3,167 matches
-
m-am Împărtășit cu Sfintele Taine, după ce și la Sfânta Liturghie am fost de un ridicol desăvârșit, În timp ce am citit din Apostol pentru prima oară Înainte de Evanghelie. Sunt de-a dreptul catastrofal și nu știu câte zile Îmi vor mai trebui ca să deprind mersul fluxului fiecărei slujbe. Trebuie, tocmai de aceea mai multă stăruință și implicare, Întrucât, vorba Avvei Zozima, Dacă cineva vrea să facă fapta bună, să nu creadă cu mintea sa că o va lucra Îndată, căci este cu neputință, ci
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
la 3 mai 1876, În urma căreia acesta consemna În registrul de inspecții: Inspectându se astăzi Școala de Fete Tătărași, am constatat progresul excelent al acestei școale. Recomand Însă d-rei institutrice de clasa I-ea și a II-a de a deprinde copilele la citirea cu glas tare și respicat. Ar trebui afară de aceasta o mai mare priveghere asupra scrierii copilelor, fie caligrafic, fie dictando. Se pare că școala traversa o perioadă mai bună, având și un colectiv devotat, fapt confirmat și
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
de dorul și lipsa părinților își petrece anii copilăriei în satul natal unde urmează și primii ani de școală. Între anii 1917-1922 frecventează cursurile Școlii elementare din Blăgești, avându-l ca învățător pe Virgil Filimon. Cu dragoste de învățătură, Ionică deprinde ușor tainele scrisului, cititului și socotitului, remarcându-se printre elevii de frunte ai clasei. Văzându-l atras de lumea cărților, rudele hotărăsc să-l dea mai departe la școală. Astfel, între anii 1922-1928 Ioan urmează cursurile Școlii Normale de băieți
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
măiestrie pedagogică pentru colegii mai tineri, care debutau în învățământ. Referatele erau concretizate cu exemple din experiența proprie, “Cum se formează la elevi atitudinea de grijă și respect față de bunul obștesc”, “Cum poate familia să colaboreze cu școala”, “ Cum să deprindem pe copii să folosească manualele școlare”, “Omul, stăpânul deprinderilor sale”, “Dezvoltarea gustului estetic la elevi”, “Formarea voinței copilului” ș.a. În anul 1956, în perioada 9-31 iulie participă la cursurile de perfecționare a cadrelor didactice de la Bacău, unde obține calificativul foarte
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
încă din timpul copilăriei, prin munca alături de părinți. Ulterior, ca profesoară de biologie, strădania de a transmite cât mai multe cunoștințe elevilor se va îmbina și cu aceea de a-i învăța să iubească locul unde s-au născut, să deprindă gustul muncii la țară. După ce fusese nevoit să dea la C.A.P. via din “Dealul viilor”, forțat fiind de un regim comunist de import, opresiv și despotic, învățătorul Ioan Marcu se gândea totuși să înființeze o plantație de vie în
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
să rodească Europa cea stârpită. Eu le las instrucțiunile următoare pe care le recomanduiesc la a lor luare aminte ca să le păzească cu statornicie. A ține nația rusească necurmat în stare de război, spre a avea pe soldații ei pururea deprinși la război... Războiul să ajute păcii, în interesul întinderii Rusiei și a înaintării ei în înflorire. A chema prin toate putincioasele mijloace, de la națiile cele învățate ale Europei, Comandiri în vreme de război și oameni învățați în vreme de pace
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
alianță de comerț cu Englitera, mai mult decât a oricărei alte Puteri, pentru că ea are mai multă trebuință de NOI ... a schimba cheresteaua noastră și alte produse cu aurul ei și a face ca negustorii și matrozii ei să-i deprindă pe cei ai nației noastre spre navigație și comerț. A se întinde neîncetat către Nord pe marginea Mării Baltice și către Sud pe marginea Mării Negre. A se apropia cât mai mult de Constantinopole și de India, că acel ce va stăpâni
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
a opune două Românii extreme, oarecum ideal-tipice, fără portretizarea cărora nu pot fi surprinse nici tipurile sociale intermediare. Prima ar fi ilustrată de versiunea postcomunistă a lui homo oeconomicus, de un cetățean în plină maturitate, din ce în ce mai european și tot mai deprins să lamineze și să pună la îndoială ierarhiile, să facă alegeri independente și responsabile, și să prefere situațiile concurențiale celor reglementate de autoritatea statului. Cea de-a doua ar fi populată de o țărănime în curs de îmbătrânire, dependentă etic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
