5,230 matches
-
această operă s-a desăvârșit, subliniind în mod special rezonanța în poezie sa a "tragismului condiției românilor, punând fierul înroșit pe rana adâncită a Cancerului istoriei moderne". Partea a doua a eseului monografic este axată pe cele două cărți de dezvăluiri (nu știu în ce măsură pot fi acestea asimilate istoriei literare dar, în orice caz mărturie de istorie în mers a scrisului românesc din perioada de după război, da), prima consacrată morții lui Marin Preda (Pentru Marin Preda, 1996), cea de-a doua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
oglindă. De aceea, nu există maximă care să nu poată fi spartă. Spargerea cugetărilor o face însuși Lamparia, ori direct, prin vocea autorului, dar de data aceasta în comentariul din subsolul paginii. Avem de a face cu un procedeu de dezvăluire în trepte a ideii, care îmbracă nuanțele succesive de care aminteam mai sus, și, în același timp, un element original de creație a unui asemenea gen de literatură, pe care, personal, nu l-am mai întâlnit la alți autori. "De la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Nicolai Costenco. Aclimatizarea la "cerințele" ideologice ale epocii a fost condiția sine qua non a activității oricărui om de artă, inclusiv a lui... Paul Mihnea (Bat miezul veacului curanții). În contextul acestei stări generale de lucruri, ce importanță poate avea "dezvăluirea" unui veteran stimat al zilelor noastre că, întâmplător, a văzut "cu ochii proprii" o adeverință a lui Victor Teleucă de colaborator al securității? Sau aceea a unei relativ tinere exegete literare că Victor Teleucă a fost și el un... "tributar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a fost atins la 5 octombrie 1930, atunci când cotidianul „Vecernaia Moskva” („Moscova de seară”) a publicat integral conținutul documentului furat de la generalul Mircescu, arătând că acesta a fost trecut din România în U.R.S.S. prin Basarabia, fiind transportat de curieri. Dezvăluirea publică a planului de acțiune a armatei române în cazul unui conflict cu Armata Roșie a fost apreciat drept „picant” și cu „prejudicii” incalculabile. Practic, armata română s-ar fi retras pe Prut, iar după opt zile ar fi declanșat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
desfășurat „sub masca” apărării intereselor profesionale. Profesionalizarea unor elemente din Serviciul Jandarmeriei exclusiv pe palierul transportului feroviar a avut drept consecință o îmbunătățire vizibilă a serviciilor, a siguranței călătorilor și mărfurilor, precum și obținerea unor informații utile, care au condus la dezvăluiri spectaculoase. De remarcat că Legiunea de Jandarmi C.F.R. a avut un singur șef de la început și până la finalul celui de-al doilea război mondial, ceea ce a contat în coordonarea activității desfășurate. B. Secția a II-a Informații și Contrainformații din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
OFICIAL nr. 761 din 9 noiembrie 2009. Personalul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale are obligația de a asigura protecția informațiilor clasificate, precum și confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință, fiind interzisă folosirea ori dezvăluirea de date sau fapte care, devenite publice, ar dăuna Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, în timpul activității și pe o perioadă de 5 ani de la încetarea acesteia. ---------- Alin. 2 al art. 1^2 a fost modificat conform
LEGE nr. 82 din 21 iulie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind rezervele de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108382_a_109711]
-
OFICIAL nr. 761 din 9 noiembrie 2009. Personalul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale are obligația de a asigura protecția informațiilor clasificate, precum și confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință, fiind interzisă folosirea ori dezvăluirea de date sau fapte care, devenite publice, ar dăuna Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, în timpul activității și pe o perioadă de 5 ani de la încetarea acesteia. ---------- Alin. 2 al art. 1^2 a fost modificat conform
LEGE nr. 82 din 21 iulie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind rezervele de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108385_a_109714]
