4,789 matches
-
școlară este o preocupare deosebită nu numai a oamenilor școlii, dar și a părinților și elevilor, a unui larg segment al societății. A ști de ce trebuie să înveți (motivarea activității) și a ști cum să înveți (eficientizarea procesului), constituie elementele definitorii ale efortului de optimizare a învățării școlare. Dorința, motivată de cunoaștere trebuie să fie suficient de puternică pentru a furniza energie procesului de învățare, spre a putea învinge dificultățile acestuia. Ținând seama de importanța procesului de învățare, s-a conturat
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
relații scalare sau vectoriale și se poate stabili mulțimea valorilor numerice pe care le pot lua. Astfel sunt îndeplinite cele trei condiții pentru a defini o funcție: domeniul, codomeniul și legea de asociere. Scrierea relațiilor cu precizarea celor trei elemente definitorii pentru o funcție, este utilă și înseamnă rigoare științifică. Oportunitatea, cum anume și în ce loc să se facă acest lucru rămâne un subiect deschis. Exemplul 1 - Puterea P debitată de o sursă este determinată de tensiunea electromotoare a sursei
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ales la clasele mari, când gândirea formală (abstractă) a elevilor este suficient de bine consolidată. Conținutul fizicii școlare este format dintr-un material descriptiv, relativ redus și o parte mai extinsă, alcătuită din fenomene și legi, împreună cu corelații dintre elementele definitorii ale acestora. Partea descriptivă extrage din lumea fizică informații brute asupra senzațiilor, percepțiilor și reprezentărilor obiectelor și fenomenelor; noțiunile fizice care descriu aceste obiecte și fenomene, prelucrarea mintală a informațiilor furnizate de lumea exterioară, se obține în planul conceptelor. Procesul
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
GAS Sascut, de la care în anul 1964 este numit să conducă activitatea îngrășătoriei de bovine din Sascut dependentă de fosta Întreprindere de industrializarea cărnii, Bacău, până în anul 1980. În această perioadă, în viața sa au loc o serie de evenimente definitorii pentru restul vieții în sensul că în 1964 se căsătorește, urmată de nașterea a doi copii (1966 și 1968), după care urmează cursurile de 5 ani ale Liceului de agricultură din Roman și apoi în 1974 cursurile de 5 ani
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de către ministrul general și nu i s-a acordat oficiul predicării, [declarăm] că același ministru în această materie poate să delege responsabilitățile sale miniștrilor provinciali și vicarilor lor, în așa fel însă ca provincialii, sau vicarii în absența lor, împreună cu definitorii în capitulele provinciale, să-i poată examina, aproba pe frații provinciilor lor care, conform părerii lor, au nevoie de un examen, și să le acorde oficiul predicării, așa cum consideră că este folositor după [voința lui] Dumnezeu. Dacă însă unii nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ei fundamentale (verbală și nonverbală), filtrarea analitică a informațiilor beneficiind de suportul generos al semioticii. Prima parte a lucrării atrage atenția prin obiectivitatea cu care autoarea transcende zona conceptuală a semioticii verbale, a cărei structura este bine închegata în tipare definitorii, spre obscuritatea ce descrie semiotica nonverbală, în legătură cu care nu se poate vorbi încă de o terminologie descriptiva consacrată și unanim acceptată. Prin succedarea etapelor aferente unui astfel de demers, cu menționarea rolului fiecăruia dintre nivelurile constitutive ale semioticii, se ajunge
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
contribuției celor două componente, în desfășurarea cu adecvare a comunicării. Demonstrând un spirit analitic propriu acelor specialiști care sondează dimensiuni ale conceptelor consacrate, autoarea își definește poziția cu privire la utilizarea unor sintagme, oferind explicații care îi probează alegerea, si propunând structura definitorie aferentă (a se vedea distincția comportament nonverbal versus comunicare nonverbală). Un reper bibliografic de certă valoare pentru analiză uneia dintre trăsăturile indispensabile ale comunicării, anume intenționalitatea, este reprezentat de opțiunea pentru orientarea palo-altistă. Același liant conceptual, al Școlii de la Palo
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
intensă și este de ajuns să menționam, în susținerea acestei afirmații, faptul că asistăm la formarea identității de sine, (care înseamnă dorința de independență, intelectualizarea vieții psihice, dezvoltarea capacității de abstractizare și sinteză, pentru a menționa doar câteva din aspectele definitorii ale etapei); devine normală exteriorizarea acestei vieți. Vorbim aici, despre comportamentul nonverbal, si, în mod prioritar, despre cel facial; dintre toate elementele care intră în structura nonverbală a comunicării de tip uman, fata omului are cel mai ridicat nivel de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
