5,982 matches
-
unor principii pe care nu le cunoaștem, și trăind în relații de simbioză, de parazitism mutual și de exploatare mutuală cu noi."63 Analiza lui Edgar Morin, va contura obiectivele unei politici culturale care va avea ca noțiuni de bază descentralizarea unei politici culturale diversificate, dezvoltarea culturală având ca punct de plecare creativitatea indivizilor și a grupurilor, politica de comunicare și relațiile dintre indivizi, mișcările democrației culturale etc. Cultura primește, în această accepțiune, o dimensiune globalizantă, care permite ca știința sau
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Parteneriatul educațional este o necesitate absolută deoarece: elevii au nevoie de o interpretare unitară a mesajelor care le vin din medii diferite, o interpretare coerentă și echilibrată pentru a se evita confuziile în orientarea lor către adevăratele valori; procesul de descentralizare în care se află educația presupune parteneriatul cu un evantai de factori sociali care pot prelua roluri și responsabilități la nivel local; contactul permanent al instituțiilor școlare cu diferiți parteneri sociali facilitează racordarea efectivă a școlilor la realitate. Parteneriatul școală-părinți
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
sovietice, în vreme ce România suferă tribulații politice alimentate de un naționalism antisemit și antimaghiar totodată. În 1919, instaurarea sufragiului universal masculin se va traduce aici prin victoria partidelor național și țărănesc, care preludează lansarea unui pro-gram de reforme sociale și de descentralizare administrativă. Dar aceste începuturi vor fi implicate în 1923 în promulgarea unei Constituții care sporește considerabil puterea regelui Ferdinand, limitează dreptul de asociere și facilitează impunerea legii marțiale, urmînd ca în 1938 să se instaureze dictatura fățișă a regelui Carol
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sfîrșit, tot în spiritul acestei ambiții, el va obliga Croația și Slovenia să suporte o parte considerabilă a investițiilor necesare dezvoltării republicilor sărace, asigurîn-du-le în compensație o cvasilibertate de gestiune față de guvernul de la Belgrad. Extinsă la ansamblul tuturor republicilor, acestă descentralizare n-a făcut altceva decît să-i irite pe sîrbi. Ea se manifestă prin multiplicarea instalațiilor industriale a că-ror capacitate de producție este dublă, triplă sau chiar mai mare decît nivelul la care sînt exploatate și a căror finalitate constă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
catalane, bana-lizîndu-le în cadrul unei regionalizări extinse la nivelul a cinci-zeci de provincii spaniole. Astfel, ceea ce ar fi putut trece drept o recunoaștere a vocației separatiste cu totul particulară a Catalaniei și a Țărilor basce tindea să se transforme într-o descentralizare la îndemîna tuturor. O Spanie a autonomiilor s-a născut în urma acestei menevre tactice, parcă din greșeală. Pro-iectul nu se va realiza însă fără complicații. Pentru a îndepărta riscul unei restabiliri unilaterale și ilegale a generalității catalane, guvernul va trebui
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
statului. Însă acest exercițiu semanănă cu o scamatorie, în măsura în care permite multiple interpretări. În sfîrșit, dispozitivul "unităților autonome" prevăzut prin Constituție acoperă o gamă de aranjamente care, urmărind, pentru moment să creeze puțină confuzie, își pregătește calea pentru a schimba simpla descentralizare cu statutul de stat quasisuveran în materie de probleme interne, și cosu-veran în domeniul problemelor internaționale. Aparența amin-tește de modelul italian, dar în fapt, instrumentul constituțional efectiv nu este același. În cazul Spaniei, acest dispozitiv per-mite dezvoltarea de guvernări regionale
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
putere regionale. În ciuda acestor revendicări regionaliste, agenda Reformiștilor se încadra în tiparul programelor noilor partide de dreapta de după 1980 și în discursul politic general al lumii vestice (Betz & Immerfall, 1998). După intrarea în Parlament, Reformiștii au promovat o mai accentuată descentralizare a puterii în favoarea provinciilor, o mai riguroasă disciplină fiscală implicând restrângera anumitor programe sociale sau a celor vizând dezvoltarea regională, înlocuirea mai multor servicii sociale cu programele private de caritate, au încurajat o cultură a muncii ca alternativă viabilă la
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Propunerile Republicanilor cu privire la tipul de democrație pe care intenționau să-l introducă, după reformarea sistemului politic sunt oarecum vagi și incoerente. Printre reformele instituționale propuse se numără: dreptul alegătorilor de a-i destitui pe parlamentari, reprezentarea proporțională fără prag electoral, descentralizarea puterii la nivelul de comună, revenirea la structura provinciilor din perioada interbelică și reducerea guvernului central la doar 7 ministere (Sládek, 1992: 30, 65,70, 1995 :43-8). Potrivit afirmațiilor Republicanilor, toate aceste reforme aveau ca scop să dea puterea poporului
