2,580 matches
-
teatru este una plină de conflicte: maestrul Titi Precup, care nu-și știe replicile, se ceartă cu sufleorul Vasilică Savu (Emil Botta), pe care-l acuză că „sâsâie ca un gânsac”; repetiția la Othello este suspendată de regizorul Fanache Verzea (Dem Rădulescu) din cauza faptului că maestrul Gheorghe Mihoc (Gheorghe Dinică), interpretul rolului Iago, lipsește deoarece este ziua de salariu; dramaturgul Vasiliu (Mircea Șeptilici) o bate la cap pe directoare să-i pună în scenă noua piesă. Problemele se acumulează: este organizată
Premiera (film) () [Corola-website/Science/326499_a_327828]
-
publicate până în iunie 1911. Numele "Sherlock Holmes" a fost folosit doar pentru primele 10 numere. Ca urmare a unor îngrijorări cu privire la drepturile lui Sir Arthur Conan Doyle asupra numelui Sherlock Holmes, începând cu nr. 11 seria a fost redenumită "Aus dem Geheimakten des Weltdetektivs" (Dosarele secrete ale regelui detectivilor) chiar dacă personajul principal a continuat să fie numit "Sherlock Holmes". În rolul colegului lui Holmes, doctorul Watson, s-a aflat un tânăr pe nume "Harry Taxon". Începând din octombrie 1907, editorul Fernand
Harry Dickson () [Corola-website/Science/323276_a_324605]
-
sută ("„Corbea”"; "„Fulga”"; "„Dobrișanu”"; "„Meșterul Manole”"; "„Gheorghelaș”"; "„Stanislav Viteazul”"; "„Badiul”"), „lăutarul Brăilei” dădea fiecărui cântec interpretarea cea mai potrivită. Nu i-au fost străine nici cântecele de lume bucureștene din prima jumătate a veacului său. Printre cele dictate lui G. Dem Teodorescu figurează: "„Desfă, puică, ce-ai făcut”"; "„Amorule, amoraș, vedete-aș călugăraș”"; "„Mă miram, puică, miram”"; "„Auzi, lele, popa toacă”"; "„Marițica din Ploiești”"; "„Arde foc în București”" ș.a., despre care exista date precise că figurau în repertoriul lăutarilor Capitalei. În
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
este un film românesc din 1988 scris și regizat de Alexandru Tatos. În film interpretează Mircea Diaconu, Victor Rebengiuc, Dem Rădulescu și Carmen Galin. Zmeul cel mai Zmeu (Mircea Diaconu) și Împăratul (Victor Rebengiuc) se luptă pentru controlul asupra lumii cu ajutorul a diferitelor stratageme și șiretlicuri. Aparent ei provin din două lumi diferite și duc o bătălie finală apelând la
Secretul armei secrete () [Corola-website/Science/324321_a_325650]
-
repusă în funcțiune în 8 decembrie 1996, orele 17:00 în Biserica evanghelică din Făgăraș. Analoghionul (în ) bisericii din Felmer, un pupitru înalt, mobil, pe care se pun cărțile de cult în biserică, poartă inscripția "zur Ehre Gottes und zu dem Gedächtniß hat diese machen laßen Andereas Binder ANO 1766" (spre slava lui Dumnezeu și spre aducere aminte, acesta a fost comandat de Andereas Binder în anul 1766). În anul 1997, specialiști de la Muzeul „Astra” din Sibiu au restaurat analoghionul, care
Biserica fortificată din Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/326770_a_328099]
-
paragrafe care mențineau femeia în stare de inferioritate. De aceea C.N.F.R. a inițiat constituirea unei Comisii juridice pe lângă Comitetul său Executiv (format din eminenți specialiști, profesori universitari, oameni politici influenți și alte personalități publice, printre care Corneliu Botez, Grigore Iunian, Dem Dobrescu, Constantin Mille, Radu Rosetti, Ella Negruzzi, Calypso C. Botez), care să atragă atenția forurilor competente asupra dispozițiilor legislative care se cereau urgent revizuite. La ședințele Comisiei au fost prezentate și dezbătute studii referitoare la statutul femeii: ca de pildă