factorii postcomuniști, cel mai important efect pare să-l aibă neîncrederea în organizațiile comuniste. Interpretarea rezultatelor nu poate fi făcută decât în două moduri: cei care participau înainte de 1989 într-o măsură mai mare (fără să știm exact motivul) au deprins probabil un anumit atașament, și-au format o experiență pozitivă referitoare la participare care s-a transferat în contextul actual, făcându-i să participe mai mult. Cei care participau mai puțin înainte probabil din constrângere au acumulat o experiență negativă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
unui spațiu public și efecte instituționale. Participarea voluntară aduce oameni diferiți împreună. Oameni ce provin din medii diferite se întâlnesc față în față și interacționează într-un mod în care nu ar fi făcut-o în afara acestor asociații voluntare. Ei deprind astfel abilitățile cooperării și este posibil să devină mai toleranți și mai încrezători în semenii lor. Dar cooperarea și încrederea din interiorul asociațiilor se răsfrânge și asupra societății în mare, printr-un efect pe care Putnam îl numește de revărsare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
cetățenii nu doresc doar democrație, ei doresc o democrație eficientă. Ei își doresc puterea politică pe care democrația presupune că se bazează. Aici intervine participarea voluntară, în procesul de transformare a rolurilor dependente pe care cetățenii statelor est-europene le-au deprins în timpul regimului comunist. Participarea trebuie să transforme aceste roluri și să-i predispună la cooperare, care este o resursă politică mai valoroasă. Împreună, cetățenii pot începe să facă presiuni pentru funcționarea eficace a sistemului politic, implicându-se în probleme de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
este oricând util să ai cu cine să te sfătuiești asupra anumitor aspecte. Vă mărturisesc că și eu, la rândul meu, după ce am venit în Școala nr. 22, am învățat foarte multe de la doamna profesoară Maria Marin, cu ajutorul căreia am deprins mai repede felul în care te poți apropia de cei mici (până atunci eu lucrasem mai mult cu elevi de liceu, inclusiv seraliști, care aveau, unii dintre ei, cu mai mult de zece ani în plus față de vârsta mea de
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
generații de truditori care s-au luptat pentru apărarea vatrei strămoșești, a obiceiurilor, a limbii și neamul românesc. Timpul s-a scurs, generații de generații s-au perindat, rămânându-ne doar obiceiurile și limba. Din tată în fiu s-a deprins munca și ascultarea stăpânului. Stăpânul era acela care deținea pământul și hotăra cum se va trăi pe aceste pământuri și cu timpul și-a câștigat titlul și rangul de boier. Pentru a avea moșii (pământ) cât mai multe, cumpăra moșia
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
generații de truditori care s-au luptat pentru apărarea vatrei strămoșești, a obiceiurilor, a limbii și neamul românesc. Timpul s-a scurs, generații de generații s-au perindat, rămânându-ne doar obiceiurile și limba. Din tată în fiu s-a deprins munca și ascultarea stăpânului. Stăpânul era acela care deținea pământul și hotăra cum se va trăi pe aceste pământuri și cu timpul și-a câștigat titlul și rangul de boier. Pentru a avea moșii (pământ) cât mai multe, cumpăra moșia
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cerul este fără nori și oamenii fără griji. Partidul liberal este în toiul atotputerniciei sale. anul 1880 [Bucureștiul după război. Rectificarea Dâmboviței. Legea Grădișteanu. Atentatul lui Petraru.] bucureștiul după război Marile frământări au trecut. A trecut războiul, lumea s-a deprins cu pierderea Basarabiei, amatorii de îmbogățire se reped asupra Dobrogei, unde, cu o petițiune de 25 bani se poate cumpăra un pământ rămas fără stăpân. Fiindcă stăpânul a fugit. A trecut și hopul recunoașterii independenței, și hopul revizuirii Articolului 7
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
fără scăpare, în care singura speranță putea fi moartea lui Ceaușescu. E adevărat, n-aș fi avut poate curajul să înțeleg toate astea, deși le vedeam tot mai clar, dacă nu v-aș fi întâlnit în acei ani. M-am deprins de atunci să văd triumful răului în lume și n-am mai scăpat niciodată de asta. Cu colegii de atunci am pierdut legătura. Pe câțiva i-am reîntâlnit mai târziu, sau i-am depistat ca autori de poezie. Știu că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ca și cum tiparele uzuale, formele experimentate ar fi neapărat și expirate, trebuind înlocuite rapid cu altele. E o nervozitate epocală ce ne dislocă, ne scoate din obișnuințele noastre inclusiv intelectuale, din sistemele de referințe cu care uneori nici nu ne-am deprins bine, aidoma unor mode de vestimentație, coafură, cosmetică. Nicolae Manolescu și Alex Ștefănescu ne-au dovedit că, în ciuda unor puncte discutabile, deloc puține, ale întreprinderii lor, se pot alcătui încă istorii literare solide, pe urma de care nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pe măsură. * Eroismul este în egală măsură inteligență, cutezanță și inconștiență. * De înălțimi nu se tem decât muritorii. * În adâncime pătrund numai ideile înalte. * În zbor, mor doar visele cu aripi căzătoare. * Visătorii nu au rău de înălțime. * Zborul se deprinde visând cutezător. * Poeții sunt odăi cu interiorul înafară. * Poezia e starea de veghe a poetului. * Omul este puternic prin ceea ce nu are la vedere. * Credinciosul nu se teme de Dumnezeu, ci de propriile slăbiciuni. * Urmele omului nu sunt lăsate de
