3,536 matches
-
nici un medic”, „Curățenia fizică duce la curățenia spirituală” etc. <endnote id="(481, pp. 336- 342)"/>. Putoarea de usturoi și ceapă „Pute țara de jidani.” Tot În cadrul unei pretinse explicații „realiste”, s-a spus că mirosul urât pe care l-ar degaja evreul s-ar datora nu numai „proverbialei” sale murdării, ci și excesului de usturoi și ceapă din dieta sa. Câteva zicale și proverbe populare surprind această percepție : „Pute a usturoi ca un evreu” (zicală românească și poloneză ; cf. <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
miroase a usturoi până acilea sus. Of ! Dar ce și unde nu miroase aci a usturoi ? ! Casa, satul, țiganii, bucatele, tot miroase a usturoi. S’ar crede că numai usturoi se mănâncă p’aci” <endnote id="(463)"/>. Mirosul de usturoi degajat de evreu a devenit un motiv literar, care nu putea să lipsească din anecdotele și snoavele populare. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, vânzătorul de mărunțișuri Cilibi Moise obișnuia să le spună mușteriilor : „Acum [când Îmi cereți marfă pe credit] o să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Creștinii sfinți sunt și ei diferiți (față de creștinii de rând) și, ca atare, miros și ei diferit, dar plăcut. Spre deosebire de evrei, care miros diferit, dar neplăcut. Conform concepției Bisericii creștine, nonputrefacția unui cadavru și mirosul de smirnă pe care Îl degajă acesta reprezintă o dovadă de sfințenie. Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, de exemplu - scria În 1630 Petru Movilă -, avea „trupul neputrezicios” și „cu mir Înmiresmat” <endnote id="(753, p. 52 ; vezi și nota 31)"/>. Comentând literatura apocaliptică medievală, orientală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de cristal). În celebrul său Eseu despre principiul populației (În ediția a II-a, din 1803), economistul englez Thomas R. Malthus compune un adevărat catalog al națiilor „sălbatice” din zonele extra-europene, care trăiesc Într-o stare de murdărie inimaginabilă și degajă duhori insuportabile <endnote id="(810, p. 227)"/>. De regulă, membrii grupului majoritar sau dominant sunt tentați să-i recepteze ca fiind murdari și urât mirositori pe membrii grupului minoritar sau marginal. Așa se face că, pentru englezi, irlandezii sunt cei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
poetul evreu modernist Sergiu Dan (Isidor Rotman, 1903-1976) scria la rândul său : „Amelia sufăr,/ Dar nu pot mirosi ovreicile./ Iubesc mai mult pe fratele tău/ decât pe tine,/ du-te !” (Contimporanul, nr. 77, 1927). Explicația mitologico-teologică Duhoarea pe care o degajă „evreul imaginar” este un motiv stereotip secundar, generat de motive stereotipe primare : el miroase urât pentru că ar fi fost blestemat pentru deicid, pentru că ar fi vrăjitor („Evreul are atâta vrăjitorie cât păr au nouă vaci”, susține un vechi proverb german
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost blestemat pentru deicid, pentru că ar fi vrăjitor („Evreul are atâta vrăjitorie cât păr au nouă vaci”, susține un vechi proverb german, folosit și de Martin Luther ; <endnote id="cf. 3, p. 20"/>), pentru că ar fi stăpânit de Diavol (care degajă, la rândul lui, foetor Diabolicus), pentru că ar fi predestinat iadului, pentru că ar fi asociat porcului (ultima motivație operează mai ales În Europa Occidentală ; <endnote id="cf. 4, pp. 119 sq."/ De aici provin apelative injurioase, de genul „jidan Împuțit” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de exemplu, Într-o scrisoare În care povestește Încercarea ratată a reginei Franței de a-i converti pe evreii din Avignon, Marchiza de Sévigné - după ce Își exprimă „ura extraordinară” față de evrei și se minunează de putoarea pe care aceștia o degajă (una „care anihilează toate parfumurile”) - notează următoarele : „Eu simt pentru ei milă și oroare și mă rog lui Dumnezeu Împreună cu Biserica să le ia de pe față vălul care-i Împiedică să vadă că Isus Cristos a venit” <endnote id="(63
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toate stereotipurile care compuneau portretul Diavolului au fost transferate și asupra evreului. Acesta din urmă a preluat nu numai viciile morale ale Satanei (rău, viclean, avar, trădător, corupt și corupător etc.), dar și caracteristicile sale fizice. Ca și Diavolul, evreul degajă un miros pestilențial (foetor Diabolicus devine foetor Iudaicus), el are barbă de țap și părul roșu (precum Iuda), ba chiar este dotat cu coadă și coarne. „Încornoratule !”, i se spune personajului evreu În jocurile populare de păpuși din România <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
