4,021 matches
-
săcelence, ungureancă - ungurence etc.). Ca urmare, sufixul moțional -că are, în româna actuală, un tratament flexionar diferit (țărănci, dar bucureștence), după cum rezultatul este un etnonim sau o formație moțională curentă. Probabil că, pentru sentimentul vorbitorului obișnuit, etnonimele apar ca formații culte. 2.2.2. Continuă să fie activ tiparul [e - i devocalizat (adunare - adunări, calamitate - calamități)] Deși, în ansamblul sistemului, tiparul ă - i nu are o mare deschidere față de împrumut, el este activ în româna actuală, trăsătură care se poate susține
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Teritoriul și frontiera lor sunt acolo unde aceste valori sunt asimilate, cultivate, apărate, oriunde în spațiu. Este și cazul culturii și literaturii române care începe să descopere în mod precipitat, intens și entuziast, Europa, încă din perioada Luminilor. Literatura română cultă este, în esență, de structură și vocație europeană. Toți marii săi clasici și în primul rând Eminescu sunt animați și exprimă un spirit european. Ideea română-europeană are o curbă sinuoasă, este adevărat, mai ales în ultimele decenii, dar este semnificativ
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
al Corului Metropolitan și al Orchestrei simfonice din Iași. Creația sa cuprinde muzică corală religioasă și laică, lucrări ocazionale, romanțe. A armonizat melodii populare și a publicat recenzii și studii muzicale, articole în legătură cu valoarea folclorului ca bază pentru dezvoltarea muzicii culte. Ciprian Porumbescu 1853 - S-a născut la șipot, în nordul Moldovei. Înaintaș al muzicii românești, a început prin a învăța vioara și pianul în particular. Mai târziu a făcut studii de vioară, contrabas, armonie și compoziție la Conservatorul din Viena
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
București, 1980, pag 93; Carmen Istrate Murariu - Dicționarul artei naive din Bacău, Ed. ProPlumb, Bacău, 2008. „... Seria de ilustrații - desene în tuș - la Miorița, sunt poate într- adevăr o primă performanță în activitatea sa. Pozitiv influențat de contactele cu arta cultă, el realizează un desen de autentică acuratețe și sensibilitate, cu soluții compoziționale bine găsite. Fără să se îndepărteze de o interpretare candidă a textului, el nu mai cucerește numai prin ingenuitate, ci și prin calități plastice incontestabile ale discursului său
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
care o temă o suportă printr-o interpretare ingenuă, Savu nu-și împrumută motivele de nicăieri, ci și le inventează, le construiește de la un bun început într-o manieră naivă, adică în alt sistem de convenții decât cel al artei culte...” (Victor Ernest Mașek) Scalco Georgeta Pictor Localitatea: Botoșani Studii: Muncitoare Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. Scalco Octav Pictor Localitatea: Botoșani Studii:Tapițer Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
negativitate în paginile lui Pavelescu despre vrăjitorie. De o cu totul altă părere este însă Constantin Bălăceanu-Stolnici. În Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, academicianul român scrie că "magia față de vrăjitorie este ca muzica simfonică (și în genere cea cultă) față de muzica populară"29. Veritabilii magicieni au fost (și sunt) minți cultivate, care cunosc simbolistica textelor sacre și scrierile esoterice. Sunt printre puținii care le și interpretează corect. "Vrăjitoarele în schimb sunt persoane simple, de multe ori analfabete, care-și
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și pelerinajele la locurile sfinte, au avut și un rol pozitiv. Are loc un fenomen lingvistic interesant, Imperiul Bizantin întrebuința limba greacă în centrele monastice, în școli și administrație, în vorbirea curentă și în manuscrise, în timp ce limba latină devine limba cultă, a intelectualilor, utilizată în diplomație. Apar universități, biblioteci și multe instituții culturale (de pildă, Universitatea Oxford). Fondată în 1096 și menținută până azi, această universitate a cunoscut perioade de progres, sub domnia lui Henric al II-lea (1133-1189). Datorită subvențiilor
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Introducere Comparativ cu apariția și dezvoltarea mai rapidă a romanului universal, grație maturizării literaturii culte, în tînăra literatura românească geneza acestei specii literare noi, datează abia din epoca pașoptistă. În a sa operă Istoria literaturii române în veacul al-XIX-lea reputatul istoric de talie internațională, Nicolae lorga menționează că „antagonismul, politic de la 1848 trebuia să-și
