11,536 matches
-
constituie câștigurile anticipate (respectiv costurile de oportunitate). Egalizarea șanselor școlare se poate prin urmare realiza mai degrabă prin burse și credite decât prin simpla gratuitate a învățământului. • Impactul școlarității asupra veniturilor individuale depinde de structura ocupațională. În țările mai puțin dezvoltate, cu economii agrare, un nivel de instrucție mediu nu aduce neapărat avantaje în comparație cu instrucția primară. • Datele românești arată o relație nonliniară, pătratică a vârstei cu veniturile: veniturile cresc până la o anumită vârstă, apoi scad, pentru a crește din nou la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o rentabilitate mai mare la nivel individual a investiției în educație, deoarece estimările câștigurilor includ și subvențiile pentru educație. Regularitățile sunt aici similare cu cele consemnate în cazul ratelor private de revenire: cu cât regiunea - sau țara - este mai puțin dezvoltată, cu atât profită mai mult din investiția în educație, astfel că rata cea mai mare a profitului o obțin țările Africii Subsahariene din investiția în educația primară (25,4%), în timp ce rata de revenire cea mai scăzută o au țările membre
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
umană nu este considerată atractivă în țările din America de Sud, spre deosebire de cele din Asia de Sud-Est sau din Europa Centrală și Răsăriteană, ceea ce explică în parte rămânerile în urmă ale acestora în ceea ce privește atragerea capitalurilor internaționale. În țări precum Chile sau Argentina, oricum mai dezvoltate decât suratele lor andine, rata abandonurilor școlare este îngrijorătoare, numărul de profesori angajați temporar și/sau fără calificările necesare este ridicat, pregătirea pedagogică a cadrelor didactice este superficială, curriculumurile tratează superficial știința și tehnologia; în plus, profesorii nu sunt răspunzători
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
decizii relativ independente de interesele deținătorilor de capital și ale sindicatelor și a avut sprijinul unei birocrații de stat puternice și eficiente. Mai recent însă, odată cu preponderența pe care au dobândit-o tehnologiile informaționale și noua structură a economiilor capitaliste dezvoltate, rolul educației în productivitatea țărilor din Asia de Sud-Est a scăzut. Sursele principale ale acestui declin sunt două: economia a trecut de la activități consumatoare de muncă la activități consumatoare de capital (cu înaltă valoare adăugată, în jargon economic), iar nevoile tehnologice au
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ale acestui declin sunt două: economia a trecut de la activități consumatoare de muncă la activități consumatoare de capital (cu înaltă valoare adăugată, în jargon economic), iar nevoile tehnologice au trecut de la ingineria inversă, necesară absorbirii tehnologiilor achiziționate din țările mai dezvoltate, la cercetarea orientată către inovație tehnologică 1. Astfel, sistemele educaționale moștenite din epoca industrializării rapide sunt supuse unor critici aspre și unor încercări de transformare menite să contribuie la menținerea competitivității acestor țări în noile condiții economice și tehnologice. Instruirea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nu numai el, trebuie să doteze școlile cu laboratoare ultramoderne, cu calculatoare, să faciliteze accesul la Internet, să achiziționeze și să încurajeze publicarea literaturii de specialitate recente și de calitate și să sprijine vizitele de studiu în țările cele mai dezvoltate. Asemenea investiții, bine orientate, sunt mult mai eficiente pe termen lung decât „tunurile” tehnologice pe termen scurt (vezi spionajul tehnologic în „Epoca de Aur”, afacerea Megapower etc.). Este soluția pe care au adoptat-o de multă vreme țări precum Brazilia
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și în corpul legislativ. Subfinanțarea cronică a învățământului este deja demonstrată. Guvernele românești au alocat întotdeauna învățământului părți din buget mult mai mici decât în alte țări europene. Dacă România ar avea indicatori de dezvoltare economică sau umană similari țărilor dezvoltate din Uniunea Europeană, constatarea de mai sus nu ar fi neapărat îngrijorătoare, având în vedere concluzia studiilor de economia educației potrivit căreia, în țările avansate, „banii nu prea contează” (vezi capitolul X despre sursele rezultatelor școlare). Dar acest principiu nu poate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
societate este greșită. Această predicție are la bază ideea că un nivel de instrucție mai ridicat înseamnă o productivitate mai mare și deci o creștere economică accelerată. Analizele lui Denison și Becker pe date din SUA și alte țări occidentale dezvoltate au arătat că o parte importantă (în jur de 25%) din creșterea economică din secolul XX a acestor țări se poate explica prin creșterea nivelului de instrucție al cetățenilor. Banca Mondială estima în 1995 că 64% din bogăția globală este
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
