2,587 matches
-
sugerat în mai multe rânduri în public necesitatea unor reforme politice, fără ,însă, să le pună în practică, și a încercat să limiteze influența lui Nuri as-Said. În 1943 a reușit să obțină pentru rege și regent prerogativa de a demite pe prim miniștri. Nuri as-Said a încercat din acest motiv să propună britanicilor să-l schimbe din funcția de regent, cu emirul Zaid, frate vitreg al regelui Feisal I și al emirului transiordanian Abdallah, a cărui candidatură o sabotase înainte
Abd al-Ilah () [Corola-website/Science/330014_a_331343]
-
a fost din nou forțat să își încerce norocul în altă parte. La scurt timp după aceea, Olaf a revenit și a redobândit regatul York. Este posibil ca Eadred să-i fi tolerat prezența lui Olaf, însă Olaf a fost demis din guvernare pentru a doua oară de către poporul din Northumbrian, de această dată în favoarea lui Eric, fiul lui Harald. Cel de-al doilea a fost Eric, care fusese regele Norvegiei. După o serie de operațiuni de succes, el a venit
Casa de Wessex () [Corola-website/Science/331034_a_332363]
-
regele Athelstan. Guvernarea lui Eric era dură și despotică, căzând repede în dizgrație în fața nobililor norvegieni. În acel moment propice, Haakon s-a întors în Norvegia, i-a găsit pe nobili dornici să-l accepte ca împărat și l-au demis pe Eric, acesta fugint în Anglia. Heimskringla specifică faptul că succesul lui Haakon a fost datorat în mare parte lui Sigurd, Conte de Lade. Povestirile nordice diferă cu privire la modul în care Eric a venit în Anglia după ce a fost forțat
Eric I al Norvegiei () [Corola-website/Science/331145_a_332474]
-
regele Athelstan. Guvernarea lui Eric era dură și despotică, căzând repede în dizgrație în fața nobililor norvegieni. În acel moment propice, Haakon s-a întors în Norvegia, i-a găsit pe nobili dornici să-l accepte ca împărat și l-au demis pe Eric, acesta fugit în Anglia. Heimskringla specifică faptul că succesul lui Haakon a fost datorat în mare parte lui Sigurd, Conte de Lade. Povestirile nordice diferă cu privire la modul în care Eric a venit în Anglia după ce a fost forțat
Dinastia Hårfagre () [Corola-website/Science/331148_a_332477]
-
pe patul de moarte că împărăția lui va fi împărțită astfel: Harald prelua Norvegia în timp ce Svend devenea regele Danemarcei. Harald, care nu dorea să renunțe la Danemarca, l-a atacat pe Svend și a dus un război lung. Hedeby fusese demis în 1050 iar Harald, l-a demis și pe Aarhus. Svend fusese aproape capturat de Harald în 1050, atunci când Harald a atacat coasta Iutlandei, încărcându-și navele cu bunuri și ostatici. Flota lui Svend a prins flota de norvegieni și
Svend al II-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/331265_a_332594]
-
va fi împărțită astfel: Harald prelua Norvegia în timp ce Svend devenea regele Danemarcei. Harald, care nu dorea să renunțe la Danemarca, l-a atacat pe Svend și a dus un război lung. Hedeby fusese demis în 1050 iar Harald, l-a demis și pe Aarhus. Svend fusese aproape capturat de Harald în 1050, atunci când Harald a atacat coasta Iutlandei, încărcându-și navele cu bunuri și ostatici. Flota lui Svend a prins flota de norvegieni și Harald a ordonat oamenilor săi să arunce
Svend al II-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/331265_a_332594]
-
regat separat centrat în jurul regiunii Göta Älv. În 1317, Birger i-a capturat pe frații săi în timpul banchetului din Nyköping. Conform cronicii lui Eric, cei doi frați au murit de foame într-o pivniță a Castelului Nyköping. Birger a fost demis de susținătorii fraților săi în 1318 și a plecat în exil la cumnatul său, regele Eric al VI-lea al Danemarcei, luând arhivele roaile cu el. Fiul său, prințul Magnus Birgesson, a fost executat la Stockholm. În 1319, la vârsta
Birger al Suediei () [Corola-website/Science/331295_a_332624]
-
acestea, atunci când Adalvard cel Tânăr a vrut să distrugă Tempul de la Uppsala, Stenkil i-a oprit planurile, temându-se de insurgentele păgânilor. Temerile au fost, probabil, motivate. Conform povestirilor Hervarar, fiul lui Stenkil, Inge cel Bătrân al Suediei a fost demis și exilat pentru că dorise să anuleze sacrificiile păgâne din templu. Stenkil a locuit în principal în Västergötland unde a fost mult timp amintit că regele care "a iubit Geatsul de Vest mai mult decât ceilalți supuși ai săi" și se
Casa de Stenkil () [Corola-website/Science/331293_a_332622]
