2,824 matches
-
care e rară! Când comentariul său nu a mai fost liber, oțetit fiind de ranchiuni și de incoerențele vârstei, când i-a ținut isonul domnului Tănase la spălat (în direct) cadavre liberale sau când au hohotit amândoi în prime time, cutremurați la gândul prigoanei carcerale a domnului Vântu, ceva s-a frânt în mine, suporter amuzat și cititor asiduu al lui Mircea Dinescu. De aceea, mărturisesc că am urmărit cu simpatie show-ul său de Revelion. Reîntors la timpurile mitice, când
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o uita vreodată, "o imagine rar revelată a sufletului, a naturii americanilor"83. Chapman devine nespus de tranșant: este vorba de "inima unui criminal ceva rece și îngrozitor"84. " Am văzut, zice pastorul, moartea în inima acestui popor"85. Ne cutremurăm, desigur, în fața acestei declarații, mai ales că Chapman ne asigură, fără urmă de îndoială, că ceea ce a văzut "nu este o iluzie. Este adevărul"86, întrucât a fi capabil să privești cu indiferență "agonia unei ființe în aceeași măsură umane
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
anecdote, el avea totdeauna câte una disponibilă, fiind cele <<corosive>> specialitatea sa, spre marele haz al lui Pogor... ba se poate zice... a tuturor junimiștilor... Când râdea Creangă, ce hohot puternic, plin, sonor, din toată inima, care făcea să se cutremure pereții! Singur râsul lui înveselea societatea fără alte comentarii!” Dintre toți junimiștii, Vasile Pogor era neîntrecut „în ghidușii și pozne” și avea o mare slăbiciune pentru dumneata. De acum, trecuseră anii și i-ai convins pe junimiști că matale ai
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
baie, el luă legătura cu hainele, și o porni la sănătoasa călare pe calul lui cel cu aripi, cu care zbura ca vântul și se ducea ca gândul. Cum călcă peste pragul porții, începu casele, curtea și grădina a se cutremura și a urla așa de groaznic, încât se auzi până la zâne și zânele îndată se întoarseră acasă." (Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) (c) "Și atunci, odată se suie în pod și coboară de-acolo un căpăstru, un frâu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
verbal (verb, adverb, adjectiv, interjecție). Propoziția subordonată circumstanțială concesivă Indicați elementele de relație reperabile, în textele de mai jos, între propozițiile subordonate concesive și regentele lor: (a) "Împăratul văzu atunci ce nu mai văzuse în toată viața lui. Dihania se cutremură, se lungi și se subție și, ca și cum ar fi fost un fir de ață, se strecură prin gaura broaștei. Dar cât de repede se strecură, împăratul tot văzu că are un picior mai lung cu zece coți ca celălalt." (Barbu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de azi, vă îndemn la un exercițiu de examinare a propriei persoane, că oricum vă gândiți mult prea mult la ce se întâmplă în lume și prea puțin la restul. N-am pregătit un test, dar am câteva întrebări: vă cutremură figurile de ceară, filmele de groază, porumbeii striviți pe șosea, vi se pare că lingurițele vorbesc, pisicile visează, manechinele din vitrine se holbează, arabescurile de pe linoleum dansează și salata cu ton are viermișori (s-a spart rima!Ă? Întotdeauna, uneori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
se potolește și comicul dispare. Dar chiar și la urmă de tot, cînd Prospero crede că a biruit tot răul, lăsîndu-se liniștit în seama unor viziuni festive și dînd cu totul uitării bestia umană Caliban și conspirația acestuia, el este cutremurat, gîndindu-se pe neașteptate la discordanțele ce continuă să persiste. Nu a putut să preschimbe bestia umană în om. Și așa cum a trebui să-și alunge brusc viziunile sărbătorești, întreaga lume pe care o cunoaștem, cu armoniile și distonanțele ei, se
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
un moment dat orchestra se împarte în două grupe - suflătorii pe de o parte și coardele pe de alta. Acordurile dure, care se ivesc, descresc încet; sonoritățile devin plutitoare dar deodată, în fortissimo, se năpustește din nou motivul neîndurător. El cutremură insistent toată orchestra. Viorile aduc apoi în piano tema I, în care pulsează mereu ,,motivul destinului”; începe repriza. Pe un acord prelungit, la început aproape neauzit, se ridică glasul oboiului într-o melodie suavă, înlăcrimată (adagio), dar care se luminează
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