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în Belgia. 5 Creșterea polarizării nu este legată direct de dificultățile pe care partide consacrate le-au experimentat în ultimii ani, la formarea coalițiilor guvernamentale. Aceste dificultăți provin din conflictele dintre reprezentanții individuali ai flamanzilor și partidele francofone legate de descentralizarea și viitorul statului belgian. 6 În 1995, pentru a contracara succesul electoral al VB, partidele consacrate au creat o nouă poziție ministerială: Ministrul pentru politici urbane (De Decker et al., 2005). Politicienii locali și organizațiile semi-guvernamentale au aplicat propriile reguli
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
la diluarea răspunderii și, implicit, la lipsa de articulare, la o dezvoltare slabă a rețelei rurale de asistență socială, întrucât SPAS-urile sunt dezvoltate doar la nivel județean, ca DGASPC-uri, și nu la nivel local (orașe, comune), deși principiul descentralizării este menționat de legislația de specialitate; un număr insuficient de specialiști cu pregătire universitară în asistență socială angajați în sistem, ceea ce generează abordări lipsite de profesionalism în intervențiile concrete, prestații și drepturi sociale situate la nivel redus ca valoare financiară
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a se activa și optimiza intervenția socială. Abia în acest moment vom putea afirma că politicile sociale au depășit caracterul pasiv în vederea orientării spre activism. Nu în ultimul rând, se impune luarea de urgență a măsurilor care vizează procesul de descentralizare. Se impune, din această perspectivă, o rigurozitate și o responsabilizare clară a actorilor ce activează fie la nivel central, fie la nivel local. Ajunși la acest demers, vom putea vorbi cu certitudine despre implementarea principiilor parteneriatului, ale responsabilizării și ale
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
lume. Prima Strategie Guvernamentală în domeniul drepturilor copilului, aprobată în 1997, a vizat perioada 1997-2000 și a marcat începutul reformei sistemului de protecție a copilului în România. La acea vreme, s-au luat primele măsuri pentru reformarea cadrului legislativ, pentru descentralizarea activităților de protecție a copilului, pentru restructurarea și pentru diversificarea instituțiilor de protecție a copilului, pentru dezvoltarea alternativelor de tip familial pentru protecția de tip rezidențial, precum și pentru prevenirea abandonului copiilor. Efectul imediat al adoptării noii legislații 32 a fost
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
pachetului legislativ din anul 2004 cu privire la protecția și la promovarea drepturilor copilului. Așadar, evoluția sistemului după 1997 până în 2004 și, bineînțeles, odată cu apariția noului pachet legislativ, a atins următoarele puncte: Iată și un grafic legat de felul în care, potrivit descentralizării, apar și serviciile alternative în perioada 1997-2004. Graficul 1. Evoluția sistemului de protecția copilului de la OUG 26/1997 până la pachetul legislativ din 2004 Sursa: Statistică ANPDC Sursa: Statistică ANPDC O privire critică asupra statisticilor prezentate de către Autoritatea Națională pentru Protecția
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
a fost adoptat de Parlamentul României și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005. Acest nou cadru legal a fost necesar în vederea reformelor semnificative întreprinse în sistemul de protecție a copilului în ultimii ani din punctul de vedere al descentralizării, al închiderii instituțiilor de tip vechi, al dezvoltării de servicii alternative, precum și al concentrării asupra prevenirii separării copiilor de părinții lor" (Rolul preoților în protecția și promovarea drepturilor copilului, 2006, p. 8). A fost necesar ca România să continue procesul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
social existente în societatea românească din acel timp a urmat, așa cum am mai menționat, perioada comunistă, în care lucrurile s-au oprit. Când multe din țările occidentale în perioada anilor '60-'70-'80 își modernizau serviciile de asistență socială prin descentralizarea sistemului, în România, guvernul comunist desființase aproape întregul sistem național de asistență socială, sistem clădit pe lucrarea științifică monumentală a lui Dimitrie Gusti și a celor ce au fost colaboratori ai săi. După anul 1989, adică după căderea comunismului, în
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
47/2006 privind sistemul național de asistență socială din România, iar la alți cinci ani, adică la finele lui 2011, a fost elaborată o nouă lege a asistenței sociale: Lege nr. 292/2011. La ora actuală se desfășoară procesul de descentralizare a sistemului de asistență socială, dar constatăm o concentrare a acestuia la nivel județean, departe de beneficiari și de problemele reale ale comunităților locale, în mod special față de comunitățile din mediul rural. "O lipsă a strategiei din partea Guvernului și a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și creștinism Studiu de caz: Cele două capele aflate în două instituții rezidențiale ale DGASPC CS 1. Scurt istoric al DGASPC CS17 "Procesul de reformă în domeniul protecției copilului a debutat în anul 1997 și a vizat îmbunătățirea cadrului legislativ, descentralizarea administrativă și decizională în această materie, organizarea și dezvoltarea sistemului județean de protecție a drepturilor copilului prin restructurarea închiderea instituțiilor rezidențiale existente și prin crearea unor servicii de protecție a copilului la nivelul comunităților locale, alternative la instituționalizare, obiectivul principal
