2,697 matches
-
cea a pădurii de stejar. Până relativ recent (secolul XIX) existau mai multe păduri de stejar și gorun, dar care au fost supuse defrișărilor intense. Stratul ierbos este, în schimb, foarte bogat. Din cauza restrângerii pădurilor de stejar ca urmare a defrișărilor, fauna acestui sat nu mai reprezintă o unitate tipică. Mai pot fi zărite vulpea, dihorul, iepurele de câmp, șoarecele de câmp, diferite păsări. Fauna acvatică este, de asemenea, săracă. La Rus au existat cândva topitorii și spălătorii de aur, materialul
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
suprafețele unde apa din precipitații sau din zăpadă stagneaza pentru mai multă vreme. Pe frunțile teraselor sunt caracteristice procesele de ravenare, mai ales acolo unde vegetația lipsește. Regimul modelării actuale a fost puternic influențat de extinderea terenurilor arabile și de defrișări. Prin arături și prin lipsirea solului de protectia vegetației, omul a contribuit la intensificarea unor procese. Pe suprafața Câmpiei Ploieștiului sunt prezente și urme ale modelării antropice. Astfel, cea mai extinsă acțiune antropică o constitue arătura, la care se adaugă
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
Astfel, de reforma agrară au beneficiat 418 clăcași, vatra satului devenind acum proprietatea comunei, deși lacul și pădurea au rămas ale boierilor (prințesa Aurelia Ghica și prințul Iorgu Ghica), care din dorința de a-și extinde terenurile agricole, au început defrișarea treptată a pădurii. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația localității Fulga a crescut foarte mult, fapt ce a dus la micșorarea suprafeței de pământ deținută de o familie. Insuficiența sau chiar lipsa pământului și creșterea exploatărilor prin sistemul învoielilor
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
Wesselenyieke, iar din 1711 până la unirea Transilvaniei cu România în 1918 o parte a ajuns în domeniul familiei Karoly. Din a doua jumătate a secolului XVIII, ca urmare a reformelor tereziene, țăranii din Chilia au devenit proprietari de pământ (prin defrișări/desțeleniri etc. - zona bine împădurită oferind astfel de oportunități), satul fiind deja cu vatra nouă pe aceste pământuri foarte apropiate de pădure, care (1) îi asigurau mai ușor acces la resurse și siguranță și (2) îl separau de domeniul nobiliar
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
la Lacul Iezer. Iezerul - lac de munte, care, după unii specialiști, ar fi de natură vulcanică, fapt dovedit de existența în zonă a unor izvoare cu apă minerală. Aici se putea face plajă într-o zonă împădurită pe malul lacului. Defrișările masive au dus însă la alunecări de teren care au fost accentuate și de inundațiile din ultimii ani. Asfel malul Iezerului a alunecat în apă, făcând ca lacul să-și piardă din utilitatea turistică. Până în ianuarie 2008 a funcționat și
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
versanților. Pe versanții însoriți din acest etaj vegetația lemnoasă zonală o formează cenozele asociațiilor Quercetum petraeae - cerris și Quercetum farnetto - cerris. Pe versanții mai umbriți se întâlnesc frecvent cenozele asociației Querco petraeae - Carpinetum. Vegetația secundară înfiripată pe aceste teritorii după defrișarea pădurilor este reprezentată, atât prin unele pâlcuri de tufișuri mezoxerofite ale asociației Pruno spinosae - Crataegetum, cât mai ales prin pajiștile mezoxerofile ale asociațiilor Agrostio - Festucetum rupicolae și Agrostio - Festucetum valesiacae. ¬ etajul montan, mai puțin diversificat, se întâlnește la altitudini mai
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
câmpia înaltă. În el își varsă apele și cele două pârâuri ale Cefei. În trecut, câmpia înaltă era acoperită cu păduri de stejar, cer, gârniță și gorun, dar și alte foioase ca ulm, frasin în alternanță cu pajiști stepice. În urma defrișării lor, astăzi au rămas doar trupuri de pădure. Faptul că pădurile au deținut cu secole în urmă suprafețe întinse este pus în evidență de solurile gleizate, uneori podzolice, de cernoziomurile sărace și de solurile brune. Înainte de lucrările de hidroamelioratii din
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
sat îl părăsesc. O parte s-au deplasat spre sud, sud-est într-o poiană din pădurea de corni și-au întemeiat satul Corni și o parte spre nord, tot într-o poiană a pădurii și-au întemeiat satul Vlădeni. Prin defrișarea pădurii, în care predomina arbustul corn, concentric în jurul bisericii, s-a extins vatra de locuire a satului Corni. După ani și ani, pe măsura creșterii numărului de locuitori, o parte a populației satului Corni, atrasă de rodnicia solurilor din lunca
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
