3,503 matches
-
s-o descopere, Rousseau nu înțelegea neapărat că acesta trebuie să se transforme într-un cercetător autentic. Important este ca el să nu învețe nimic de-a gata, și să înțeleagă ceea ce și-a însușit. Pentru a se realiza acest deziderat, profesorul trebuie să-l pună în situația de a dori să cunoască. Dacă Émile are un cerc restrîns de cunoștințe, Rousseau pretinde, ca o compensație, că acestea sînt într-adevăr ale sale și că nu știe nimic pe jumătate. Ca să
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
a idealului educațional, pedagogia individualistă, educația negativă ș. a.) Narly considera că învățămîntul tinde să realizeze un "maximum de introducere în mediu, maximum de desăvîrșire a individului, în minimum de timp posibil, cu minimum de cheltuială de energie". Ca să realizeze acest deziderat este necesară consideră Narly în spirit rousseauist adaptarea materiei de învățămînt la vîrsta elevilor, respectarea particularităților de vîrstă și individuale: "Educația trebuie să aștepte atentă momentul propice pentru a interveni luminînd. Deci informația trebuie să fie adecvată vîrstei elevilor noștri
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
el a descoperit copilăria, remarcînd că fiecare copil are propriile particularități, cerințe și năzuințe. Copilul trebuie bine studiat pentru a putea organiza rațional educația lui. Școala contemporană insistă foarte mult asupra necesității organizării unui proces instructiv-educativ diferențiat și individualizat. Acest deziderat poate fi înfăptuit numai în condițiile unei bune cunoașteri a copilului. Rousseau înțelesese acest lucru și de aceea a insistat foarte mult asupra lui. Omul e bun de la natură și are nevoie de libertate pentru a se putea dezvolta în
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
operatorie experimentată, familiarizată cu detaliile acestei regiuni anatomice. Abordul chirurgical ales trebuie să asigure cea mai scurtă cale de acces spre leziune, o vizualizare adecvată a acesteia, control asupra structurilor neurovasculare vitale și o minimă retracție cerebrală [15]. Toate aceste deziderate sunt întrunite în opinia noastră de abordul frontotemporal sau variantele acestuia (fronto-lateral, subfrontal lateral) (fig. 4.130). În situații particulare însă neurochirurgul poate opta pentru a asigura accesul cât mai aproape de tumoră și la alte tipuri de abord cum sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
este infratentorial supracerebelos Pentru leziunile localizate ventromedial la nivelul mezencefalului, în vecinătatea cisternelor interpedunculare, abordul indicat este cel pterional. De cele mai multe ori excizia chirurgicală reprezintă singura terapie necesară, de aceea, trebuiesc depuse toate eforturile pentru o ablație radicală a tumorii, deziderat realizabil în cea mai mare parte din cazuri [1,4,17]. Tumorile exofitice pontine localizate posterior spre ventriculul IV sunt rezecate pe abord suboccipital median. De cele mai multe ori poate fi identificat un plan de disecție față de țesutul cerebral normal, rezecția
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
inferior, superior, cu respectarea inserției lor, examinarea radioizotopică cu iod radioactiv, dozarea hormonilor tiroidieni. TRATAMENTUL TUMORILOR ORBITALE. PRINCIPII GENERALE Tratamentul actual al tumorilor orbitale este multidisciplinar, asigurat de echipe formate din diferite specialități, constituite pentru fiecare caz în parte. Principalele deziderate, în cazul tumorilor benigne, sunt păstrarea funcțiilor vizuale, păstrarea globului ocular, asigurarea unui aspect estetic postoperator optim. În cazul tumorilor maligne agresive, pe prim plan revine salvarea vieții, asigurarea supraviețuirii maxime posibile, reintegrarea socială a pacientului. O parte din tumorile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
o "convenție prin care cel care dă" furniza o sumă de bani celui care "ia", "primind în schimb un angajament plătibil la termen, dar într-un alt loc și în altă monedă"623, 624, 625. Jacques le Goff subliniază 626 dezideratele sau obiectivele circulației economice, monetare pe care le satisfăcea cambia: mijloc de plată al unei operațiuni comerciale; mijloc de transfer de fonduri între localități, folosind monede diferite; sursă de credit; permitea un câștig financiar "dintr-o subtilă speculație a diferențelor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
I. Cuza ca domn al celor două Principate. Iar consacrarea unui capitol distinct problemei prințului străin nu este deloc întâmplătoare, el având rolul de a demonstra că proiectul unei dinastii străine în fruntea statului român era chiar anterior formulării acestui deziderat de către Partida Națională, în 1857. În felul acesta, putem înțelege de ce Liviu Brătescu nu descrie îndepărtarea lui Alexandru Ioan Cuza ca fiind o mare surpriză ci, dimpotrivă, ca rezultat al unor acumulări și clarificări din societatea românească. De o importanță
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