-
scopurile prevăzute în prezentul acord, inclusiv în proceduri judiciare, administrative sau de investigații. Aceste informatii pot fi folosite sau dezvăluite în alte scopuri sau de către alte autorități, numai dacă administrația vamală solicitată aprobă în mod expres, în scris, folosirea sau dezvăluirea lor. 3. La cererea părții solicitate, partea solicitanta va trata informațiile primite drept confidențiale, cu excepția celor necesare pentru îndeplinirea scopului prezentului acord sau pentru care administrația vamală solicitată și-a dat consimțământul. Partea solicitată va specifica motivele pentru care a
HOTĂRÂRE nr. 871 din 4 decembrie 1998 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind asistenţa reciprocă între administraţiile lor vamale, semnat la Washington la 16 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122467_a_123796]
-
informațiile primite drept confidențiale, cu excepția celor necesare pentru îndeplinirea scopului prezentului acord sau pentru care administrația vamală solicitată și-a dat consimțământul. Partea solicitată va specifica motivele pentru care a cerut confidențialitatea. 4. Prezentul articol nu va exclude folosirea sau dezvăluirea informațiilor, în măsura în care există o obligație de a proceda astfel, prevăzută de Constituția părții solicitante, în legătură cu desfășurarea urmăririi penale. Partea solicitanta va notifică în prealabil părții solicitate obligația de a proceda la dezvăluirea informațiilor. Articolul 10 Excepții 1. În cazul în
HOTĂRÂRE nr. 871 din 4 decembrie 1998 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind asistenţa reciprocă între administraţiile lor vamale, semnat la Washington la 16 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122467_a_123796]
-
4. Prezentul articol nu va exclude folosirea sau dezvăluirea informațiilor, în măsura în care există o obligație de a proceda astfel, prevăzută de Constituția părții solicitante, în legătură cu desfășurarea urmăririi penale. Partea solicitanta va notifică în prealabil părții solicitate obligația de a proceda la dezvăluirea informațiilor. Articolul 10 Excepții 1. În cazul în care partea solicitată consideră că asistența acordată contravine suveranității, securității, ordinii sale publice ori altor probleme importante de interes național sau încalcă legislația și reglementările din țară să, asistenta poate fi refuzată
HOTĂRÂRE nr. 871 din 4 decembrie 1998 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind asistenţa reciprocă între administraţiile lor vamale, semnat la Washington la 16 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122467_a_123796]
-
Valorificarea Activelor Bancare" cu denumirea "Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului". (3) Salariații A.V.A.S., membrii Consiliului de supraveghere și îndrumare și membrii Comitetului de coordonare a restructurării au obligația de a păstra secretul profesional, fiindu-le interzisă folosirea sau dezvăluirea, în timpul activității în cadrul A.V.A.S. și apoi o perioadă de 5 ani de la încetarea acesteia, de date sau fapte care, devenite publice, ar dăuna intereselor A.V.A.S. sau ale băncilor cărora li se aplică dispozițiile prezenței ordonanțe de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 51 din 15 decembrie 1998 (**republicată**)(*actualizată*) privind valorificarea unor active ale statului****). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122472_a_123801]
-
serviciu includ: informații militare, orice documente și materiale cărora, în scopul securității naționale a părților și în conformitate cu legile și cu reglementările naționale, li s-a atribuit o categorie sau o clasă de secret de stat, ca mijloc de protecție împotriva dezvăluirii neautorizate. Articolul 3 Autorități competențe Autoritățile competente responsabile cu implementarea prezentului acord în cele două țări sunt: A. Direcția de contraspionaj, în numele Ministerului Apărării Naționale al României, si B. Departamentul de securitate din Directoratul general pentru armamente, în numele Ministerului Apărării
LEGE nr. 175 din 4 noiembrie 1997 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene privind cooperarea în domeniile armamentelor şi tehnologiei destinate apărării, semnat la Bucure��ti la 27 martie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117982_a_119311]