-
săi" și se laudă a fi un arcaș măreț. Nu se cunosc foarte multe despre viața sa. În lucrarea lui Adam de Bremen, el este raportat că ar fi fost ales rege după moartea celor doi pretendenți, însă a fost demis după o scurtă perioadă de timp. El a condus, împreună cu fratele său, Inge și au avut un sprijin printr-o scrisoare papala în 1081, de la Papă Grigore al VII-lea, care se referă la cei doi prinți prin inițialele A
Casa de Stenkil () [Corola-website/Science/331293_a_332622]
-
bloc Iulia Timoșenko, „Patria” a fost reprezentată în Râdă supremă încă de la nașterea fracțiunii parlamentare "" în martie 1999. După victoria a Revoluției Portocalie Iulia Timoșenko a devenit prim-minisrul al Ucrainei (2005). În septembrie 2005 Guvernul Iulia Timoșenko (1) a fost demis și ca urmare, partidul a trecut în opoziție. La alegerile anticipate din 2007 blocul Iulia Timoșenko a obținut 156 de mandate și împreună cu coaliția președintelui Viktor Iușcenko „Ucraina Noastră-Autoapararea Populară” a format o majoritate parlamentară. Iulia Timoșenko a preluat conducerea
Batkivșcina () [Corola-website/Science/331401_a_332730]
-
se afla în război cu două treimi din teritoriu sub ocupație. Ele au dus, după numai șase luni de aplicare, la intrarea crizei economice în faza sa acută, în ultimele zile ale lunii iulie 1900, determinându-l pe rege să demită guvernul, la 7 iulie 1900, înlocuindu-l cu un guvern junimist condus de Petre Carp. Guvernul junimist condus de Carp nu a rezistat decât jumătate de an, regele decizând să cheme la guvernare pe liberali. La 14 februarie 1901 se
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, proaspăt demis din funcția de șef al Statului Major general. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior
Apărarea trecătorilor din munți în 1916 () [Corola-website/Science/334049_a_335378]
-
Dorin Drăguțanu, și-a dat demisia din funcție, împreună cu viceguvernatorul Marin Moloșag. El a declarat: „"Demisia noastră este un răspuns impus de unii polticieni care ne-au presat să demisionam pentru că nu ar fi găsit motivele legale pentru a ne demite în Parlament. De aceea au ales această metodă murdară. Timpul va arăta cine stă în spatele acestor atacuri. Pentru asta mai trebuie puțină răbdare să așteptăm investigațiile Kroll care vor arăta cine a făcut fraudă la Bancă de Economii și cum
Operațiunea Titirezul () [Corola-website/Science/334150_a_335479]
-
dintre cele două tabere ale Războiului Rece. Ca urmare a acestui incident, Ministrul Apărării al URSS, mareșalul Serghei Sokolov, și comandandantul Forțelor de Apărare Aeriană ale URSS, fost combatant în cel de-al Doilea Război Mondial, Alexandr Koldunov — au fost demiși. Rust a fost acuzat de huliganism, trecerea ilicită a hotarului de stat și încălcarea legislației aeronautice naționale a URSS. El a fost condamnat la patru ani de închisoare, dar, deja la 3 august 1988 s-a reîntors în RFG după ce
Mathias Rust () [Corola-website/Science/334263_a_335592]
-
montat convorbirile telefonice ce aparțin vicepreședintelui PL Dorin Chirtoacă și omului de afaceri Gabriel Stati, în așa fel, pentru a lăsa să se înțeleagă că liderii opoziției ar fi organizat violențele din 7 aprilie. În noiembrie 2009 el a fost demis din funcția de președinte al Telecompaniei “MIR-Moldova”, reprezentanță a Companiei interstatale „Mir”. Din 2013 Starîș prezintă emisiunea „Третий микрофон”, de pe canalul Accent TV. Constantin Starîș este căsătorit cu Ecaterina și are doi copii, Gavril și Alexandra. Este vorbitor de limbă
Constantin Starîș () [Corola-website/Science/334310_a_335639]
-
în Palestina. În plus el a cerut Marii Britanii să-și țină promisiunea făcută în anii Primului Război Mondial în scrisoarea MacMahon. După asasinarea la Nazaret a guvernatorului Galileei, Lewis Andrews, de către militanți arabi din organizația șeicului Izzaddin Al Qassam, britanicii l-au demis pe Amin al-Husseini din toate funcțiile și au emis împotriva sa un ordin de arest. El s-a ascuns vreme de trei luni în zona moscheilor de pe Muntele Templului. Englezii au asediat cartierul, dar nu au îndrăznit să descindă în
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, proaspăt demis din funcția de șef al Statului Major general. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior
Bătălia de pe Valea Oltului (1916) () [Corola-website/Science/335116_a_336445]