constituindu-se în locul în care construcția teoretică în sociologia educației a fost foarte activă, iar implicarea sociologiei în politic și economic foarte vizibilă. Capitolul de față va aborda câteva teme centrale pentru discutarea inegalităților educaționale din perioada postbelică în țările dezvoltate, dar și în cele socialiste, inclusiv România. La început, vom încadra problematica inegalităților școlare și a mobilității sociale în tema meritocrației, definind-o, indicând principalele rezultate ale încercărilor de a măsura gradul de evoluție al societăților occidentale către un model
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și credința în recunoașterea realizărilor individuale 1. 3. Cât de meritocratice sunt societățile occidentale contemporane?tc "3. Cât de meritocratice sunt societățile occidentale contemporane?" Încă din anii ’50 au apărut voci care, într-un fel sau altul, pretindeau că lumea dezvoltată reușise în mare măsură să realizeze utopia meritocratică (vezi și satira lui Young). Din definiție cunoaștem că societatea meritocratică este una în care recompensele sociale nu sunt alocate după accidente ale nașterii, ci în funcție de talent, în care nu există bariere
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
al doilea război mondial. O sursă importantă de inspirație a paragrafelor care urmează provine din sinteza lui Hassenforder din 1990. Datele, dintre care unele vor fi detaliate în continuare, arată că nici unul dintre criteriile meritocrației nu este realizat în țările dezvoltate, pretins meritocratice, și nici în fostele țări socialiste. În final mă voi referi la problematica egalității de șanse în context românesc post-1990, arătând că în România contemporană persistă importante inegalități de șanse școlare. 5.1. Anchete francezetc "5.1. Anchete
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ciclului secundar în învățământul francez. Alte studii realizate ulterior, prin anii ’70 și ’80 mai ales, confirmă rezultatele expuse mai sus și indică păstrarea tendinței de agravare a inegalităților pe parcursul biografiei școlare, situație care este valabilă și pentru celelalte țări dezvoltate luate în discuție. 5.2. Date statistice comparative internaționaletc " 5.2. Date statistice comparative internaționale" 5.2.1. Date pentru țările OECDtc "5.2.1. Date pentru țările OECD" Comparațiile sunt adeseori greu de realizat din cauza diferențelor existente în structurile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
context. Istoria teoriilor despre performanțele elevilor a înregistrat însă numeroase abuzuri în folosirea inteligenței sau a altor resurse presupuse înnăscute în explicarea diferențelor dintre rezultatele școlare ale reprezentanților unor minorități etnice sau rasiale și cele ale majorităților din unele țări dezvoltate, distorsiuni prin care s-au mascat situații flagrante de injustiție socială. În consecință, teoriile recente tratează critic concepte cum sunt cele de abilități sau inteligență. În secțiunea de mai jos detaliez critica utilizării conceptului de inteligență în explicarea rezultatelor școlare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
minimă era suficientă, băieții urmau mai mulți ani de școală care le asigurau competențele necesare pentru a urma cariere diverse, precum cele preoțești, militare ori comerciale. Astfel, carierele școlare ale băieților erau semnificativ mai lungi decât ale fetelor. În țările dezvoltate, învățământul de masă, care cuprinde cvasitotalitatea fetelor și a băieților în structuri educaționale identice și îi supune acelorași programe, a produs o răsturnare aparentă a situației de mai sus: în ciclul secundar mai ales, fetele au rezultate școlare semnificativ mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
privește pe acestea, se înregistrează efecte pozitive semnificative în cazul a cel puțin doi indicatori ai investiției în educație: nivelul de pregătire al cadrelor didactice și cel al cheltuielilor pe elev și mai ales pentru dotarea școlilor. Dacă în țările dezvoltate îmbunătățirea performanțelor educaționale ale elevilor nu este neapărat de așteptat prin sporirea cheltuielilor cu învățământul, ci prin reorganizarea sistemelor de învățământ la diversele lor niveluri, în țările sărace efectul invers este previzibil, iar sporirea bugetelor alocate învățământului - recomandabilă. 4.4
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care se presupune că încearcă să maximizeze utilitatea investiției în educația copiilor lor, vor genera în anumite contexte microstructurale practicile pe care le denumim meditații. Secțiunile de mai jos vor detalia această perspectivă cu referirile teoretice de rigoare. În țările dezvoltate, dar și în România parțial, existența unui sistem competitiv de alocare în poziții școlare și sociale, sistem care presupune recurgerea la teste și la înlăturarea - în variate măsuri - a mecanismelor de selecție, evaluare și promovare care nu sunt bazate pe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