-
persoanele pe care le vor vizita. Articolul 7 Încălcarea măsurilor de securitate 7.1. Autoritățile de securitate ale părților furnizoare vor fi informate imediat, în scris, prin canale diplomatice, asupra oricăror cazuri de pierdere sau de ivire a suspiciunilor cu privire la dezvăluirea unor informații militare secrete de stat sau secrete de serviciu. 7.2. Investigația privind încălcarea măsurilor de securitate și stabilirea penalizării vor fi efectuate de către autoritățile competente, în conformitate cu legile și cu reglementările țării unde s-a produs încălcarea. 7.3
LEGE nr. 175 din 4 noiembrie 1997 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene privind cooperarea în domeniile armamentelor şi tehnologiei destinate apărării, semnat la Bucure��ti la 27 martie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117982_a_119311]
-
munți, lumea îmbătrînește senescit, comoditatea discursului atît de obositoare, limbaj falsificat traseul neparcurs încă, fotolii de pluș, cotiere, în capăt locul liber în sensul de mers, fetița dinspre centrul vagonului hologramă pe apele ferestrelor, clame în păr memento de icoana dezvăluirii limbajului însuși! halta Supuru de Jos punct hidrologic, Cotele apelor rîurilor în copilăria radio, 11,57, după Cotele apelor Dunării, înaintea mesei de prînz, Crasna regularizări de maluri, lan de case vechi cu țiglă, locuitorii contururi ermetice, stropi, straturi grele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o excelentă pregătire, de cunoscător al istoriei naționale și universale al realităților respective, l-au ajutat să nu-și rupă gâtul, cum ușor se putea întâmpla pe atunci, în final a reușit să fie un biruitor în serviciul țării sale. Dezvăluirea atâtor informații secrete (unele, chiar strict secrete, "de importanță deosebită", cum trimiteam cu toții din când în când) fac lectura paginilor și mai atractivă. Chiar din acest îndelung exceris retroactiv, sunt atâtea lucruri de învățat. Este, la vârsta noastră, un dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
regulilor judicative prin ceea ce decurge în mod direct și, întrucâtva, necesar, din ele. De aceea, discursul din prima secțiune a primei părți a lucrării ("Structura judicativă originară S P în perspectivă istoric-fenomenologică"), ce corespunde descrierii gândirii-positum, va avea drept scop dezvăluirea legitimității propriu-zis judicative a "monumentelor" gândirii filosofice date. În schimb, cel din a doua secțiune ("Reducția judicativă aplicată asupra dictaturii judicativului"), care ar corespunde exercițiului gândirii-fenomen, raportat la formele acreditate ale gândirii-positum, va trebui să provoace gândirea însăși să intre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirea (împreună cu obiectul său, fie acesta monumentul deja așezat într-un "mediu natural" filosofic, fie actul prin care apare ceva demn de a fi monumentalizat) nu poate fi tematizată, nu-și poate deveni sieși "voce a propriei conștiințe", decât prin dezvăluirea temeiului său ultim, anume "absolutul". Îi putem spune acestuia din urmă și "nimicul", ori "cel-ce-nu-se-află-printre-lucruri", ori "Fi-ul", fiind vorba de fiecare dată despre ceva ce nu este de condiția gândirii (a subiectului) sau a obiectului acesteia, pentru că le luminează
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unui "obiect" al Ideilor rațiunii). Cealaltă ideea cunoștinței "desăvârșite", încheiate, ceea ce corespunde gândirii-positum împlinite (un intelect omniscient ar putea-o realiza, pentru că ea se exprimă în legătură cu obiecte-positum (date) ca atare, iar un asemenea intelect îi este pe măsură), și a dezvăluirii cunoștințelor (nu a generării, construcției, constituirii lor), în aceasta constând cunoașterea este imposibilă pentru actuala croială (judicativă) a "facultății" noastre de cunoaștere, deși nu este imposibilă în orice condiții (o condiție tocmai a fost indicată); ea exprimă, prin urmare, o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