-
se afla în război cu două treimi din teritoriu sub ocupație. Ele au dus, după numai șase luni de aplicare, la intrarea crizei economice în faza sa acută, în ultimele zile ale lunii iulie 1900, determinându-l pe rege să demită guvernul, la 7 iulie 1900, și să-l înlocuiască cu un guvern junimist condus de Petre Carp. În următorii 10 ani preocuparea principală a lui Take Ionescu a fost de a câștiga șefia Partidului Conservator. Pentru atingerea acestui scop s-
Activitatea politică a lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335151_a_336480]
-
2011, Johnson a dat probe la clubul olandez De Graafschap și i s-a oferit un contract. A jucat trei partide în Eredivisie și un meci în cupa KNVB, când a marcat singurul său gol pentru formația olandeză. A fost demis în octombrie pentru producerea unui accident de mașină și refuzul etilotestului. În data de 16 iulie 2012, Johnson a semnat un contract pe doi ani cu clubul sud-african AmaZulu. Totuși, contractul i-a fost reziliat după doar 4 meciuri pentru
Dulee Johnson () [Corola-website/Science/335169_a_336498]
-
acordat titlul de „conte al Sfântului Imperiu German” generalului rus Aleksandr Suvorov, iar împărăteasa Rusiei, Ecaterina cea Mare, i-a acordat titlul de „Conte de Râmnic” (în , Graf Rîmnikski). Pe de altă parte, vizirul otoman Cenaze Hasan Pașa a fost demis pe 2 decembrie 1789, după înfrângerea suferită. În același timp, Habsburgii au ocupat toată Țara Românească până la terminarea războiului, iar domnitorul Nicolae Mavrogheni a fugit din București la 26 octombrie 1789.
Bătălia de la Râmnic (1789) () [Corola-website/Science/335366_a_336695]
-
29 decembrie 1928, București) a fost un publicist și traducător român. S-a căsătorit în 1874 cu Sofia Nădejde (1856-1946), sora pictorului Octav Băncilă, cu care a avut șase copii. A fost profesor la Universitatea din Iași, de unde a fost demis de ministrul V. A. Urechia (ce a condus Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice în perioada 9 iunie 1881 - 31 iulie 1882), deoarece propăvăduia socialismul și ateismul. A fondat, împreună cu Vasile G. Morțun, revista științifică și literară "Contemporanul" ce a apărut
Ioan Nădejde () [Corola-website/Science/335394_a_336723]
-
Sarah s-a bucurat de o relație amoroasă neobișnuită cu John Churchill, I Duce de Marlborough, care a devenit soțul ei în 1677. Ea a acționat ca agent al prințesei Anna după ce tatăl acesteia, Iacob al II-lea a fost demis în timpul Revoluției Glorioase din 1688; și-a promovat interesele în timpul domniei lui William al III-lea și al Mariei a II-a. Când Anna a urcat pe tronul Angliei după moartea lui William în 1702, Ducele de Marlborough și Sidney
Sarah Churchill, Ducesă de Marlborough () [Corola-website/Science/331705_a_333034]
-
the Bedchamber", până în 1679. Apoi a făcut parte din "Consiliul Privat al Angliei" și în 1679 a devenit Secretar de Stat al Departamentului de Nord; în același timp a fost trimis ca ambasador extraordinar la Paris. În 1681, a fost demis de către Carol al II-lea deoarece s-a opus la succesiunea la tron a Ducelui de York Iacob; Carol a fost revoltat de votul lui Sunderland pentru "Excluzion Bill" (Legea de excludere), pe care l-a descris ca fiind "sărutul
Robert Spencer, al II-lea Conte de Sunderland () [Corola-website/Science/331720_a_333049]
-
Sunderland i-a cerut lui Iacob să se despartă de amanta lui Catherine Sedley, Contesă de Dorchester, regele i-a răspuns că nu știa că Sunderland era confesorul lui și pe viitor să-și vadă de propriile afaceri. A fost demis sumar în 1688 cu cuvintele "Ah, iertare...sper că îi veți fi mai credincios viitorului stăpân, decât ați fost cu mine". Sunderland a fugit la Utrecht, în Olanda și i-a scris lui Sir John Churchill, I Conte de Marlborough
Robert Spencer, al II-lea Conte de Sunderland () [Corola-website/Science/331720_a_333049]
-
înafara fotbalului, Anatoli Bîșoveț a revenit ca antrenor al lui Lokomotiv Moscova. În 2007, condus de Bîșoveț, Lokomotiv a câștigat Cupa Rusiei. Totuși ambițiile clubului la Liga Campionilor nu au fost fructificate, și la finele sezonului 2007 el a fost demis. În octombrie 2009 Bîșoveț a fost angajat ca consultant la FC Kuban Krasnodar. Peste doar o lună, pe 17 noiembrie 2009 el a părăsit clubul.
Anatoli Bîșoveț () [Corola-website/Science/331730_a_333059]