că știm ce gândește o persoană. Capitolul I COMUNICARE INTER ȘI INTRAPERSONALĂ I.1. Comunicarea interpersonala 1.1. Dimensiunea psiho-afectivă a comunicării interpersonale Un mod de a defini comunicarea interpersonala este de a o compară cu alte forme de comunicare. Definitorii, în acest sens, sunt următoarele trăsături: numărul redus al participanților, proximitate fizică, existentă mai multor canale senzoriale implicate, feedback imediat. Un aspect relevant în definirea acestui tip de comunicare îl constituie relația dintre interactanți, dimensiunea afectiva, constituită pe împărtășirea unor
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
S.U.A.) Pentru o mai optimă înțelegere a ceea ce psihologii numesc identitate de sine, ne vom ancoră în prezentarea generală a factorilor care-i dau di-mensiunea, conținutul informațional fiind întregit de modul în care se proiectează, în planul comportamentului nonverbal, aspectele definitorii ale procesului. Principalele caracteristici ale etapei prin concursul cărora adolescentul va încerca să-și definească reperele identitare ar putea fi enunțate astfel: A. planul vieții psihice cunoaște un proces de intelectualizare accentuată; B. adolescentul se află într-o căutare permanentă
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
interbelicului, care unea farmecul fructului oprit până mai ieri cu exaltarea oficializării, a creat impresia unei eliberări autentice. În subsidiar, anexarea selectivă a tradiției interbelice a neutralizat în mare măsură discursul de opoziție, destructurat de preluarea unor teme până atunci definitorii antisovietismul, antibolșevismul, discursul național în repertoriul oficial. Aceasta cu atât mai mult cu cât îngăduința de a călători în Occident o nouă libertate absolut îmbătătoare ducea la redescoperirea lumii libere contemporane printr-un contact direct, aparent liber, chiar dacă era în
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Mao care urmărea doar reformarea comunismului. Provine din faptul că echipa care a pus mâna până la urmă pe putere s-a proclamat "emanația revoluției" tocmai ea, care nu participase în niciun fel la revoluție și că, pentru a masca această definitorie absență, a pus în scenă spectacolul televizat al "revoluției în direct", unde a putut interpreta rolul principal fără prea multe riscuri. Revoluția în direct și protagoniștii acesteia Odată cu fuga lui Ceaușescu, două centre vizibile ale Puterii vor coexista în imaginile
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
atît privind ponderea maximă pe care o poate avea în cadrul bugetului total al proiectului, cât și limita maximă și minimă pe care o poate avea valoarea proiectului. 1.4 Rezumatul, reprezintă o scurtă descriere (2 pg) a celor trei elemente definitorii ale proiectului: scopul proiectului, grupurile țintă și activitățile desfășurate în cadrul său. Pentru un proiect de succes acesta prin scopul său trebuie să se includă în una sau mai multe priorități al programului de finanțare, grupurile țintă să fie cele vizate
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
multă vreme cunoscut faptul că fenomenele oralității nu trebuie abordate pe fragmente și nici unidirecțional, aplicîndu-se șabloane uniformizatoare, cum se proceda cu decenii în urmă. Doina, de pildă, poate fi (și trebuie) privită din perspectivă muzical-poetică, deci potrivit aspectului ei definitoriu. Cine o încadrează în sistemul mai general al culturii se vede pus în situația să țină cont de consecințele unei asemenea posibile noi configurări. Cu atît mai mult obiceiul, indiferent de categoria „de trecere”, pretinde un tratament special și nuanțat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de lege și de opinia publică. Ca urmare, acțiunile individuale, colective și instituționale necesită o analiză mai profundă înainte de a fi luate deciziile care le stau la bază. În acest sens, modernitatea devine "reflexivă". Una dintre cele mai importante caracteristici definitorii ale modernității este, potrivit lui Giddens, "deîncapsularea" (engl. "disembedding") din spațiu și timp. În epoca premodernă, spațiul era reprezentat de arealul în care se deplasau indivizii, iar timpul se constituia din durata deplasărilor respective. În schimb, în societățile moderne spațiul social
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
vedere strict sociologic. Preocuparea privind amplasarea spațio-temporală a individului recuperează una dintre dilemele fundamentale ale gnoseologiei modernității inițiatoare. O primă constatare, pe care o voi nota cu (M1), este că, dacă observațiile unui autor contemporan de relevanță precum Giddens sunt definitorii, atunci: (M1) Preocuparea metateoretică pentru poziționarea sociologică a individului în plan spațio-temporal tinde să fie astăzi recuperată recursiv și, implicit, reflexiv, provenind din spiritualitatea modernității timpurii. De aici rezultă și că: (M1.1) La nivel experimental, deîncapsularea și reîncapsularea reprezintă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
numai explicații ale fenomenelor de restructurare și de dezvoltare socială, ci și predicții ale evoluțiilor acestora. Toate acestea nu arată altceva, cred, decât că societatea actuală se află într-o profundă căutare de cale identitară prin care ne cercetăm scopurile definitorii și traseele de dezvoltare sau de tranziție. Demersurile istoriciste au toate șansele de înflorire în acest mediu cognitiv. Am putea chiar considera că epoca postmodernă a încetat să existe, deoarece nu a existat vreodată, decât ca unitate de timp sociocultural