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
putut da de cap se datorează, între altele, și acestui hățiș legislativ și procedural care favorizează și oferă protecție jivinelor amintite. Deci, o prioritate și pentru noi, cetățenii din provincii: asanarea urgentă a justiției. Apoi, urgentă ar mai fi și descentralizarea. Ca funcționar public, contemplu cu tristețe decăderea continuă a reprezentanțelor în teritoriu ale ministerelor. Gândite ințial drept "legatus augustus", delegații ale împăratului, care apără legea în fața abuzurilor naturale ale satrapilor locali, ele au tot fost mutilate succesiv, devenind azi un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pentru acoperirea nevoilor comunităților în ograda autorităților județene și municipale fără a-și diminua bugetul propriu insuficient, se pare, pentru liniștirea clientelei de partid, hămesită și sleită de atâtea alegeri. Acest proces "altruist" a fost poreclit, spre liniștea observatorilor europeni, descentralizare, și această etichetă, proprie limbajului de lemn polisat și dat cu lac al euroactiviștilor, ne tot este fluturată prin fața ochilor, de ceva vreme de politicieni, jurnaliști, analiști și plebe. Se cuvine, prin urmare, să o disecăm puțin. Trebuie spus, din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de structurare instituțională și, pe cale de consecință, de filosofii de guvernare proprii statului modern. Nu e aici locul de a trece în revistă tipologia și nuanțele unui astfel de subiect, dar, pentru a înțelege cât de cât care e miza descentralizării, se cuvine amintită măcar tradiția de organizare a statului căreia România i se alătură. Franța, prin revoluția sa celebră care a decapitat (la propriu!) principiul monarhic, instituind, în loc, o Republică autoritaristă și centralizantă, bazată legislativ pe Codul lui Napoleon (cel
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
după ce și le bagă lor în buzunare, ne mai și trag la răspundere sau ne iau la mișto, a fost, în ultimele două decenii, filosofia politică a guvernărilor noastre, indiferent de culoarea lor politică. Ce înseamnă însă, la urma urmelor, descentralizarea, și de unde vine acest concept e o întrebare legitimă pentru simplul plătitor de impozite, pe spinarea și buzunarul căruia se tot joacă politicienii de-a reforma. Trebuie spus, din capul locului, că, în afară de tradiția centralizatoare, proprie imperiilor, au existat, în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
făcute pe banii tuturor, care au generat acolo bunăstare. Bunăstare pe care azi, după cum era de așteptat, vor să o conserve doar pentru ei! Județele bogate, precum Timișul, primesc mai puțin de la buget decât dau și, evident, vor autonomie și descentralizare. La polul opus, Vasluiul, un județ fără niciun fel de resurse naturale, ar sucomba fără sprijinul bugetului central. Apoi e chestiunea creării regiunilor, care e insolubilă, pentru că înseamnă pierderea privilegiilor funcționarilor județeni, provocând un scandal uriaș legat de orgoliile locale
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sunt excluse, dacă plasarea unor instituții de control chiar în mâna celor care trebuie controlați (consiliile județene sau locale) ar fi o catastrofă pentru siguranța în construcții, pentru protejarea monumentelor a mediului sau pentru sănătatea alimentară, sunt, totuși, pași către descentralizare, care trebuie făcuți. Numai că, fără inversarea procentelor de constituire a bugetelor locale față de cel central și fără depolitizarea acestor instituții, nu vom avea decât un caraghioslâc de descentralizare, prin deresponsabilizarea culpabilă a unui guvern impotent, care-și transferă neputința
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
monumentelor a mediului sau pentru sănătatea alimentară, sunt, totuși, pași către descentralizare, care trebuie făcuți. Numai că, fără inversarea procentelor de constituire a bugetelor locale față de cel central și fără depolitizarea acestor instituții, nu vom avea decât un caraghioslâc de descentralizare, prin deresponsabilizarea culpabilă a unui guvern impotent, care-și transferă neputința în ograda aleșilor locali. 14 septembrie 2009 La patru decenii de la aselenizarea americană (reală sau, dacă ar fi să dăm crezare scepticilor, filmată la Hollywood), am devenit și noi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a colecta și administra după bunul plac destinele națiunii, precum dezinvoltura guvernanților centraliști de a face împrumuturi externe (azi aproape 100 de miliarde de euro) care să fie plătite de toți cetățenii, generații la rând, explică de ce orice proiect de descentralizare este considerat o încercare de destructurare a statului și, pe cale de consecință, a posibilității lor de a administra ad libitum resursele țării. În acest context aș vrea să încep o dezbatere asupra moștenirii patrimoniale și culturale a Moldovei și asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]