a României este bine creionată, în același timp cu sublinierea maturității de care "domnul Unirii" a dat dovadă, chiar în primăvara anului 1866, când nu se opune aplicării punctului trei din programul Partidei Naționale de la 1857. La transformarea acestuia din deziderat în realitate au contribuit mai mulți factori, fiecare dintre ei având propria-i relevanță. Fără a-i aminti neapărat în ordinea importanței lor, aceștia sunt: distanța pe care o lua Franța față de statul român și de Al. I. Cuza în
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
cea din țară. Cu ajutorul unei asemenea publicații, revoluționarii din jurul lui I.C. Brătianu și C.A. Rosetti își fixau ca principal obiectiv politic cointeresarea guvernelor europene în formarea unui stat puternic la nordul Dunării. Prezența într-un asemenea text a unui deziderat precum "libertatea individului" era o dovadă puternică în privința orientării politice a semnatarului 37. În tot acest timp, în Principate reprezentanții celeilalte grupări politice "profitau" de lipsa concurenților și începeau să-și exprime tot mai des convingerile asupra direcției și ritmului
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
rus, austriac sau german 247. Nu lipsite de importanță pentru cauza românească deveneau pledoariile lui Louis de Naleche, J.A. Vaillant 248 sau Edmond Textier, ultimul evidențiind avantajele și prestigiul pe care le-ar fi obținut Franța în cazul realizării dezideratelor naționale ale românilor 249. Realiști fiind, cu toții conștientizau greutatea îndeplinirii unuia din dezideratele românilor, dar lucrul acesta nu-l determina, cel puțin pe un om politic de valoarea lui A. Vaillant, să nu remarce categoric contribuția pe care o putea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pledoariile lui Louis de Naleche, J.A. Vaillant 248 sau Edmond Textier, ultimul evidențiind avantajele și prestigiul pe care le-ar fi obținut Franța în cazul realizării dezideratelor naționale ale românilor 249. Realiști fiind, cu toții conștientizau greutatea îndeplinirii unuia din dezideratele românilor, dar lucrul acesta nu-l determina, cel puțin pe un om politic de valoarea lui A. Vaillant, să nu remarce categoric contribuția pe care o putea aduce un prinț străin pe tronul Principatelor Române la ruperea legăturilor dintre acestea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
să discute și problema românească 258, oamenii politici români introduc în documentul aprobat în Divanul ad-hoc de la Iași și București solicitarea unirii Principatelor Române sub un principe străin. Printre argumentele prezentate de Mihail Kogălniceanu, la 7 octombrie 1857, în favoarea ultimului deziderat amintit erau, pe de o parte, contribuția pe care o putea aduce existența unei legături cu familiile domnitoare ale Europei la stabilitatea noului stat, dar și compromiterea domniilor pământene, considerate a fi regimuri favorabile anarhiei și corupției 259. Destul de convingător
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
un prinț străin, susținând că aceasta era "dorința cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a națiunii române"268, neuitând să-l facă atent pe viitorul domn asupra responsabilității pe care urma să o dețină în privința îndeplinirii acestui deziderat. Documentul prezentat la 3 ianuarie 1859 se încheia astfel: "Să nu uite domnul niciodată că, ales de deputații națiunii pentru că totul nu era pregătit spre a face unirea, el trebuie să considere că cea mai sacră a sa datorie este
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Golescu, în care reafirma faptul că, pentru el, obiectivul aducerii unui prinț străin a fost mereu și rămăsase și în acel moment "unica mea țintă", aceasta pentru că și în viziunea lui viitorul României depindea de punerea în aplicare a acestui deziderat 290. Se poate vorbi cel puțin pentru această perioadă de o preocupare reală în privința modului în care erau receptate, de către Puterile Garante, evenimentele de la București, fapt explicabil evident, în primul rând prin statutul juridic internațional al țării. Guvernul condus de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
și Conferința de la Paris, apărut inițial în La Patrie la 2 mai, era binevenită. Aprecierea potrivit căreia alegerea unui prinț străin reprezenta o șansă de salvare pentru națiunea română era o bună legitimare pentru grupul celor implicați în realizarea acestui deziderat 417. Majoritatea luărilor de poziție încercau să stabilească anumite legături între evenimentele ce le descriau și episoade importante ale trecutului istoric. Invocarea unor voievozi ca Ștefan, Mircea, Mihai contribuiau cu siguranță la trasarea unui anumit model comportamental al domnitorilor români
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
25 martie 1869 prințul Carol mai vorbea încă de agitațiile separatiștilor din Moldova 540. Anul 1869 reprezenta începutul unui alt tip de manifestări ale liderilor politici moldoveni. Discursul contestatar la adresa regimului politic instituit la 11 februarie 1866 era înlocuit cu dezideratul includerii în guvern, într-o proporție ceva mai mare, a oamenilor politici din Moldova. Venite mai întâi din partea lui Mihail Kogălniceanu la sfârșitul anului amintit 541, astfel de revendicări se regăseau tot mai mult în anii următori, fără a avea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