populația să fie împărțită în două grupe: grupa celor răi (alcătuită din aristocrați și clerici) și grupa celor buni (alcătuită din patrioți și filosofi). Cele 7 jaquierii pe care istoria Franței le-a cunoscut, prin cruzimea și barbaria lor au cutremurat Franța timp de 10 ani. Ele utilizau trei modalități pentru înlăturarea celor răi, egoiști și în general a celor considerați dușmani ai libertății, etichetă pe care orice exaltat o putea arunca asupra oricui: - înlăturarea acestora din comunitate prin omor sau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dictate de importanța averii. Am văzut părinți serioși plângând... părintește la punerea pirostriilor pe frunțile copiilor. Am văzut preoți de tot felul. Unii, grăbiți, scurtau sau condensau slujba. Alții, cu morgă și parapon, rosteau cuvintele răspicat și sonor, de se cutremurau zidurile și fugeau diavolii ce supăraseră pe cuvioșiile-lor. Am văzut nași neserioși, pentru care nășitul era o afacere plicticoasă. Am văzut, mai ales pe canicula trecutei veri, femei cu rochii decoltate până la buric, la care se benoclau popi sangvini, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
glonț, o lamă de ras, o punguliță aparent inutilă, de păstrat smirnă, levănțică răcoritoare... Podeaua era zguduită din timp în timp, intra în vibrație cu tramvaiele trecând huruitor pe stradă... Atunci te speriai, te agățai de mine, strigai că-i cutremur, că ne prăbușim... trebuie să ne salvăm, să ne salvăm neapărat, e nevoie... și cădeam îmbrățișați pe covoare, tu având grijă să-ți așezi imediat picioarele șlefuite pe umerii mei, să-ți înalți bazinul cu pubis ascuțit... Și gemeai glumeț
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
doar la „îmbunătățirea sistemului” sau pentru că a preconizat un „socialism cu față umană”. Observația lor este justă, dar acești eroi de după război ar putea menționa cu greu un singur act politic de asemenea magnitudine și efect, unul care să fi cutremurat dictatura comunistă în aceeași măsură în care a făcut-o „Scrisoarea” noastră. Cred că aici se impune o discuție strategică. Oricine este familiarizat cu regulile politicii va înțelege ușor că un act politic, pentru a avea eficacitate, nu trebuie să
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
ascuțită, Pe la mijloc e strujită, La tulpină văruită, Pentru Corbe-al tău gătită. Babo, am mai îngrijit Lăutari de i-am tocmit, Lăutari de București, Pe galbeni împărătești, Cu papucii gălbiori, Cu ceacșirii roșiori, Când îi vezi te înfiori Și te cutremuri să mori!". Bătrâna se duca la închisoare și-i repetă aceste vorbe lui Corbea, care se înfurie, spunând: "Ci taci, maică, la naiba, Că așa e femeia: Poale lungi și minte scurtă, Judecată mai măruntă, Cap legat, inima-ncinsă Și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
apune soarele și scoate un nechezat mândru care face să se dărâme casele dimprejur. Apoi așteaptă. Stăpânul lui nu vine la această chemare. Bătrâna, ținându-l de frâu, îl duce spre oraș. Apropiindu-se, calul nechează, palatul cel vechi se cutremură, iar boierii își spun între ei: "Parc-ar fi scăpat Corbea!". Când o văd pe bătrâna care aduce calul, îi spun: "Nu ți-e Roșul de vânzare, Să-ți dăm galbeni și parale, Ori să faci d-un schimb cu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
a fi colegi cu un actor de filme porno. Nu le trebuia lor așa ceva! Cum să stea alături de un individ care face așa ceva? Gândul că partidul lor ar putea fi asociat cu o asemenea vedetă i-a făcut să se cutremure. Șpăgari, da, cum să nu? Traseiști politici, adică un fel de curve morale? Sigur, primim, că au experiență! Oameni cu afaceri dubioase sau dosare penale? Păi, asta înseamnă că au ceva bani! Sigur, să vină! Dar un star de filme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
sunt foarte vizuale, fără însă ca densitatea, ritmul și poezia limbajului să nu-mi fie la fel de importante. Iată unii dintre regizorii preferați: Godard, Fellini, Solana, de Sica, Cassavetes, Anghelopoulos, Antonioni etc. Dar, desigur, există și multe cărți care m-au cutremurat. Mai presus de toți, Fernando Pessoa cu Cartea Neliniștii, un monument al literaturii moderne. Un personaj în Lisabona anilor ’30, izolat și cu totul conștient de propria-i neînsemnătate, își descrie cu măiestrie existența. Este una din marile cărți ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
Manole a pus-o pe Ana la zid și a început să o lucreze..."; Călin ține de mână mireasa care are părul lung de fericire. Ea luptă să pună mâna pe dragostea flăcăului"; Poetul își asteaptă iubita ca împreună să cutremure o barcă...". Urmează perle istorice cu Mircea cel Bătrân personaj central. ,,Mircea cel Mare, prima dată a fost bătrân, și sta la un discurs cu Baiazid. Acesta îl primește politicos, dar cu obrăznicie, și-l face în tot felul, albie
