3,128 matches
-
comoditate, numesc și eu în această carte fumatul un „obicei". Totuși, fii conștient în permanență că fumatul nu e un obicei: dimpotrivă, e ADICȚIE LA DROG în cel mai strict sens al cuvântului! La început trebuie să ne forțăm să deprindem fumatul. înainte să ne dăm seama, nu numai că ne cumpărăm regulat țigări, dar trebuie să le avem. în caz contrar, se instalează panica și pe măsură ce trece timpul, avem tendința să fumăm din ce în ce mai mult. De ce se întâmplă asta? La fel
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
nu învață nimic din exemplul nostru? Și de ce noi n-am învățat nimic din exemplul părinților noștri? Mulți fumători au impresia că le plac gustul și mirosul tutunului. E o iluzie. Când învățăm să fumăm, nu facem decât să ne deprindem corpul să devină imun la gustul și mirosul neplăcut, pentru a ne primi doza. La fel ca dependenții de heroină, care au impresia că le place să-și facă injecția. Dar chinul lipsei de heroină e relativ sever și ceea ce
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
vrei pipa deasupra orizontalei și, înainte să-ți dai seama ce se întâmplă, înghiți zeama aceea scârboasă. De regulă îți vine să verși - și nu-ți mai pasă în compania cui te afli. Mi-a luat trei luni ca să mă deprind cu pipa. Ce nu înțeleg însă este cum de nu m-am întrebat, în aceste trei luni, de ce mă supuneam unei asemenea torturi. Firește, odată ce s-au deprins cu pipa, fumătorii de pipă par cei mai mulțumiți oameni din lume
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
în compania cui te afli. Mi-a luat trei luni ca să mă deprind cu pipa. Ce nu înțeleg însă este cum de nu m-am întrebat, în aceste trei luni, de ce mă supuneam unei asemenea torturi. Firește, odată ce s-au deprins cu pipa, fumătorii de pipă par cei mai mulțumiți oameni din lume. Majoritatea sunt convinși că fumează fiindcă le place pipa. Dar de ce au trebuit să se străduiască atâta ca să le placă, de vreme ce erau absolut fericiți fără ea? Răspunsul e
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
acordurile scrise pe o foaie, 21 de acorduri, și la 3 luni de când am pus mâna pe o chitară am compus primul meu cântec, pe versuri de Minulescu. Au urmat alte patruzeci și ceva în 4 ani. Dansul l-am deprins practicând artele marțiale, deoarece am făcut câțiva ani de shotokan în școala generală. Și tot în școala generală am început să desenez și să sculptez. Sculptam în cretă diferite figurine, cu acul de la compas și lama de ras. Am realizat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
să-i arate cum să observe, să-i dea la fața locului explicațiile de care are nevoie. Rolul profesorului este deosebit de mare și după terminarea excursiei. El poate folosi materialul pentru propriile sale lecții și are totodată sarcina de a deprinde pe elevi să prelucreze acest material. Excursiile pot sprijini În mod efectiv lecțiile de curs, mai ales la unele discipline, cum sunt de exemplu geografia sau științele naturii. Lecții cum sunt formele de relief, apele uscatului, țărmul mării și activitatea
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93349]
-
în contextul social în care trăiesc, prin acesta înțelegându-se societatea auzitorilor. În această privință școlile românești nu oferă alternative educaționale. Lipsindu-le auzul, surdomuții nu pot să învețe limba vorbită în contextul cotidian al relațiilor cu cei din jur, deprinzând limba după modelul celor mai în vârstă decât ei. Tot aceasta este și cauza pentru care demutizarea este mult îngreunată, mai ales la elevii cu surditate profundă. În România, în clasele I-IV, V-VIII, demutizarea, învățarea limbajului verbal, este
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
În cazul celor care stăpânesc foarte bine limba română, dar se folosesc și de limbajul semnelor, nu se poate ști cu exactitate care dintre cele două predomină la nivelul mental. Este de la sine înțeles că nu toți elevii surzi vor deprinde limbajul verbal, în special cei cu pierdere de auz profundă, la care, din această cauză, aptitudinile de învățare a limbajului verbal aproape că lipsesc. (2001, M. Popa, p. 130, 135) Și totuși surzii sunt capabili de a face față multor
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
Prin 1925, pe când Tutoveanu conducea revista Graiul nostru, scrie Florentin Popescu în volumul «Viața lui V. Voiculescu» (Editura „Vestala”, București, 502008, p. 105), V. Voiculescu îi adresa o epigramă, preluată de la Ion Apetroaie, vizând volumul Albastru, semnat de prietenul său : Deprins c-o singură culoare Oricând e-n joc cer, zare, astru, Mă prinz că pentru Tutoveanu Și cerul...gurii e albstru. În fondurile documentare ale Bibliotecii Naționale, scrie în cartea amintită, se păstrează o fotografie în care V. Voiculescu și