amenințați de comuniști și evrei care în număr foarte mare manifestau ostil contra armatei române”. Câțiva soldați au fost împușcați de manifestanți, în timp ce o patrulă sovietică s-a apropiat și „trupa întreagă dezarmată, cu foarte multă greutate s-a putut degaja pentru a se putea retrage. Fără îndoială că, acțiunile violente și pline de ură împotriva evreilor săvârșite de soldați români în retragere prin Dorohoi au făcut ca autoritățile civile și militare să-și concentreze eforturile pentru a restabili ordinea și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
față de cauzele obscure și de amănunte, în stare să dedice zile, săptămîni sau luni ca să le depisteze, sînt din ce în ce mai rari. Mulți din breaslă au manșetele și gulerele perfect curate. Scriu „eseuri”! N-au respirat niciodată aerul cu praf și bacterii degajat de dosarele vechi și de colecțiile de reviste și ziare. Eseurile pot fi scrise oriunde, pe faleză sau la poale de munte, pe baza cîtorva fișe. în schimb, biografiile și anumite exegeze n-ar putea fi valabile, „exhaustive”, decît după
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
purtăm așa cum ne-am purtat. Demnitatea și spiritul nostru de solidaritate a[u] fost socotit[e] altceva sau chiar poate că a[u] fost privite cu ironie Asemenea indivizi sunt negustori, și piața este locul lor. Eu, aici, m-am degajat total de anumite lucruri și încerc tot mai mult să gust plăcerea independenței literare. Mafia e prea puternică și trebuie să știm cum s-o ocolim cînd terenul nu ne este favorabil și s-o lovim la timpul oportun. Ți-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Război, datată 3 septembrie 1877: „(...) Dl.Ministru de Resbel Îmi comunică că este mare necesitate de scame pentru răniți și să se caute de a se procura prin ofrande căci aseminea material nu se poate cumpăra”. Documentul trimis Poliției Huși degajă și acum un fior inconfundabil de adâncă emoție: „Subscrisul are onoare a vă ruga, Domnule Polițaiu, ca să faceți călduros apelu la inimele tuturoru dameloru din orașu, ca să bine voiască a considera că răniții sunt frații noștri care șiau pus pepturile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
simțul umorul până acum, am extras și câteva „Observații” semnate de același Petru Necula pe marginea revistei școlare „Debuturi și tradiții” editată de prestigiosul liceu bârlădean „Gheorghe Roșca Codreanu”. Iată ce a scris mohorâtul cenzor vasluian: „Pentru conținutul ei deprimant, degajînd un sentiment al inutilului, al morții, poezia <<Liniștea morții>> a fost semnalată organului local de partid care a dispus eliminarea ei, Împreună cu comentariul care o Însoțea și din care cităm, fără alte comentarii, doar Începutul: <<Poemul talentatului nostru coleg Cristache
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
al neoliberalismului la noi, despre a cărui operă științifică, analiza pertinentă a prof. dr. Mihai Todosia conchidea următoarele: „Utilizând cu măiestrie tehnicile de analiză cantitativă a fenomenelor, Manoilescu elaborează astfel o teorie coerentă, sistematică, de largă erudiție, cu privire la comerțul internațional, degajând concluzii și definind noi instrumente de analiză ce sintetizau rezultatele întregii sale activități de cercetare științifică. De aceea Teoria protecționismului și a schimbului internațional ocupă un loc special în istoria culturii economice românești, reprezintă o sinteză și, în același timp
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
entuziasm, dar care, în mod firesc, nu a putut fi urmat în întregime. Distanța de la vis la realitate se dovedește indiscutabilă, chiar și în acest caz. Pe de altă parte, miza proiectului a fost păstrată și urmată cu hotărâre, întrucât degaja energia necesară pentru întâlnirea cu neprevăzutul. Important este că descoperim un final fericit, povestit cu disponibilitate și prietenie de un spirit câștigător. Ajunsă în Ecuador, protagonista aventurii se hotărăște să facă voluntariat, pentru a putea intra în atmosfera unei familii
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
bucătărie improvizată pe veranda din spatele casei, alcătuită dintr-un aragaz antic și o grămadă de oale aruncate pe jos. Toaleta este inexistentă și, spre deosebire de casa lui Guillermo, nu există nici măcar afară când o întreb pe Maria îmi face un semn degajat spre câmpul din jurul casei și mă privește mirat când mă întorc spunându-i că nu am găsit-o. Stăm cum putem în „bucătărie”, și, la un moment dat, copilul mai mic al Mariei, care are trei ani și aleargă dezbrăcat
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
ecran nu se vede așa : aceeași lipsă de transparență care-i face greu accesibili ca ființe umane nu i lasă să fie prea citeți nici ca figuri alegorice și, în regia lui Anderson, tranzacțiile lor (de pildă botezurile reciproce) nu degajă atît un aer de schematism alegoric, cît unul de formalism bizar (foarte diferit de polifonia umanistă a marilor filme precedente ale lui Anderson, Boogie Nights și Magnolia) : o combinație de distanțare riguroasă și flamboaianță excentrică, de inspirație teatrală, care face