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
întins mâna spre scaun: cutremurul care a urmat a zguduit din temelie casa veche! Am sărit din pat ca un resort pus în mișcare de o forță colosală. În câteva fracțiuni de secundă mă aflam afară, în fața casei. Pământul se cutremura nestăpânit sub picioarele mele, fulgere albastre țâșneau din crăpăturile lui, un huruit puternic, înspăimântător umplea văzduhul. Casa bunicii se prăbușea sub ochii mei. Șezlongul se sfărmase, poate, și el sub dărâmături. Mă bucuram și mă întristam, totodată. Năuc încă, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
piloților se completează una pe alta, fiecare venind cu subiectivitatea propriilor impresii și emoții, însă cu toții întregind, ca pe un mozaic, istoria acestei zile memorabile. Adj.av. Ilie Dumitru (Escadrila 61): "Fără să știu cum, mă găsesc cu degetul pe trăgaci, cutremurat de bubuitul tunurilor și mitralierelor mele... Strâng virajul, pilotul american vrea să scape. O nouă rafală, și proiectilele mele urcă spre motorul din dreapta, care ia foc. Îi ia foc și aripa și nu mai are scăpare. Cade în vrilă, prăbușindu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
gustul meu totuși real se dezvolta îndeosebi spre moderni, la a căror operă îmi servea spre oarecare inițiere revista Muzică și poezie, cu numeroasele-i informații despre concerte și creații de ultimă oră în Occident, încât puteam deja să mă cutremur (literalmente) de plăcere la audierea, din Londra, a operei Wozzeck de Alban Berg. Curând mi-au devenit „familiari“ și Debussy, și Ravel, și Stravinski, și Schönberg și atâția alții care totuși se amestecau pentru mine cu adorația încă totală pentru
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în limba rusă ... oarecum ofensat la auzul cuvântului "năuc" ... îi răspund că "vâ nasei strane nauc znacit prostoi" (în țara noastră "năuc" înseamnă prost, tâmpit). Efectul acestui răspuns a fost dezastruos ... ambii soți au izbucnit într-un râs de se cutremura mașina ... pe care el la un moment dat a oprit-o brusc căci roata din spate-stânga deja se învârtea în gol deasupra prăpastiei. Am coborât toți ... speriați de ce putea să se întâmple ... dar culmea ... că ei încă nu se puteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
seamă al „lirismului unei formații”. Cu moartea sa atât de prematură, poetul se adaugă unui șir de nume al pretimpuriilor dispăruți din cultura noastră. Fiorul miorotic, cel care se întrupează așa de zeiește în poezia sa, a rămas pentru a cutremura. Oriunde și oricând, creatorii care mor afirmă odată mai mult dreptul lor la viață. O asemenea afirmare tragică sunt și ultimele versuri ale lui Nicolae Labiș de o mare încărcătură lirică, metafora „păsării cu clonț de rubin" fiind a nesfârșitului
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
lungi și obositoare. De aceea, întâlnind un copil gol și înghețat, îi dărui cea de-a treia piatră prețioasă pentru a se putea îmbrăca și hrăni. Deodată cerul se întunecă. Era puțin timp după ora amiezii. Pământul începu să se cutremure. Cuprins de frica morții, el se gândea: “Oare toate eforturile depuse în căutarea pruncului au fost zadarnice?” Dar de pe cruce o lumină cerească îi lumină fața și el auzi o voce care zicea: “Tu m-ai mângâiat când am fost
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mult, trage a sărăcie. Să nu-ți coși ceva la haină îmbrăcat cu ea, căci îți coși mintea. Când cineva bea cafea și din întâmplare varsă din ea, e semn că va primi bani. Se crede că pământul când se cutremură nu mai poate suferi păcatele oamenilor și se scutură de ele. Fiecare om are un pom frate Se spune că orice om are un frate vegetal, adică un copac anume de care, vrând, nevrând, este legat sufletește. Fiecare biped uman
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
diformitate. Ea e o contradicție penibilă a simțului nostru de armonie naturală sau de armonie spirituală. Ea are totdeauna un înțeles peiorativ, fiindcă e încarnarea cea mai desfigurată a unui rău fizic sau a unui rău moral. Aparițiile ei ne cutremură de groază ca niște erupții ale puterilor infernale, ce violentează natura omenească. Genialitatea și sfințenia n-au nimic a face cu monstruozitatea. Ele sunt apariții anormale prin faptul că sunt supranormale. Esența lor nu stă în vreun defect față de comunul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]