10,969 matches
-
a unui autoconsum alimentar e un "paravan" care împiedică orice dezvoltare. ▪ La nivelul producției, diversificarea culturilor, depășirea activităților de cules (prin definiție, pasive) în contextul exploatării arborelui de cafea prin asocierea lor la culturile "țărănești", adică având un ciclu al cultivării anual și necesitând o practică rațională articulată. Ultimele remarci asupra acestor activități agricole: ▪ O supraproducție de manioc (fiecare femeie are trei câmpuri, reprezentând plantațiile anului în curs și ale celor doi ani precedenți); în general, 2/3 din recoltă putrezesc
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ale șederii noastre pot fi, datorită monotoniei structurale a duratei anuale, extinși la douăsprezece luni. Astfel, aproximativ 93 600 franci provin anual din vânătoare. În ce privește venitul obținut din cafea, acesta este destul de recent (anul al treilea și al patrulea de cultivare). El va continua să crească până în anul al optulea. În 1959, cafeaua avea să aducă 22 355 franci, iar în 1960, 64 835 franci. În sfârșit, putem estima că în 1961 profitul adus de cafea se va ridica la minimum
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este nimic mai plăcut și mai desfătător la vedere ca rodul viței de vie. Din regnul vegetal vița de vie este cea mai nobilă plantă susține Andreas Wolf. Mărturiile existente în literatura tuturor popoarelor atestă că preocupările oamenilor legate de cultivarea viței de vie și prepararea vinurilor se pierd în trecutul îndepărtat al istoriei. De la Herodot și Platon, Horațiu și Columella și până în zilele noastre, literatura universală înregistrează imagini pline de conținut, în care vinul și binefacerile lui sunt prezentate într-
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
25-30 de ani viticultura țării noastre a înregistrat un proces de transformare radicală, cunoscând în prezent o dezvoltare fără precedent. S-a trecut la organizarea științifică a producției viticole și la generalizarea pe scara întregii producții a tehnologiilor moderne de cultivare a viței de vie și de producere a vinului. În ultimii 30 de ani s-au construit în principalele podgorii și centre viticole din țara noastră, combinate viticole de mare capacitate și modern utilate, cum sunt cele de la București, Ploiești
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
și Sporobolomyces datorită prezenței pigmenților carotenoidici, în schimb Metschinikowia pulcherrima produce un pigment necarotenoidic roșu purpuriu. Pentru descrierea acestor aspecte s-a folosit același mediu solid ca și pentru studiile de morfologie. Notațiile s-au făcut după 6-8 zile de cultivare la 28 Co S-a caracterizat aspectul coloniilor și culturilor în striuri pe eprubete după 3 zile și o lună de dezvoltare. 4.2.3. Determinarea capacității de sporulare a levurilor Acest test separă drojdiile sporogene, ce aparțin clasei Ascomycotina
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
a fost studiat pe culturi proaspete (24 - 48 ore) dezvoltate pe mediu cu extract de levuri - peptonă - glucoză (YPG) și malț extract (ME), sporularea s-a evidențiat pe mediul Gorodkowa iar caracterele de cultură s-au pus în evidență prin cultivarea în medii lichide (formarea de peliculă, inel și sediment) și medii solide (tipul coloniilor, consistența, culoarea). Rezultatele cercetărilor noastre privind studiul caracterelor morfologice și de cultură al sușelor de levuri izolate sunt prezentate în tabelul III. S-au constatat următoarele
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
noastre interpersonale sunt caracterizate și influențate de stările noastre afective. Relațiile simpatetice au ca suport factorul afectiv-emoțional. Ele constau în atitudinile pozitive sau negative, de atracție sau de respingere ale partenerilor. Corespunzător lor, avem de-a face cu tendințele de cultivare sau de evitare a unei persoane. Configurația și dinamica relațiilor simpatetice sunt extrem de importante în determinarea gradului de coeziune internă a grupurilor sociale, mai mari sau mai mici. Ca relații simpatetice, interafective, relațiile interpersonale sunt analizate, studiate pe dimensiunea atracție-repulsie-indiferență
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nu. Putem realiza alchimia emoțională fie prin intermediul contemplației, fie prin cel al relațiilor interpersonale. Contemplația poate schimba modul în care ne raportăm la stările emoționale și maniera în care (ni) le percepem; nu înseamnă eliminarea acestor stări. Ea este o cultivare a conștientizării, un tip de atenție susținută, îndreptată asupra proceselor minții, a atenție "înțeleaptă". Contemplația este "o cale de a lărgi sfera conștientizării și de a-i rafina precizia" (idem, p. 17), de a ne calma și elibera mintea de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este echivalent cu „individ cu sistemul nervos dereglat”: „Tiran direptu fantastic, adecă buiguitoriu în gânduri”. În literatura medievală, ideea de fantastic propune o reevaluare a lumii, prin reconsiderarea unor noțiuni ca păcatul, pocăința sau damnarea. Utilizarea acestuia în artele plastice, cultivarea formelor fantastice, urâte, diforme, cu același rol moralizator, de a sugera atât forța răului, cât și energiile sale distructive, acestea sunt condițiile în care se va ivi, treptat, o literatură cu elemente fantastice și care se va dezvolta în paralel