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
au pierit 2.594.. Toți evreii din Transilvania de Nord au fost transportați la Auschwitz cu trenul. Pasiunea să pentru fotografie s-a canalizat în special pe tema Biserici fortificate din Transilvania. În 2004, a finalizat proiectul fotografic "„Stillleben nach dem Exodus - Wehrkirchen în Siebenbürgen"" (Natură moartă după exod - Biserici fortificate din Transilvania) în care prezintă situația dezastruasă a acestora, aflate în curs de ruinare după exodul populației germane (sași) din România. Pentru aceasta, timp de doi ani a colindat satele
Peter Jacobi () [Corola-website/Science/324844_a_326173]
-
Regia artistică a spectacolului a fost realizată de Liviu Ciulei pe baza piesei de teatru "omonime" scrise în 1884 de Ion Luca Caragiale. Rolurile principale au fost interpretate de actori mari ai teatrului românesc: Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Petrică Gheorghiu, Dem Rădulescu, Mircea Diaconu, Octavian Cotescu, Ștefan Bănică, Fory Etterle și Aurel Cioranu. Această reprezentație teatrală este considerată a fi una dintre cele mai valoroase și a fost imprimată de Televiziunea Română pe peliculă și apoi întregistrată pe suport DVD. Acțiunea piesei
O scrisoare pierdută (spectacol TV din 1982) () [Corola-website/Science/326071_a_327400]
-
șantajistului. Situația se complică după ce sosește de la București o telegramă prin care i se cerea prefectului să-l scoată deputat cu orice preț pe un oarecare Agamemnon Dandanache (Fory Etterle). În ședința care are loc înainte de alegeri, avocatul Tache Farfuridi (Dem Rădulescu) și Cațavencu țin niște discursuri demagogice și pline de nonsensuri, fiecare dintre ei sperând să fie desemnat drept candidat. Trahanache descoperise între timp o poliță falsificată de Cațavencu pentru a scoate 5.000 de lei de la o societate și
O scrisoare pierdută (spectacol TV din 1982) () [Corola-website/Science/326071_a_327400]
-
Comedie fantastică este un film românesc din 1975, regizat de Ion Popescu-Gopo după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de Dem Rădulescu, Cornel Coman, Vasilica Tastaman și George Mihăiță. Subiectul filmului îl reprezintă cercetarea efectuată de un robot extraterestru de pe planeta Lepton de a găsi o sursă nouă de energie pe planeta Terra. În secvențele de început ale filmului se specifică
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
chipul și asemănarea inventatorilor.”". Pe mai multe planete din Univers există forme de viață sub diferite forme. Unele din acest forme de viață duc lipsă de surse de energie. În acest sens, un robot extraterestru de pe planeta Lepton (interpretat de Dem Rădulescu) sosește pe Terra și ia un chip uman pentru a intra în relație cu un profesor de școală (Cornel Coman) ce construise în curtea casei sale o rachetă cosmică din fiare vechi. Invenția sa a fost distrusă într-un
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
Petică, Th. Șerbănescu, G. Tutoveanu, Dimitrie Anghel, Ion Bârseanul, Iuliu Dragomirescu, Ștefan Iosif, Andreiu Naum, L. Dauș, Radu Rosetti ș.a. Nuvele au publicat Constantin I. Nottara, H. Coșoiu, E. Grigoroviță ș.a. Anghel Demetriescu a publicat articole de critică literară; Gheorghe Dem Theodorescu, articole de folclor; iar Ionescu-Gion articole de istorie. Nicolae Iorga a publicat note de călătorie și articole de istorie, Duiliu Zamfirescu (nuvela Cu bilet circular), I. L. Caragiale (Între două povețe), George Coșbuc (Moartea lui Gelu, Faptul zilei ș. a.), Șt.