o parte din locuitorii acestui sat dă-l părăsească și să se stabilească în partea nordică a satului Corni în zona care și astăzi poartă denumirea de Costești. Noul grup de locuințe s-a mărit pe măsura creșterii populației, prin defrișarea pădurii. Pe harta manuscris întocmită de Hora von Otzellowitz la 1790, intitulată „Brouillon oder Original Aufname der funf Moldavichen Districten", foaia nr. 9 nord, sunt trecute localitățile Korny între dealurile Viei-Corneț (împădurit si Lupărie (parțial împădurit) și Costeșty în lunca
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
din nenumarate izvoare de coastă ceea ce le dă un debit relativ constant de apă chiar și în timpul verilor secetoase (a se vedea schița cu afluenții Prutului). În general, rețeaua hidrografică a teritoriului Crasnaleuca are un regim torențial, ca urmare a defrișărilor de păduri care au avut loc în decursul timpului. Din suprafata totală a satului Crasnaleuca, 83% reprezintă vegetația naturală, din care pădurile ocupă 6%, iar pășunile și fânețele 11%. Peisajul formațiunilor vegetale se caracterizează prin plante specifice climatului continental. În
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
instituționalizat. În casa de vacanță vor fi găzduiți gratuit, timp de câte două săptămîni, cîte 14 copii abuzați din toată Europa, care vor beneficia de terapie. Numele localității provine de la verbul german "roden", "a tăia copaci" (amănunte: , toponimii legate de defrișări). În dialectul săsesc localitatea este denumită "Raddeln, Radln, Rarlen". Varianta românească este pronunțată în graiul locului ca "Roadăș".
Roadeș, Brașov () [Corola-website/Science/300963_a_302292]
-
fost păduritul ca dovadă în sat au fost 4 gatere astăzi toate demolate. Cu timpul păduritul nemaiaducând venituri, sătenii au început să se ocupe mai intens de agricultură. Având o suprafață arabilă de 377 ha, în mare parte realizată prin defrișări, cu pământ dușmănos, opunându-se realizării unor producții spectaculoase, plugarii din Sebeș, prin inteligență, meștesug și mare trudă au reușit să transforme ogoarele lor pietroase,lutoase și reci într-un paradis vegetal. La ora actuală cultura de baza o reprezintă
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
așezări aparținând "culturii Tisa", faza târzie. Faza de individualizare a luncii Crasnei fiind doar la început, locuitorii acestor așezări cultivau mici porțiuni de teren de pe prima terasă, și completau necesarul de hrană din vânătoare și pescuit. În această perioadă începe defrișarea terenurilor celor mai fertile. La Crasna au existat așezări importante în epoca bronzului. Corelând aceste descoperiri cu cele menționate mai sus, se poate aprecia o continuitate în locuirea axei Crasna-Mortăuța, prin care se realiza legătura între Câmpia de Vest și
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
ovăz în preț de 1 florin și 66 dinari. 1590-1843 În acest răstimp satul ajunge să fie dat prin donații succesive către nobili mărunți, nu mai puțin de 31 de proprietari nobili de origine maghiară. Satul este iobăgit. Au loc defrișări masive pentru extinderea suprafețelor agricole lucru care a redus substanțial suprafețele de pășunat. Gospodării țărănești au împânzit locurile și urmele trudei lor de veacuri se mai văd și azi prin răzoarele ce se întind peste tot pe Maotea, coborând pe la
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
oarecare s-a apucat de fabricat "brahă" (bragă) dar oamenii locului nici nu știu cum arată această băutură, nici chiar cei mai în vârstă. Brăhășoaia este singurul sat din comună pe teritoriul căruia se află o pădure ("Hârboanca") ce a scăpat de la defrișarea totală numai datorită faptului că aici cresc 3 specii rare (stejarul brumăriu, stejarul pufos și gorunul) care au fost declarate monumente ale naturii iar pădurea "Rezervație silvică". Suprafața actuală a acestei păduri este de aprox. 100 ha. În secolul XIX
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
exportului de arbori cu lemn prețios și de resurse naturale, este în prezent unul dintre cele mai sarace comune ale României. Cândva, terenurile comunei Tupilați erau acoperite de o mini-junglă deasa, din care nu lipseau arborii tropicali cu lemn prețios. Defrișarea excesivă a făcut ca în prezent mini-jungla să fi dipărut aproape în întregime. Animalele pe care aceasta le adăpostea au cunoscut o soartă similară. Agricultură se concentrează pe asigurarea nevoilor comunei, dar numeroase produse alimentare, precum și utilaje și obiecte de
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
în adunare; nu se scriau, dar se respectau cu sfințenie. Folosința pământului, până la începutul secolului XX, se făcea în comun, după necesități și trebuințe. Cu timpul, numărul populației crescând, neamurile au început să se separe, locurile pentru agricultură mărindu-e prin defrișări. Ocupația de bază a populației a fost creșterea animalelor, alături de puțină agricultură și exploatarea lemnului. Meșteșugurile cunoscute în Boișoara -prelucrarea pieilor, prelucrarea lemnului, cojocăria, dogăria, dulgheria, morăritul. Negoțul. Până la primul război mondial, în viața comunei a predominat schimbul în natură