I.C. Brătianu. În condițiile contestării rolului său în aducerea lui Carol pe tronul Principatelor, liderul liberal considera potrivit în cadrul unei intervenții susținute în fața Adunării Deputaților, la 13 mai 1866, să reamintească activitatea desfășurată pentru realizarea unuia dintre cele mai importante deziderate ale generației sale. Dorind să evidențieze familiaritatea care se stabilise între el și Casa de Hohenzollern, Brătianu reda inclusiv discuția avută cu mama prințului Carol, în cadrul căreia aceasta își exprimase satisfacția pentru alegerea fiului ei de către poporul român și nu
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
decizii diversitatea grupurilor participante la istoria Unirii. Persoane izolate și grupuri eterogene au fost aduse la un numitor comun pentru a-și da votul pentru Unirea Basarabiei. Unirea a fost un act istoric măreț care s-a impus prin justețea dezideratelor și totodată prin noblețea de care erau animați militanții unioniști. În fruntea lor s-a aflat cu consecvență și devotament Pan Halippa a cărui clarviziune a coordonat dezbaterile și etapele care s-au finalizat prin mărețul act al Unirii. Lui
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
convine. Eu le spun studenților că istoria este modelată de patru feluri de lupte pentru supraviețuire, pentru coexistență, pentru eliberare de sub dominație și pentru găsirea unui scop în viață. Pentru decidentul politic modern, aceste lupte se traduc, deși imperfect, în dezideratul de a satisface nevoile economice de bază, urmărirea păcii, apărarea libertății și exercițiul gândirii independente. Ceea ce numim sistem internațional a evoluat ca răspuns la aceste lupte, dintre care niciuna cu excepția dispariției noastre sau a planetei nu are un punct final
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
arzătoare și mai importantă a timpurilor contemporane: diversitatea culturală, cu precădere identificabilă în Uniunea Europeană prezentă și, în special, în cea viitoare. Diversitatea culturală este o "bogăție", care trebuie să funcționeze în contextul unei civilizații coerente consolidată de solidaritate, iar acest deziderat ar putea fi realizat în Europa prin stabilitatea multiculturalismului civic, având posibilitatea ca individul să aibă o viață deplină (la nivel civic) în cadrul unei civilizații și a câtorva mii de culturi. Analizând puțin modalitatea realizării dezideratului stabilității în contextul multiculturalismului
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de solidaritate, iar acest deziderat ar putea fi realizat în Europa prin stabilitatea multiculturalismului civic, având posibilitatea ca individul să aibă o viață deplină (la nivel civic) în cadrul unei civilizații și a câtorva mii de culturi. Analizând puțin modalitatea realizării dezideratului stabilității în contextul multiculturalismului, politicul are soluția "la obiect". În cazul unor culturi surori, multiculturalismul civic poate fi aplicat prin strategia proiectelor comune, modalitatea de acțiune prin care se identifică anumite interese comune extraculturale de către reprezentanții acelor culturi pentru ca prin
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
comunităților etnoculturale și susține dezvoltarea lor reciprocă, pe care o consideră și posibilă. În dimensiunea sa filosofic-culturală, presupune reordonarea spațiului public în vederea valorizării tuturor culturilor și modurilor de viață prezente într-o societate indiferent de numărul celor care le împărtășesc. Dezideratul este atins prin promovarea unor schimbări de mentalitate atât în rândul populației majoritare, cât și a celor minoritare, în scopul asigurării egalității în demnitate. Multiculturalismul reprezintă una dintre cele mai celebre și controversate tematici ale timpului nostru. Terminația în -ism
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
monarhiei au fost mult înlesnite, pe de o parte ca o consecință a mutării teatrului de război în Orient, pe de altă parte prin înlăturarea pentru un timp îndelungat a nobililor și armatelor lor din țară, chiar dacă în ceea ce privește Germania aceste deziderate nu s-au materializat în aceeași măsură. 3.2. Martin Luther și Reforma religioasă Din a doua jumătate a secolului al XV-lea progresul culturii și activitatea umaniștilor au pregătit lumea pentru Reformă, i-au oferit armele spirituale în lupta
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a câștigat rapid încrederea populației, și o severă politică deflaționistă a permis reducerea masei monetare și restabilirea echilibrului bugetar. A fost o stabilizare precară, întrucât economia germană va suporta loviturile crizei mondiale din 1929593. Creșterea economică a rămas un simplu deziderat, producția a scăzut considerabil, întrucât în anii 1930 prosperitatea economiei germane se sprijinea pe baze foarte fragile 594. Datoria externă se ridica la 6,5 miliarde dolari, cu o dobândă anuală de 300 milioane dolari. Aporturile străine de capital, majoritatea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]