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Analiza prozei românești urmează traseul ineluctabil naștere- căsătorie, cu toată bogăția elementelor colaterale care întovărășesc această schemă. Prof.univ. dr. Ion -Horia Bîrleanu Univ. “Ștefan cel Mare” Suceava Cuvânt înainte Studiul folclorului a constituit în mod pragmatic, o sursă a literaturii culte și, în aceste condiții , scriitorul este cel care valorifică resursele culturii populare. Pornind de la cele două capodopere ale spiritualității românești,Miorița și Meșterul Manole,literatura modernă s-a dezvoltat în prelungirea creației folclorice.O trăsătură esențială a neamului românesc ar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sinonimică, ce ajută la decorarea sau cel puțin la interpretarea, poate, mai adecvată , a faptelor folclorice.Mi-am propus ca în această lucrare să discut despre noțiunile de soartă și destin , cât și despre ecourile temei cercetate în literatura română cultă. În cele cinci capitole ale lucrării am realizat o sinteză a reprezentărilor destinului în creația populară românească, material generator de noi și fertile investigații. Suprapunerea peste mentalitatea primară a românilor a concepției aduse de slavi , a dus la dublarea sorții
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
constituit puncte de reper pentru scrierile lui Nichifor Crainic și Lucian Blaga. Sensul istoriei, al vieții și artei populare rămâne "pecetluit", neținând cont de factorul creștin care se suprapune tradiției autohtone. Nichifor Crainic urmărește să demonstreze ortodoxia populară cu ajutorul celei culte, deoarece vechea cultură românească, mănăstirile, coalițiile creștine, daniile, lupta contra Reformei și Catolicismul n-au fost "opera poporului", ci a "claselor culte". Ideea de destin conturată într-un stil eseistic la fel ca și celelalte articole din studiul Duhul sărbătorii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cont de factorul creștin care se suprapune tradiției autohtone. Nichifor Crainic urmărește să demonstreze ortodoxia populară cu ajutorul celei culte, deoarece vechea cultură românească, mănăstirile, coalițiile creștine, daniile, lupta contra Reformei și Catolicismul n-au fost "opera poporului", ci a "claselor culte". Ideea de destin conturată într-un stil eseistic la fel ca și celelalte articole din studiul Duhul sărbătorii se centrează pe formația filosofică, pedagogică și religioasă a lui Vasile Băncilă. El pornește de la teza că oamenii se întorc asupra ideii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și nesiguranței în relație cu lumea înconjurătoare. Cercetătoarea Nicoleta Coatu, prin Structuri magice tradiționale, propune o analiză a fenomenului descântatului cu finalitate terapeutică, urmărind configurarea particulară a limbajelor simbolice într-o "gândire fundamentată pe cauzalitate magică". III În literatura română cultă norocul reprezintă o constantă, precum în toate literaturile continentului european și nu numai. Dacă admitem că literatura cultă are ca temă fundamentală relația dintre om si existență atunci ideea de destin se află implicată în însăși ideea de literatură. Înregistrarea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fenomenului descântatului cu finalitate terapeutică, urmărind configurarea particulară a limbajelor simbolice într-o "gândire fundamentată pe cauzalitate magică". III În literatura română cultă norocul reprezintă o constantă, precum în toate literaturile continentului european și nu numai. Dacă admitem că literatura cultă are ca temă fundamentală relația dintre om si existență atunci ideea de destin se află implicată în însăși ideea de literatură. Înregistrarea principalelor scrieri ale literaturii culte care au în centrul lor ideea de destin, de ursită, de soartă, s-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
precum în toate literaturile continentului european și nu numai. Dacă admitem că literatura cultă are ca temă fundamentală relația dintre om si existență atunci ideea de destin se află implicată în însăși ideea de literatură. Înregistrarea principalelor scrieri ale literaturii culte care au în centrul lor ideea de destin, de ursită, de soartă, s-ar transforma ușor într-un fel de istorie prescurtată a literaturii române, care ar cuprinde o mare parte a operelor semnificative scrise în limba noastră. Din cauza specificului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ales proza, uneori și dramaturgia. Aceasta pentru că, pe de o parte, confruntarea cu destinul rămâne tema aproape oricărei poezii lirice, iar pe de altă parte, pentru că viziunea populară asupra destinului, exprimată prin proza populară, a avut ecou mai ales proza cultă și foarte rar în celelalte genuri literare. Literatura medievală românească s-a aflat sub influența covârșitoare a spiritului bisericesc, a viziunii ecleziastice asupra lumii. La aproape toți scriitorii din literatura română medievală, soarta stă în mâna lui Dumnezeu, "e schimbătoare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