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
vreo 24 de furci de stejar și acelea putrede. Iarna dorm într o odăiță toată hrentuită, iar vara într-un cerdăcel din dos, începând de pe la maiu și sfârșind pe la octomvrie, când este vremea bună cum îi acum. Așa m am deprins...” Eu cred că ți-ar face mare plăcere să-ți amintesc și de vizitele tinerilor normaliști, care te iubeau atât de mult. Uite numai cum descrie Bojdeuca și întâlnirile cu matale Grig. I. Alexandrescu, unul dintre ei: „De mergeai la
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
ținut, ai suferit atâtea necazuri după urma acestui pom, mai lasă-l, rogu-te, și anul acesta, să-mi încerc și eu norocul. Fugi d-aci, nesocotitule, zise împăratul. Frații tăi cei mai mari, atâți și atâți oameni voinici și deprinși cu nevoile n-au putut face nimic, și tocmai tu, un mucos ca tine, o să izbutească? N-auzi tu ce prăpăstii spun frații tăi? Aici trebuie să fie ceva vrăji. Eu nu mă încumet, zise Prâslea, a prinde pe hoți
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
studenți, care dețin posturi mari, ea trece printre universitățile bogate și bine înzestrate. Sunt circa 7.000 de studenți; cum mulți au mașini există și un serviciu al evidenței și staționării lor. E o atmosferă plăcută de liniște, de studiu. Deprins cu universitatea europeană, așejată în centrul și în forfoteala marilor orașe, într-un mediu care te fură, cu tentaculele sale, aici găsești cu totul altă atmosferă. Există și în SUA universități mari în New-York, Chicago, Washington, Los Angeles, dar multe
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
cu multă pomicultură, câțiva porci și cinci oi. Procedăm la completarea formularului, în special la culegerea datelor asupra venitului din pomicultură și legumicultură. Munca e depusă numai de membrii familiei. Mă surprinde numărul de 5 oi, eu cetățeanul din Bărăgan, deprins cu turmele de oi. Fermierul nostru are o suprafață cu un relief extrem de ondulat, iar sus pe un vârf de deal e un teren pe care nu poate ține altceva decât 5 oi. Acestea îi procură lâna și carnea necesară
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Când ea e acasă, merge și-l aduce pe Carolică la noi, după ce l-a trezit și despriponit. E greu de descris bucuria acestui copil redat libertății, mai ales că știe că va găsi la noi ceva plăcut. S-a deprins cu mâncăruri românești pe care le savurează. Îi place orezul cu lapte și pilaful. Are și dreptate: mama sa îi dă orez fiert în apă, peste care toarnă lapte rece. Atunci Carolică se enervează, scuipă și strigă: no, no, - Sandra
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
același timp, "notează greșelile din cadrul discuțiilor referitoare la lecții"; un alt ajutor de profesor are aceleași însărcinări pentru ora de citire. Intendentul, care-i controlează pe ceilalți cu însărcinări și veghează asupra purtării generale, are și misiunea de "a-i deprinde pe nou-veniți cu exercițiile care se fac în școală"; decurionii ascultă spunerea pe de rost a lecțiilor și-i "notează" pe cei care nu le știu. Avem aici schema unei instituții de tip "mutualist", unde, într-un dispozitiv unic, sunt
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
se miște de acolo pe întreaga durată a orei respective. Profesorul autoritar acceptă rareori să motiveze absențe și nu învoiește pe nimeni. Elevii știu că profesorul nu trebuie întrerupt, că acesta descurajează discuțiile și controversele, fapt pentru care nu vor deprinde și nu vor exersa abilitatea de a comunica. Profesorul autoritar impune o disciplină severă și se așteaptă să fie ascultat necondiționat; dacă elevul nu reacționează suficient de prompt, va fi oprit după ore sau va fi trimis la director. La
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
a circumstanțelor. Profesorul autoritativ este deschis discuțiilor cu elevii, acceptă chiar controversele și dezbaterile critice; elevii știu că-și pot întrerupe profesorul dacă au de pus o întrebare pertinentă sau dacă au de făcut vreun comentariu la obiect. Aceștia pot deprinde și exersa abilitatea de a comunica. Profesorul autoritativ lasă să se întrevadă afecțiunea pe care o simte pentru elevii săi, utilizând frecvent laudele și încurajarea, scriind comentarii pe caietele cu teme ale elevilor și făcând remarci pozitive atunci când este cazul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