Literatură și artă română () [Corola-website/Science/326358_a_327687]
-
este un film de comedie românesc din 1972, regizat de Geo Saizescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Dem Rădulescu, Sebastian Papaiani, Vasilica Tastaman, Ioana Bulcă, Stela Popescu, Draga Olteanu Matei, Mariella Petrescu și Violeta Andrei. Subiectul filmului îl reprezintă periplurile prin țară a doi escroci sentimentali, care se prezintă drept persoane respectabile și prind în plasă numeroase victime
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
reprezintă periplurile prin țară a doi escroci sentimentali, care se prezintă drept persoane respectabile și prind în plasă numeroase victime feminine de diferite vârste, de la care reușesc să obțină importante sume de bani în schimbul promisiunilor de căsătorie. Temistocle T. Temistocle (Dem Rădulescu) și Alecu A. Alecu (Sebastian Papaiani) sunt doi logodnici de profesie, care colindă prin țară pentru a escroca femeile dornice să se mărite. Ei consideră că meseria pe care o practică nu este brățară de aur (ca în proverb
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
Brânzovenescu, Cetățeanul Turmentat, Goe, Zoe, Mam’mare, Chiriac, Mița, Veta, Zița, Rică Venturiano, Mamița, Trahanache, Cațavencu și Pristanda. Figurile personajelor amintesc de chipul marilor actori care i-au interpretat de-a lungul timpului: Lucia Sturdza Bulandra, Alexandru Giugaru, Constantin Tănase, Dem Rădulescu, Grigore Vasiliu Birlic, Ion Chelaru, Radu Beligan, Mircea Diaconu etc. Inițial s-a intenționat amplasarea monumentului în "parcul Colțea", între Palatul Ministerului Agriculturii și Spitalul Colțea, dar, în final, acolo a fost montată Fântâna Vioara Spartă. Deoarece în noua
Grupul statuar „Căruța cu paiațe” din București () [Corola-website/Science/322620_a_323949]
-
originale modificate sunt păstrate de Institutul de Istorie Militară din Praga. Chiar în ziua atentatului Hitler a ordonat SS-ului și Gestapoului să realizeze o anchetă și represalii, sugerându-i lui Himmler să-l trimită pe generalul SS Erich von dem Bach-Zelewski la Praga; potrivit mărturiei postbelice a lui Karl Hermann Frank, Hitler știa că Zelewski era chiar mai dur decât Heydrich. Hitler a dorit uciderea 10.000 de cehi considerați nesiguri din punct de vedere politic, dar după ce l-a
Operațiunea Anthropoid () [Corola-website/Science/322015_a_323344]
-
s-a putut însă concretiza abia după ce primăria capitalei a pus la dispoziția muzeului Casa Moruzi, o clădire istorică situată pe Calea Victoriei Nr. 117. Inaugurarea a avut loc la 22 noiembrie 1931, în prezența primului-ministru Nicolae Iorga a primarului general Dem I. Dobrescu și a foștilor primari Gheorghe Corbescu și Emil Predescu. În 1933 a fost înființată Pinacoteca Municipiului București, ca secție a Muzeului Comunal, căreia i s-a fixat sediul în Bulevardul Lascăr Catargiu Nr. 21. Acest local fusese donat
Muzeul Municipiului București () [Corola-website/Science/322221_a_323550]
-
Mircea Ștefan Belu (n. 28 februarie 1941, Lugoj - d. 15 septembrie 2002, Timișoara) a fost un actor și regizor român. A studiat cu Gheorghe Dem Loghin la Institutul de Teatru și Cinematografie I. L. Caragiale, București, promoția 1969. A debutat la Teatrul Dramatic Bacovia din Bacău, iar din 1975 s-a consacrat ca actor al Teatrului Național Mihai Eminescu din Timișoara. A interpretat un lung șir
Mircea Belu () [Corola-website/Science/322291_a_323620]
-
Dem. Iliescu sau Dumitru Iliescu (n. 4 iunie 1911, Buzău - d. 2 august 1988, București) a fost un poet, avocat și traducător român. Din cauza convingerilor sale de extrema dreaptă (Mișcarea legionară) din tinerețe, a făcut după război 15 de ani de
Dem Iliescu () [Corola-website/Science/329530_a_330859]
-
Studenților buzoieni „Alexandru Marghiloman”), „"Tomis"”, „"Acțiunea Buzăului"”, „"Avântul"”, „"Liberalul Buzăului"”, „"Acțiunea literară"”, „"Îngerul"”, „"Ideea Națională"”, „"Vocea Buzăului"”, „"Vremea nouă"”, „"Munca literară"” fondată de Ioan Georgescu în 1933 cu apariții până în anul 1936 în Buzău (ulterior în București), „"Ziarul nostru"”, etc. Dem Iliescu a făcut parte, ca membru, din organizația buzoiană a Gărzii de Fier și a condus în perioada 1940 - 1941 o publicație legionară de propagandă. În anul 1931 publică volumul de versuri „"Piatra cu lilieci"” și în 1934 „"Cartea cu
Dem Iliescu () [Corola-website/Science/329530_a_330859]
-
apară în anul 1939, dar a rămas în stadiul de manuscris. În 1939 apare, în schimb, „"Siena, vechea cetate a Fecioarei"” și „"Florile Paștilor"”, o dramă cu trei acte și prolog. Prin pasiunea sa vis-a-vis de literatura franceză și italiană, Dem Iliescu a tradus din opera lui François-René de Chateaubriand, fiind preocupat îndeosebi de latura educativă.
