiu, cu fața pământie și urechile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pentru că vorbești despre morți și despre moarte, mă apostrofă vechiul meu prieten, și așezându-se pe colțul divanului, vorbi domol și curgător: Eu care îi măsor zilnic, nici nu-mi trece prin minte să stau la discuție cu morții. Le croiesc paltoanele de scânduri după măsură și gata! - „Zaharia, zic eu, de ce ți-ai retezat mustața?” - „Ca să nu o mai mestec cu mâncarea”, răspunde el cu gândul aiurea. Îl privesc mai îndeaproape: are nasul roșu ca un gogoșar. Sub mustața cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
pășise prima oară pe el, În tinerețe, dar care, de atunci Încoace, devenise mărginit de vile hidoase din cărămidă de un roșu crud. Era Întotdeauna o plăcere să ajungi pe străduțele fermecătoare și strâmbe ale sătucului Hampstead și să Îți croiești drum pe ele către ultimele sute de metri abrupți din apropiere de New Grove House căreia, ca atâtor altor lucruri În Anglia, i se spunea „new“ deși În realitate era destul de veche, având În jur de o sută de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Însă se dovedi a fi un eșec comercial fără drept de apel. Nici unul dintre frați nu se distinse ulterior În afaceri, iar Wilky murise tânăr, acrit și urmărit de dezamăgiri. După ani de șovăieli, William părea, În fine, să Își croiască o carieră academică de succes la Harvard, dar cu mici șanse de a se Îmbogăți, chiar dacă, În cele din urmă, avea să termine de scris Principiile psihologiei, la care muncise timp de un deceniu. Nici unul dintre frații James nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]