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de masă, cu toate consecințele implicite. Totuși, cred că aceste fenomene sunt colaterale modernității; cauza lor constă într-adevăr în industrializarea excesivă, iar gestionarea lor aparține modernității târzii ca epocă istorică. Însă nu cred că acestea reprezintă și o caracteristică definitorie a izomodernismului. Prin cercetarea fenomenelor cu impact real asupra structurilor societale, voi propune în această lucrare o definire a epocii istorico-sociale în care pătrundem în prezent, drept societate "izomodernă". "Modernă" este limpede din ce motive: consider că nu am părăsit
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
doilea rând, recuperarea ideii de formă în științele exacte ne poate inspira în reevaluarea ideii de structură în sociologie. Structurarea presupune și existența unei rețele complexe de forme. Dar cel mai important aspect îmi pare acela că destructurările reprezintă elementele definitorii ale cercetării sociologice. Într-adevăr, o societate statică, amorfă, studiată pe termen lung nu prezintă interes deosebit pentru sociolog. Dimpotrivă, destructurările și restructurările sunt un obiect de cercetare de importanță majoră în sociologie, iar acestea nu constituie altceva decât fracturări
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mai degrabă rolul de a relua și reconstrui teme clasice decât de a milita pentru cauze politice pasagere. Indiferent de opțiunile particulare ale acestor autori, marile lor construcții teoretice vin să contureze, din interiorul mediilor efervescente ale schimbării sociale, principiile definitorii ale democrației de tip modern. Astfel, în contextul lucrării de față, ceea ce prezintă un interes deosebit constă în definirea și delimitarea conceptelor fundamentale ale democrațiilor izvorâte în epoca modernă și, vom vedea, în redefinirea acestora pe tărâmul epocii pe care
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
epoca modernă și, vom vedea, în redefinirea acestora pe tărâmul epocii pe care presupunem că o parcurgem astăzi: cea izomodernă. Să vedem deocamdată care sunt liniile directoare ale teoriei contractului social, pentru a deduce apoi necesitatea de a avansa conceptele definitorii ale democrației postindustriale. Logica elementară ne arată că, dacă presupunem necesitatea (normativă) a unui contract sau pact social, atunci trebuie să definim o stare precontractuală. Cum erau (a se citi "cum ar fi") indivizii în starea lor naturală, presocială? Și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
după următoarele coordonate: 1. Diversificarea tipurilor de conflict conduce la crearea unor noi drepturi și libertăți, care însă nu se abat de la linia clasică a modernismului. Cred că această pleiadă de noi drepturi și libertăți reprezintă una dintre componentele fundamentale, definitorii, ale epocii actuale, numite aici izomoderne. 2. Acest amalgam de drepturi și libertăți recent formulate sau, mai degrabă, acest set de reguli bine-ordonate (conform definiției prezentate mai sus, aparținând lui John Rawls) nu constituie altceva decât reconstrucția, pe fundamentele discuției
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
elemente paradigmatice ale acesteia Capitolul 6 Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia Fenomenele sociale legate de apariția internetului, în principal comunicaționale dar și generatoare de structurări și de fenomene conexe, ar trebui cercetate prin metodele specifice cibersociologiei. Într-adevăr, principalul element definitoriu al relațiilor comunicațional-sociale din prisma ciberspațiului este reprezentat de sfera internetului. Așa cum o arată însăși denumirea acestui subdomeniu pe care o folosesc aici, este vorba de elemente relevante ale ontologiei sociale umane în epoca dezvoltării cibernetice. Una dintre dimensiunile cibersociologiei
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în afara folosirii, înțelegerii și restructurării continue a limbajului internautic. Ca urmare, la nivel metateoretic, distincția actor-structură nu face altceva decât să se constituie într-un element pur instrumental. După cum vom vedea în continuare, societatea izomodernă prezintă o multitudine de caracteristici definitorii prin care putem reliefa relația agenți-structuri-stratificare, subsumabilă conceptului de stractificare. Modernitatea cunoaște trei etape de dezvoltare și de autodefinire identitară. Există o corespondență între modernitatea timpurie și contractualismul clasic; între postmodernitate și paradigma conflictuală (edificată prin relativismul axiologic) și, respectiv
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
să devină egal distribuit prin dezvoltarea unei puternice "clase medii informaționale", cu acces la informația globală iar aceasta reprezintă întocmai restructurarea societală la nivel de comunicare și cunoaștere. Este un proces fără precedent în istorie și constituie unul dintre elementele definitorii ale perioadei izomoderne. Conceptul de clasă socială ne-a devenit atât de familiar prin contribuția unor întemeitori ai teoriei sociologice clasice, încât reformularea acestuia în termenii izomodernismului devine aproape imposibilă. Stratificarea socială în termeni de resurse financiare și de putere
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]