Dem Iliescu () [Corola-website/Science/329530_a_330859]
-
de toate liniile de tramvai. În jurul fântânii Erzherzog-Johann-Brunnendenkmal se află mai multe tarabe care conservă caracterul de piață medievală. Zona cuprinsă între fântână și primărie este adesea folosită pentru celebrarea unor importante evenimente locale. Denumirea originală a locului era „"auf dem Platz"”. Denumirea „"Hauptplatz"” apare pentru prima dată în cronici în anul 1665. Din cauza faptului că în Primărie se afla garda principală a orașului, piața a fost denumită în secolul al XIX-lea și „"Hauptwachplatz"”. Începând din 1870 și până în anexarea
Hauptplatz (Graz) () [Corola-website/Science/328016_a_329345]
-
În 1921 a fost trimis în SUA pentru a studia metodele de gravură a bancnotelor. În anii dintre cele două războaie mondiale, Costin Petrescu a pictat o serie de portrete ale unor personalități culturale, precum Gheorghe Lazăr, Vasile Lascăr și Dem I. Dobrescu. În decursul anilor a pictat circa 400 de portrete. Între 1925 și 1926 a ținut cursuri generale asupra frescei la Academia de Belle Arte din Lyon. Ca urmare a activității sale meritorii, fost distins cu titlul de „profesor
Costin Petrescu (pictor) () [Corola-website/Science/328259_a_329588]
-
stând unmittelbar bevor, die Proteste dauerten jedoch an und konservative Gruppierungen riefen zu Kundgebungen am Tag der Eröffnung auf. Zu einer solchen Eskalation kam es aber nicht, da Kardinal Rauscher (andere Quellen nennen den Prälaten Ludwig Angerer) în Absprache mit dem Wiener Bürgermeister Cajetan Felder am frühen Morgen des 30. Oktobers 1874 eine von der Öffentlichkeit nahezu unbemerkte katholische Einweihung des Friedhofs vornahm. Am 1. November 1874 schließlich wurde der Wiener Zentralfriedhof offiziell seiner Bestimmung übergeben. An diesem Tag noch wurde
Cimitirul Central din Viena () [Corola-website/Science/328270_a_329599]
-
Präsidentengruft führt, Schauplatz von langen Trauerzügen. Aber auch von Vertretern der zeitgenössischen Popkultur wird mitunter în großem Rahmen Abschied genommen: Im Februar 1998 wohnten der feierlichen Beisetzung von Popstar Falco în einem ehrenhalber gewidmeten Grab tausende Menschen bei. Bestattungen auf dem Zentralfriedhof werden în den meisten Fällen von der „Bestattung Wien“ durchgeführt, einem Unternehmen der im Eigentum der Stadt Wien befindlichen Wiener Stadtwerke Holding AG. Bis vor wenigen Jahren war die "Bestattung Wien" noch Monopolist, aber nachdem im Jahr 2002 das
Cimitirul Central din Viena () [Corola-website/Science/328270_a_329599]