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
mărfuri fade, ușurele, Ce au uitat până și a noastră limbă Pretind a fi pe cerul țării: stele". Un împărat chinez a schimbat moravurile, schimbând limba. La noi, moravurile sunt cele care au schimbat limba. Snobismul este de actualitate datorită cultivării succesului social facil, în condițiile alienării raționale și morale, caracteristice societăților în tranziție. Snobismul a existat și există în aproape fiecare om, în fiecare societate, cu anumite elemente de ființare în diferite epoci. Liszt, Richard Wagner, Marcel Proust au fost
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
în gândirea cosmologică a presocraticilor, în conceptul aristotelic de prudență (phronesis), ca modalitate comportamentală care face din cunoașterea limitelor proprii un reper existențial suprem 1, sau în tragicul elin, pe care vom încerca să-l explicăm printr-un exces în cultivarea limitei și nu în contestarea ei2. Oare greșim cu ceva sau exagerăm în vreun fel dacă afirmăm că se poate ajunge la intimitatea ființei eline pornind de la felul în care s-au îmbinat elementele obiective și subiective ale semantismelor radicalului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
benefică, ce împlinește și dă statut de ființă - se poate lesne vedea evocând exemplul tragediei eline. Într-adevăr, pentru greci nu imposibilul depășirii unei limite era un stimulent, ci imposibilul atingerii ei. Tragicul elin se explică printr-un exces în cultivarea limitei, și nu printr-unul în contestarea ei. Eroii antici sânt sublimi prin persistența în limita care-i determină, și nu prin efortul de a o depăși. Conștiința nu se frânge aici în fața unei limite înfruntate și ea nu experimentează
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
În fond, nevoia mea de a scruta "absolutul" este la fel de aprigă pe cât este cea a lui Andrei, numai că, stilistic vorbind, eu sânt confiscat de un soi de "scepticism gascono-oltenesc": prefer să fiu disperat decât escrocat. La bursa valorilor mele, cultivarea precauției mefiente și grija de a nu fi păcălit ("calul" care e mereu în pericol de a-mi fi furat este însăși luciditatea mea) tind periodic să devină virtuți supreme. De aici senzația că demisolul ființei mele este locuit de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
radicală se pot forma o mulțime de cuvinte {EminescuOpIX 407} derivate, fie prin adăogirea unei sufixe, fie pre altă cale. Acuma d-nii scriitori căutau a altoi limbei noastre fizionomia alteia cu totului străine de ea și prin acest soi de cultivare a limbei au ieșit la lumină fenomene cari au dat ocazie penelor satirice să facă haz de jurnalistica de peste Carpați, care altfel în privirea onestității politice merită mai mult respect decât gazetele noastre. Înainte de toate scriitorii românești din Ardeal ignorau
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o oarecare măsură și după această perioadă, putem considera devălmășia ca fiind corespunzătoare necesităților, satisfăcând trebuințele și fiind în concordanță cu firea liniștită a țăranului român. O asemenea formă de organizare și un asemenea mod de existență au contribuit la cultivarea și promovarea spiritului de dreptate și de adevăr, stări ce au animat în vremea respectivă pe săteanul din obște, spiritul lui de cinste și nepărtinire, de într-ajutorare și cooperare în folosul obștii și al fiecăruia în parte, stimulând și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca una fiind și „ocupația de bază” sau „profesiunea” cutărui și cutărui individ. 1. Agricultura În satele umbrăreștene, ca în majoritatea așezărilor din împrejurimi și din țară, ocupația principală a oamenilor a fost aceea care se practică și astăzi, adică cultivarea plantelor cu indispensabila sa complementaritate, creșterea animalelor, ambele înglobate domeniului economic al agriculturii, cu componentele de rigoare: vii și livezi, grădinărit, plante industriale etc. Unii dintre istorici consideră că în epoci mai vechi, atunci când în societate precumpănea grija pentru economia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