devin semnificative propriu-zis logic. O tematizare firească a acestor probleme, aparținând fenomenului dictaturii judicativului, este posibilă pe baza tehnicilor fenomenologice, pentru că ele admit, ca regulă de metodă, diferența dintre cele două atitudini, naturală și fenomenologică, în felul acesta căpătând șansă dezvăluirea "condițiilor de constituire" atât ale semnificației ontice a ceea ce socotim că există evident și obiectiv (subiectul înainte de predicare, neobiectualizat), cât și ale resemnificării "logice" a acestui ceva (subiectul logic, împreună cu predicatele sale; S obiectualizat); de aici și rostul operării reducției
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
asemenea, constatând că analitica și dialectica sunt atotprezente în spațiul logicului, al discursului, în genere, acolo unde prind sens toate regulile gândirii discursive, dar și ale rostirii și făptuirii, conștiința întrebătoare lasă la o parte istoria logicii, pentru a încerca dezvăluirea temeiului însuși al prezenței analiticii și dialecticii în orizontul logic ca atare, cel care se regenerează cu fiecare rostire a unui gând și cu fiecare făptuire. Face aceasta, însă, fără a nesocoti contextul-origine al acestui fenomen de instituire formală a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
preciza sensurile deductive și, poate, reductive ale proiectului critic. Până atunci, însă, trebuie să observăm, încă o dată, că principalele sensuri judicativ-constitutive se află în funcțiune la Kant, cel puțin în orizontul constituirii cunoștinței veritabile, prefigurat până aici, dar a cărui dezvăluire (reconstrucție) reprezintă sarcina demersului de aici încolo. Sensurile în discuție pot fi cel mai clar sesizate, cumpănite, evaluate etc. în însăși structura logicii transcendentale, mai cu seamă în sensul de analitică transcendentală și în cel de dialectică transcendentală, precizate, amândouă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
drept "formă" a gândirii, rostul ei fiind acela al constituirii obiectelor logice, fiind, și din acest motiv, cea mai semnificativă "formă" în privința adevărului? Nu cumva judecata, având o asemenea legătură cu adevărul (tocmai prin ea se încearcă și se reușește dezvăluirea lui), constituind poziția acestuia în orizont logic, poate fi adevărul însuși? Ceea ce nu înseamnă că termenii în cauză ar fi substituibili; a fi adevărul însuși, pentru judecată, înseamnă a fi identic cu adevărul sub un anumit aspect, poate chiar a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
orice sens. Trebuie admis că experimentele filosofice din ultimele decenii, propuse și de pe pozițiile "tehnice" ale filosofiei analitice și de pe cele "istorice" sau "descriptive" ale filosofiei continentale, au condus către stabilizarea unei atitudini de forțare a granițelor dictaturii judicativului, prin dezvăluirea unor aporii consubstanțiale unor modele de filosofare mai vechi sau mai noi, prin retematizarea unor probleme care deseori, în istoria filosofiei, au fost marginalizate, cum ar fi problema nimicului. Dar mai cu seamă au fost forțate aceste granițe prin radicalizarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
termeni dintre cei enumerați sau a tuturor este un fapt firesc. Ne putem întreba dacă nu cumva există o altă motivație, decât cea judicativă, pentru tematizarea timpului, în ontologie, alături de ceea-ce-este, ființa. Însă prin reducția judicativă am ajuns la o dezvăluire, care nu are, în sistematica întreagă a acestei reducții, decât o importanță superficială, dar care istoric poate însemna ceva. Timpul, ființa, ființarea conștientă s-au aflat, de regulă, alături în construcțiile ontologice, iar sensul acestora, relativ la cei trei termeni, a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
conștiente reprezintă un fapt de certitudine și, în ordinea reconstrucțiilor filosofice, un principiu. Într-o legătură directă cu cele patru întrebări presupuse de tematizarea ființării a cărei reflexivitate temporală are de-a face cu Celălalt, dar mai cu seamă cu dezvăluirile reducției în privința relațiilor dintre timp, ființă și ființare, în sensul în-ființării, se află tema categoriilor și scenariile care le au ca obiect, dar și cele mai bine făcute "ontologii". Aristotel, în Metafizica, propune un veritabil scenariu al în-ființării: ființa în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]