au loc prăbușiri spectaculoase de situație, schimbări ale sorții, ei au imediat la îndemână un citat din Biblie, un proverb popular, al cărui sens nu se îndepărtează prea mult de învățătura biblică. Situația este în schimb diferită la cronicarii mai culți, mai profunzi, între care Miron Costin ocupă un loc proeminent. In literatura noastră veche, Miron Costin este poate singurul care încearcă, cu mijloace proprii, să definească soarta, să vadă altceva dincolo de tradiționala înțelepciune teologică. Cea mai cunoscută piesă a acestui
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ea devine ceva mai personală și nu mai adoptă integral fatalismul. Nu întâmplător, cei care inovează, deși într-un mod mai degrabă timid, față de doctrina Bisericii Ortodoxe, înțeleasă ca o dogmă față de care nu te poți abate, au fost scriitorii culți, cei care luaseră contact cu diverse opere filozofice și istorice care își lărgiseră astfel considerabil orizontul. În viziunea acestor autori, dacă soarta este dată de Dumnezeu și nu poate fi modificată, îi rămâne totuși și omului o oarecare libertate în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
există o viziune mai degrabă unitară asupra ideii de destin și că această idee rămâne primordial de origine religioasă. Scriitorii privesc lumea cu resemnare, cu împăcare, chiar dacă sunt nemulțumiți de faptele negative cu care se confruntă. In epoca veche, literatura cultă s-a aflat foarte aproape, ca viziune și de înțelepciunea folclorică. IV „Aducerea pe lume a unui copil a fost simțită de oameni din totdeauna drept un act miraculos, misterios, cei implicați direct în aceasta (mama și fătul) fiind investiți
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care este desemnată perechea maritală, materializează în gradul cel mai înalt ideea intervenției destinului. Pe lângă funcția estetică proprie narațiunii, există în aceste condiții și o funcție de corijare, de "raționalizare" a realității, așa cum se întâmplă, în alt plan, și cu proza cultă, cu ficțiunea romanescă. Asta mi-e ursita! ", iată o sintagmă adesea întâlnită în narațiunile populare românești și a cărei semnificație se dezvăluie treptat, pe măsura prezentării acțiunilor narate. Alegerea potrivită a partenerului de viață reprezenta, în mentalitatea arhaică, un deziderat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nașterea și căsătoria, în relație cu gânditorii români și studiile acestora. În concluzie, analiza prozei românești urmează traseul ineluctabil naștere- căsătorie, cu toată bogăția elementelor colaterale care întovărășesc această schemă. Folclorul a constituit , în mod programatic , o sursă a literaturii culte și, în aceste condiții, s-au valorificat resursele culturii populare. Încă din perioada veche, dar și în perioada modernă, prelucrările de folclor au îmbinat tradiția cu lecturile, motive culte au pătruns și în creațiile populare.
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
schemă. Folclorul a constituit , în mod programatic , o sursă a literaturii culte și, în aceste condiții, s-au valorificat resursele culturii populare. Încă din perioada veche, dar și în perioada modernă, prelucrările de folclor au îmbinat tradiția cu lecturile, motive culte au pătruns și în creațiile populare.
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de logică - nu au gândit în stilul raționalismului grec și de aceea nu au putut vedea apărând un Aristotel. Al doilea a descoperit raționalismul modern, având ca model matematica, și care face parte din zestrea intelectuală nu numai a oamenilor culți, dar a oricărui om cu carte, adică a unui om deprins cu oarecare disciplină a gândirii. Contopirea și colaborarea experienței și matematicilor constituie substratul gândirii moderne. Din această contopire a răsărit cu succes știința naturii din care, apoi, se inspiră
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
fabuloase; pentru perioada la care ne referim, evul mediu românesc, conservator și canonic, ea este relevantă mai degrabă în cazul imaginarului popular creștin, în care regăsim figurarea diavolului, a lumii de dincolo și a formelor sale, precum și în câteva scrieri culte - spre exemplu, în bestiarul din Istoria ieroglifică sau în Țiganiada). Pe schema de reprezentare, imaginația proiectează o categorie ambivalentă și greu de definit, situată între concret și abstract, între real și "raționabil", între sensibil și inteligibil: imaginea. În sine, ea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tacit). Ele vor genera o matrice, pentru că fiecare în parte întâlnește manifestările puterii, reprezentările simbolice și ritualice legate de existență și de momentele ei marcante, precum și simbolistica spațiilor și a timpilor dedicați anumitor activități, și chiar producțiile fanteziei populare sau culte. Spațiile care acordă vizibilitate (palatul, biserica, orașul, câmpul de luptă) sunt dominate de puterea masculină, deținătoarea de facto și de iure a monopolului simbolic, spiritual și social (includem și ierarhia politică, și dreptul de a deține avere). Societatea medievală românească
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]