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
a intrat în amonte, pe râul Râșca, formând localitatea Bogdănești și, odată cu Mănăstirea Râșca (1542), localitatea Râșca. La început, oamenii ce deserveau mănăstirea erau călugării, robii mănăstirești și țiganii care, pe măsura înmulțirii lor, a extinderii domeniului mănăstiresc și a defrișărilor, părăsesc incinta mănăstirii, formând satul Râșca. Acesta s-a dezvoltat treptat, iar numărul locuitorilor s-a amplificat și datorită venirii unor transilvăneni (în 1699) și bucovineni (în 1774), când provinciile lor de origine au fost ocupate de habsburgi. În 1893
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
neconstruite, în folosință agricolă. În Poiana Horea găsim și o biserică ortodoxă precum și o școală cu predare pentru clasele I-IV. În curând aici se va deschide și o pârtie de schi modernă; lucrările au început în anul 2006 prin defrișarea unui versant de munte, curățarea zonei de bușteni, iar în curând se va monta o instalație de teleschi după care stâlpii care vor susține o nocturnă. Satul Poiana Horea se numără printre cele 633 de localități în care s-au
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
pădure cultivată. În sud, aproape de Vucova, o altă pădurice, Făgimacul, cu statut de fâneață împădurita, a fost masacrata în anii de după 1989. Astazi doar o întindere de tufișuri, presărată de puținii arbori rămași în picioare, amintește de ceea ce a fost. Defrișarea Făgimacului este din plin resimțită în zilele noastre. A dispărut factorul care echilibra acțiunea pădurii Chevereș asupra norilor aducători ai ploilor de vară. Arborele nativ în Chevereș este frasinul. Alături de acesta proliferează un arbore de import, salcâmul. Dintre pomii fructiferi
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
după ce un teren era cultivat un an, era lăsat în pârloagă anul următor, fiind îngrășat în mod natural de animalele ce erau lăsate să pască. În lipsa depunerii sistematice a îngrășămintelor , pământul era epuizat în câțiva ani. De aceea, erau comise defrișări masive, iar vechile așezări erau abandonate. Se recolta de 3-4 ori mai mult sămânța folosită, iar în anii secetoși și mai puțin, de aceea, lumea europeană se află în permanență sub amenințarea foametei. Pământurile ușoare din zona mediteraneană erau lucrate
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
a îmbunătățit, situația politică s-a stabilizat, astfel are loc o ameliorare a condițiilor economice. Are loc o creștere demografică lentă, dar sigură. Erau stimulate căutările pentru îmbunătățirea tehnicilor, astfel apar unelte de fier de calitate, ce duc la creșterea defrișărilor și stabilirea multor așezări noi ce se lărgesc. Este răspândit sistemul de înjugare a animalelor cu tracțiune pe piept ce înlocuia tracțiunea de gât. Caii sunt potcoviți și apare scărița de șa, având efecte avantajoase pe plan militar. Suprafețele de
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
și cucerirea unor noi teritorii de către regatele creștine au determinat vaste mișcări de populații în Europa prin intermediul colonizării rurale ce a început în secolul X și s-a încheiat în secolul al XIII-lea. Așezările vechi au fost lărgite prin defrișări sau desecări sau erau întemeiate noi așezări. Colonizarea rurală putea fi din inițiativa individuală a țăranilor, fie din inițiativă politică. Colonizări rurale inițiate de nobili și regi au avut loc în peninsula iberică după retragerea arabilor și consolidarea stăpânirii proprii
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
în Evul Mediu târziu mănăstirile au devenit singurele centre de iradiere nu doar spiritual-religioasă, dar și a tradiției culturale a Occidentului, deoarece au oferit structura economiei medievale, încadrând populațiile în ferme agricole stabile și au contribuit la opera progresivă a defrișării și a cultivării terenurilor agricole. Reîntoarcerea la modelul constantinian de colaborare între stat și biserică, verificat în epoca carolingiană, n-a schimbat substanțial lucrurile. Mai importantă, însă, a fost schimbarea intervenită în bazinul mediteranean din secolul al VII-lea, odată cu
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
lipsesc, răpesc și animale nou-născute. Considerat cea mai mare pasăre de pe Pământ, Condorul de Anzi este considerat un simbol de putere și vitalitate. Contrar acestui simbol, de sute de ani, condorul se luptă cu umanitatea pentru supraviețuire. Din cauza vânării excesive, defrișărilor și poluării, habitatul acestei specii de vulturi a fost redus semnificativ, ducând în 1973 la trecerea ei pe lista speciilor pe cale de dispariție. Contrar măsurilor luate in această direcție, se crede că populațiile de condori s-au redus simțitor în
Condor () [Corola-website/Science/308522_a_309851]