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Patapievici și poartă numele de „omul recent” . Cu o evidentă întrebuințare peiorativă, omul recent reprezintă un om decuplat de la întregul capital de cunoaștere al antecesorilor săi, capital care nu poate fi numaidecât echivalat mecanic tradiției. Un al doilea sens se degajă de aici, acela de modernitate, iar Horia-Roman Patapievici și-a focalizat întregul demers pe analiza unei antropologii a modernității. Contemporanul face astfel figură de contrast cu demodatul, perimatul, cu ceea ce a ieșit din uz, anacronic. Contemporanul este, prin excelență „un
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pașoptistă și postpașoptistă, acela de poet. Parodiile simboliste relevă însă o perfectă stăpânire a mijloacelor poetice cu care scriitorul ar fi putut foarte bine să-și construiască un profil simbolist și nu neapărat în descendența lui Macedonski. Refuzul romantismului se degajă din întreaga operă care ridică preocuparea pentru trivialul, anecdoticul existenței cotidiene decupat adesea din ziar, de la rubrica fapt divers, la nivelul unei alegeri estetice substanțiale. Altfel, Momentele și chiar comediile evidențiază decupajele câte unei fraze de sensibilitate roman tică, grefate
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
recuperată este unul al derizoriului. Dispo- zitivul hermeneutic al lui „simț enorm și văz monstruos” induce o perspectivă deopotrivă deformată și deformatoare, o dereglare sistematică a scalei morale, dereglare de rezul- tantă estetică. Lumea operei lui Caragiale și caragialescul ei Degajând-o de complimentele pe care istoricii literari i le fac lui Caragiale, să-i privim opera măcar preț de o clipă cu o privire lipsită de admirația rituală sau mefiența prin- ciară a filozofului dezamăgit de toate acele trivia ale
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
rest. Ascunde Mișu și o altă personalitate decât cea revelată de amicul său ? Cum este cu putință această inversiune ? Desigur, putem opina asupra resorturilor psihismului abi- sal, însă trebuie să acceptăm că nu avem suficiente date în text pentru a degaja semnificația de zona incertă a spe- culației. Mai observăm un lucru, farsa s-a deplasat dinspre cea preconizată și pusă în scenă de amici la cea pe care, cu abilitate, o pune în scenă autorul. Asemeni amicilor, am luat drept
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
observa, violența potențială în opera lui Caragiale se convertește fie libi- dinal, fie carnavalesc. La rândul său, Leonida asociază grandoarea festivității sărbătorii naționale cu o formă de violență populară, „revoluția”. Cele două noțiuni se supra- pun parțial, sărbătoarea și revoluția degajă o energie care se acumulează în mase, ambele provoacă vertij, o febră participativă. Evenimentul sărbătoresc al Unirii din 1859 era înregistrat astfel ca un fapt revoluționar. Invocarea în discursurile oficiale ale marilor figuri, figuri de prestigiu, gen Garibaldi, presupune redimensionarea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în zece minute. Un prim contact cu orașul l-am stabilit în după-amiaza sosirii și primul șoc, impactul cel mai puternic, a fost descoperirea oamenilor care, frumos îmbrăcați, ieșiți la plimbare pe „Strada mare”, cum se spune, râdeau, zâmbeau, erau degajați și lipsiți de încrâncenări. Impresia asta m-a înspăimântat pentru că m-a făcut să realizez cât de rigizi și urâțiți de griji suntem noi, acasă. Aici soții ies seara, merg la o bere, la o înghețată, la o pizza... și-
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cu ceea ce a săvârșit omul. Ieșind de aici, intri din nou în Catedrală pe fațada căreia, dantelată și imaculată, descoperi pe Mântuitorul reprezentat avându-i de-o parte și de alta pe cei 12 apostoli, sculpturi ale căror siluete supradimensionate degajau o armonie celestă și o siguranță nobilă. Intrând din nou în lăcașul sfânt, de data aceasta prin intrarea principală poți vizita altarele sfinților din dreapta și din stânga, altare făcute fie de înaintași, fie de pictori sau sculptori moderni, în felul acesta
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mă topesc în acest spectacol, să ard și să zbor, să mă bucur că exist într-un colectiv așa cum mi-am dorit ani de zile, pentru că mereu am crezut în echipă, în munca umăr la umăr, în energia pozitivă degajată de cei ce doresc să facă acest act gigantic: TEATRUL. Eu intru în joc! Și cred în el! Chiar dacă am avut îndoieli, azi renunț la ele și-mi impun gândirea pozitivă care va fi temelia spectacolului. Trebuie să mă feresc
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]