meditațiile, chiar dacă politicile de alocare, de promovare și selecție pot fi schimbate doar cu mare dificultate, se pot introduce destul de ușor reguli care să preîntâmpine conflictul de interese care intervine atunci când profesorul este și meditator. Soluția simplă, implementată în țările dezvoltate, constă în interzicerea operării pe piața educației paralele de către profesorii angrenați în învățământul oficial. O asemenea măsură, întărită de sancțiuni drastice, trebuie să fie însoțită de o politică de salarizare adecvată care să păstreze în sistemul de învățământ profesorii de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
american au făcut ca acest model de comportament al organizației să se răspândească și în afara SUA, în zone cu alt specific sociocultural sau economic. Moda americană a declarării misiunii s-a difuzat în lumea anglo-saxonă, dar și în celelalte țări dezvoltate - Germania, Franța, Japonia ș.a. - pe măsură ce nevoia de „informații de imagine” a devenit o condiție a succesului într-o lume a concurenței globale. În Franța, de exemplu, se discută despre „vocația” organizației, cu un sens apropiat până la coincidență de cel al
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Waterman (1982) ce se referea la cele mai bune companii americane. Chiar accentuarea importanței conservării mediului natural poate fi interpretată ca fiind tot o problemă culturală. Mișcarea pentru protecția mediului s-a dezvoltat într-un context cultural favorabil în țările dezvoltate, care au conștientizat că aceasta este corelată cu standardul de viață al cetățenilor lor și cu succesul lor pe termen lung. Consecința a fost introducerea unor condiționări importante legate de procesele de producție, ceea ce a indus costuri suplimentare. Mediul tehnologic
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sunt operaționalizate rapid, cu un efect statistic satisfăcător. Evident că există și erori, care ar fi putut fi evitate în cazul unei abordări realizate cu instrumentarul cantitativ existent. Nu este lipsit de utilitate, pentru cei cu un simț critic mai dezvoltat sau pentru cei cu necesități speciale de analiză, să se raporteze modelele pentru uzul managerilor sau pe cele care sunt la modă - de exemplu, modelul Porter - la modelele generale ale economiei industriale, de tip structură-comportament-performanță. Acestea demonstrează că există legături
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
localizați în SUA. Deși modelul a devenit un element de referință în toate școlile de afaceri, se poate observa, chiar și la o privire superficială, că între „lumea modelelor lui Porter” și realitatea din țările mici și cu economii slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare există diferențe. Acestea impun o oarecare prudență în utilizarea sa. Pe de altă parte, o prezentare tip simpozion a modelului este altceva decât utilizarea sa pentru a fundamenta o decizie strategică într-o situație reală
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
științe ce au tangență cu managementul - economia, psihologia, sociologia etc. Paleta largă de abordări este suficientă pentru a oferi o imagine sugestivă a complexității comportamentale și a acestui stakeholder. Dintre acestea, o atenție deosebită merită așa-numita teorie a agentului, dezvoltată, printre alții, de Jensen și Meckling (1976) - care au introdus și conceptul de cost de mandat, ce fundamentează, de altfel, teoria -, dar și de Allaire și Fîrșirotu (1990, 1998). Ea este importantă pentru că demostrează că acest stakeholder nu poate fi
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în România face necesară, în mod obligatoriu, colaborarea voluntară a acesteia. Sursele interne sunt necesare pentru a da consistență și credibilitate unui astfel de studiu. Doar pentru relativ puține firme și industrii există o bază publică de date suficient de dezvoltată pentru a putea susține o analiză care să facă abstracție de sursele interne. Prima barieră în utilizarea acestor surse o constituie obținerea unei aprobări din partea managementului organizației alese pentru realizarea studiului, excluzând o abordare în care să se utilizeze „informații
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de firme este centrată pe firma Metabras. Aceasta asigură funcțiile de integrare asociate mărcii și managementul strategic de grup, oferind semnalele de preț, de comportament sau liniile de direcție culturală. Având în vedere natura activităților și numărul salariaților, structura funcțională dezvoltată apare ca fiind ceva normal. Aceasta are o orientare comercială puternică, prin dominanța pozițiilor cu acest specific. Vârful structurii este reprezentat de Antonia Ceposu, pe poziția de președinte-director general. Ea gestionează interfața cea mai importantă a firmei și joacă un
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
resurselor naturale, În contextul folosirii intensive a cunoașterii ca resursă nelimitată, având scopul de a realiza convergența reală, În care toate statele să poată concura cu aceleași avantaje și cu șanse egale de a prinde din urmă Țările cele mai dezvoltate. În ciuda acestei schimbări, este util să aducem mulțumirile necesare vechiului model pentru beneficiul creării premiselor dezvoltării actuale și o bună perspectivă pentru viitor. Așa cum zicea Bacon, „Knowledge is Power” (cunoașterea Înseamnă putere). Conceptul ecoknowledgezation se referă la punerea accentului pe
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]