menționarea documentară a numeroaselor vaduri de moară, precum și a morilor medievale și după, de pe teritoriul comunei Umbrărești, toate acestea îndrituiesc pe cercetătorul trecutului din zonă să accepte mai vechea aserțiune și anume aceea că „Agricultura e milenară în aceste regiuni”, cultivarea cerealelor și a altor plante s-a situat pe primul loc în contextul diversității de preocupări ale locuitorilor umbrăreșteni. E adevărat că și resturile de oase, provenite de la numeroase specii de animale existente în cantitate mare, în toate punctele arheologice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
direct și la modul statistic gama și cantitatea de bogății și preocupări, lipsesc pentru o bună perioadă de timp. Dar este aproape de la sine înțeles că umbrăreștenii, locuitori de câmpie fiind, nu aveau cum să nu practice pe mari suprafețe cultivarea plantelor, în primul rând. Le-o impunea dimensiunile largi ale hotarului stăpânirii lor, ce se întindea de la Herătău și până în pârâul Dimaciului (și invers), cuprinzându-se în interiorul acestui hotar și cele două principale cursuri de apă, Bârladul și Siretul, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-i mare; Grâul cel mare - bătea murgul la spinare; Grâul cel mic - bătea murgul la oblânc adică era așa de înalt că ajungea până la partea de dinainte a șeii calului, pusă pe spinarea bidiviului și care purta nunele de oblânc. Cultivarea meiului (mălaiului), căruia la noi i se zicea și păsat, s-a practicat în vechime, destul de intens, din moment ce respectiva plantă s-a păstrat până în perioada interbelică. E adevărat că, cu multă vreme în urmă, luaseră mare amploare culturile de păpușoi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și cânepa. Acum deducem situația aceasta din numeroasele țesături, ce foloseau fibrele respectivelor plante, cât și din faptul că se află pe teritoriul nostru un loc ce se cheamă acum Inărie, o suprafață destul de întinsă la sud de satul Salcia. Cultivarea viței de vie pare să fi reprezentat o îndeletnicire importantă în peisajul agriculturii locale. Sunt documente prin care se atestă această stare de lucruri. În documentul prin care Vasile Lupu face danie satul Bozieștii de Sus în aprilie 1643 se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sunt singurele lucrări pe care le găsim trecute în sămile de cheltuieli făcute cu „lucrul viilor” de la Nicorești ori de la Odobești de către boierii Conăchești, aceleași lucrări fiind necesare în toate plantațiile viticole ale vremii respective. Că la Umbrărești și Torcești, cultivarea viței de vie a fost o activitate cu continuitate și nu ocazională, ne conving documentele. Am văzut mai sus că sunt atestate vii în toate satele de pe teritoriul comunei actuale. Să urmărim alte informații documentare de mai târziu prin care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
știrea și voia celor mulți, ei acționând în judecata Isprăvniciei cazul ilegal, cerându-și și apoi câștigându-și drepturile uzurpate prin înșelăciune. Faptul este instructiv întrucât ne arată o anume stare de spirit și mentalitate a oamenilor vremii. Cu timpul, cultivarea viței de vie se va bucura de o tot mai mare atenție, suprafața cultivată se va mări, întemeindu-se plantații de vii nu numai în interiorul sau în jurul satului, ci și la câmp, ceea ce se poate constata și în prezent la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de „56 ha și 3013 m.p. grădini de zarzavat” la satul Umbrărești, teren ce nu va fi expropriat, el rămânând proprietarului, iar terenul fiind identic cu cel indicat în planul din 1893. După război, Negropontes a mai continuat puțină vreme cultivarea zarzavaturilor. Într-o adresă a Prefecturii județului Tecuci către Primăria comunei Umbrărești se cere să i se comunice „D-lui Gh. Ulise Negropontes, proprietarul grădinilor de zarzavat de pe moșia Umbrărești, că Ministerul de Interne a aprobat introducerea în țară din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
împărțită cu toți membrii adulți. Structura socială devine mai complexă în societățile pastorale și horticultoare, din care prima a apărut cu circa 12 mii de ani în urmă. Pastoralismul implică creșterea turmelor de animale domestice și horticulturalismul este bazat pe cultivarea plantelor astfel ca grâul, orezul și alte cereale folosind câteva unelte simple. Aceste pattern-uri de subzistență sunt de departe mult mai productive decât vânătoarea și culesul. Ca rezultat, societățile pastorale și horticultoare nu numai că asigură aprovizionarea sigură cu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
consum. Multe familii devin dependente de un angajament în afara familiei pentru a obține venitul necesar care le permite să cumpere mai mult decât să producă lucrurile de care ei au nevoie. Magazinele de alimente și de alte produse au înlocuit cultivarea propriilor grădini sau croitoria făcută în casă. Funcția economică a familiei nu a încetat să existe, ci doar s-a schimbat. Transferul de status. Funcția de transfer al statusului se referă la modul în care o persoană dobândește statusul social
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]