asupra elevilor; • demonstrează că purtarea elevului poate fi descrisă în termeni obiectivi, ceea ce va ajuta și la formularea unor soluții (atunci când este cazul) în aceeași termeni; • reamintesc că purtarea este învățată; că elevii care se comportă în moduri nedorite au deprins aceste modalități prin intermediul unor experiențe inadecvate acasă sau în grupul de prieteni; • atrag atenția asupra legii efectului: comportamentul deprins în mod conștient sau inconștient are consecințe considerate dezirabile de elevul respectiv; • accentuează importanța contextului. Elevii se comportă în modalități inacceptabile
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
dreaptă (sau stângă), a trage linie la caiete și tot cortegiul de reguli și circumstanțe care alcătuiesc rutina școlară. În principiu, se poate susține că întregul context al câmpului educativ școlar este necesar, pentru că în absența lui nu se poate deprinde algoritmul împărțirii; nu există însă niciun fel de garanție că un câmp educativ școlar structurat diferit, cu alte reguli și proceduri n-ar putea susține chiar mai eficient învățarea algoritmului împărțirii. Poate că multe dintre elementele pe care profesorul le
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
parapsihologice și a tehnicilor de canalizare a energiilor pozitive, elevul/studentul (re)simte nevoi multidimensionale, antrenând pregnant praguri și planuri afective care să-i sporească puterile, capacitățile, competențele minții și inimii. El are nevoie de un maestru de la care să deprindă, să învețe, să fure meserie. Să învețe să trăiască, să gândească, să acționeze pe un plan superior de existență. El are nevoie de oameni inițiați, entuziaști, îndrăzneți și...universali. Da, astăzi mai mult ca oricând, lumea are nevoie de forțe
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
reușitei, de teama umilinței sau a insuccesului ! Așa erau primii moldoveni la cursurile și seminariile noastre. În egală măsură ambițioși și încrezători în frații lor, transmiteau și transmit, în continuare, siguranța pasului în propria casă. Ei au venit acasă să deprindă subtilitățile limbii materne, să învețe limbi străine, să se pregătească pentru managementul afacerilor, să-și însușească științele economice și inginerești, relații internaționale. Alături de noi, să intre în Europa, recunoscuți ca cetățeni europeni. Avem, stimate domnule Vicol, numeroși studenți moldoveni care
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
la etajul doi stătea Corina, cea care mi-a arătat întâia dată ce înseamnă un casetofon și muzică bună de puștoaică - în plus, Corina învăța foarte bine, era premiantă, așa încât eram lăsată în preajma ei măcar pentru faptul că aș putea deprinde și eu oarecare aplecare spre învățătură (mai exact, către matematici), ca să nu mă mai joc cât era ziua de lungă; la etajul trei locuiau Carmen și încă o Corină - și, deși nu eram foarte apropiată de ele, comunitatea noastră de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
ca despre o credință în existența valorii. Fiindcă marele humor este posibil numai prin atașamentul la ideea că valoarea existenței nu dispare pentru că dispar unele valori individuale, date în experiență. Faptul că credința oamenilor este determinată de ceea ce s-au deprins să considere ca valoros în viață este o realitate ce tine de istoria religiei. Zeii există ca puteri ce reprezintă aceste valori și cerul este întruchiparea valorilor pe care le cunoaștem. Firește, în studiile date istoricește, ne putem opri asupra
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pare, pe un loc singuratic, întocmai ca tufa de grozame din poezia lui Leopardi (La Ginestra), care crește într-un loc izolat, în deșertul de lavă. În amărăciunea lui, poetul pune această imagine în fața ochilor tuturor celor "care s-au deprins să proslăvească viața": "să vină și să vadă dacă natura pune într-adevăr la inimă binele și răul ființelor vii". Toate aceste dificultăți nu pot totuși să facă, în chip necesar, să dispară fundalul intelectual al marelui humor. Urmarea este
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
luptă. Acum nu mai există Dușmanul. Este o libertate absolută, iar eu trebuie să îi fac pe tineri să vină la carte, luptând cu discoteca și călătoriile all over the world, cu prezervativul, „ierburile“, computerul și bordelul. Noi am fost deprinși aproape exclusiv cu libertatea pe verticală, în vreme ce voi aveți etalate pe orizontală toate libertățile. Prezervativul e bun, trebuie folosit. Da, fie cu gust de banană, fie cu gust de sfeclă, după cum se dorește... Dar este cazul să acceptăm că tinerii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]