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
social al elevului. Teatrul contribuie la îmbogățirea culturii elevilor, oferindu-le posibilitatea să înțeleagă profunzimea, frumusețile și subtilităților operelor marilor dramaturgi, să emită judecăți de valoare. în cadrul activităților desfășurate la acest cerc elevii se vor familiariza cu textul dramatic, vor deprinde tehnici de interpretare, de analiză a noțiunilor de teorie literară și își vor dezvolta un limbaj critic necesar exprimării propriilor opinii. Se va încerca dezvoltarea gustului estetic în domeniul reprezentării teatrale și se va valorifica potențialul creativ al elevilor și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
pe mortul său drag continuându-și fosta viață terestră, ca suflet, într-o altă lume mai bună șu superioară celei de aici, ceia ce-l îndeamnă la meditație și rugăciune. Ceva mai mult încă. În puterea obișnuinței, nu se poate deprinde cu ideea dispariției definitive a cadavrului său după moarte și sub înrâurirea magică a renașterii naturii în primăvară, i se pare că trupul celui dispărut va reînvia și el, așa cum va fi odată și odată. De aici au născut multele
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
activitatea laboratorului de anatomie unde promovează că preparator din anul 1939, șef de lucrări din 1944, conferențiar din 1949, calitate În care a condus catedră de anatomie topografica și chirurgie operatorie, până În anul 1965. În paralel cu activitatea de anatomist deprinde primele cunoștințe de chirurgie generală, În anii 1938-1939 lucrează În serviciul de urgențe condus de dr. E. Lucinescu de la spitalul „ Sf. Spiridon” lași, iar din 1939 până În anul 1943 În calitate de asistent de clinică chirurgicală În cadrul spitalului de chirurgie al Casei
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
suplinire a repedei uitări care ne revine aproape fiecăruia din noi, - într-un chip mai mult sau mai puțin meritat, - după adormirea noastră! Odihnă în pace!”, iar „Cuvântul preoțesc”, în numărul dedicat de această dată morții blândului mitropolit edita: „Eram deprinși să vedem Mitropoliții noștri ajungând vârste patriarhale...și pare că nu putem concepe ca de altfel vigurosul Mitropolit Nectarie să ne părăsească la vârsta de abia 60 de ani, când după o păstorire și experiare de 10 ani, aveam dreptul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Mitropolit Nectarie să ne părăsească la vârsta de abia 60 de ani, când după o păstorire și experiare de 10 ani, aveam dreptul de a-l vedea valorificând învățămintele din greaua păstorire din urmă Poporul și preoțimea bucovineană, care era deprins să vadă în Mitropoliții noștri nu numai conducători sufletești, capii bisericii ci în genere și capitenie națională, deplânge sincer pierderea arhipăstorului său, privind cu grijă în viitor. Pomenirea să-i fie veșnică și memoria binecuvântată”. De asemenea, și în anuarele
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
obiceiurile. Uitaseră pînă și rugăciunile și rînduielile bisericești. Dacă, prin absurd, s-ar fi născut un copil, n-ar fi avut cine să îl boteze" (p. 55). În lumea copilăriei Mașei totul avea sens, viața era clădită în jurul valorilor tradiționale deprinse din învățăturile Sfintei Scripturi și din poveștile încărcate de pilde, dar și de viață spuse de tatăl său. Reamintirea zilelor senine ale copilăriei dobîndește sensul unei priviri nostalgice, dureroase spre un paradis definitiv pierdut. Oamenii care luminau acel univers au
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
mîndrie o numim Epoca Nicolae Ceaușescu". Liceenii Rock and Roll suna și titlul unei producții neaoș ceaușiste care dorea să relaxeze puțin imaginea severă a regimului, oferind pe lîngă bucățica de cașcaval asezonată cu note consumeriste băștinașe și doctoria moralității deprinse în vecinătatea strungului și a directorilor de conștiință deghizați în profesori de filosofie. Dar pe cine mai interesează un retro ceaușist cu pionieri și uteciști, odată cu marea integrare în Uniunea Europeană, mai ales că o multitudine de subiecte de senzație bat
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]