2,549 matches
-
cultură în limba latină „vulgara”, accesibilă neștiutorilor de carte, cu caracter regional, într-un anumit sens populară. Prima este alcătuită din lucrări cu caracter teologic, mistic și didactic: comentarii ale Sfinților Părinți ai Bisericii, tratate de teologie, gramatică, retorica și dialectica, colecții de drept canonic, vieți de sfinți, predici, cărți liturgice, imnuri și poezie religioasă. Mânăstirile Alcobaça și Santa Cruz din Coimbra sunt principalele centre de cultură latină medievală din Portugalia. Dar nesiguranță vieții în evul mediul și reproducerea cărților prin
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
și mesianica, singura carte publicată de autor în ajunul morții sale în 1934. Așa după cum în muzică orice sunet se dezvoltă imediat într-o formă muzicală și nu există independent, tot așa în Pessoa orice stare emoțională devine imediat formă dialectica, este imediat act, nu filozofic, ci de gandire. În jurul lui Pessoa, la revista "Orpheu", se strâng mai mulți poeți de valoare artistică inegala. Încă se simte absența marelui Cămilo Pessanha. Cel mai interesant dintre discipolii lui Pessoa este Mário de
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
părintească, apoi o va continua la vestita școală a „Frăției” ortodoxe din Lvov (Lemberg) și la Academia Zamoiska din Zamosč. Acolo studiază limbile latină, greacă, slavonă și polonă, la care se adăugau discipline standard din vremea respectivă: gramatica, poetica, retorica, dialectica, teologia. A studiat în limba latină și la Sorbona. Potrivit obiceiului nobililor polonezi, și-a însușit mânuirea armelor și a luat parte la două lupte ale polonilor împotriva turcilor, la Țuțora (1620) și Hotin (1622). Datorită unei chemări lăuntrice, dar
Petru Movilă () [Corola-website/Science/308914_a_310243]
-
împiedică creația să se dezintegreze, înconjurând-o cu un cerc continuu; el este simbolul manifestării și al resorbției ciclice, veșnica prefacere a morții în viață, căci își înfige colții cu venin în propriul trup sau, cum spune Bachelard, el reprezintă “dialectica materială a morții și a vieții, moartea ce iese din viață și viața izvorâtă din moarte“ . Amintind de forma cercului, motivul șarpelui Ouroboros se referă în special la dinamica acestuia, la funcția sa de primă roată, în aparență imobilă, căci
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
Eusebio din Cesarea, (aceștia, adepți ai lui Origene), Metodiu, Arie (întemeietorul arianismului), Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz, Grigorie de Nissa etc. Să ne oprim doar asupra operei câtorva. Origene a fost, și el, un mare erudit, cunoscător profund al dialecticii, geometriei, astronomiei, matematicilor, eticii. În 553 Consiliul ecumenic l-a condamnat ca eretic (murise în 254 sau 255 în urma torturii, pe când era în închisoare). Aproape toți comentatorii operei sale sunt de părere că opera lui Origene este prima mare doctrină
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
sau referință. Varlaam opune astfel două metode de demonstrație: În acest fel, Varlaam voia să se opună catolicismului pe propriul său teren: logica, rațiunea. Mesajul lui Varlaam era acela că propozițiile teologiei catolice nu au valoare apodictică, având doar valoare „dialectică” întrucât nu constituie decât simple dezbateri pornind de la adevărurile biblice (era vorba de acele „demonstrații” bazate pe propoziții biblice, întâlnite de exemplu în lucrări ca "Sic et non" a lui Abélard). Argumentarea lui Varlaam reprezenta un pericol și pentru ortodoxie
Varlaam Calabrezul () [Corola-website/Science/305550_a_306879]
-
revelate se înșală întrucât ei nu au adevărata revelație. De fapt, problema de fond a lui Palamas este înlăturarea totală a modului de gândire profan. Gândirea umană trebuie să se desfășoare sub acțiunea Duhului Sfânt, ceea ce înseamnă că gândirea profană (dialectica) nu poate fi adecvată la conștiința religioasă. Corpul omenesc este un templu, o biserică a lui Dumnezeu, deci nu poate fi privit ca un principiu al răului. Această dihotomie trup-suflet, de sorginte platonică („"soma-sema"”), este considerată de Palamas drept cea
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
mai importanți gânditori ai Bizanțului, de origine arameică-siriană. Spirit enciclopedic, a încercat să realizeze o sinteză de vaste proporții, a întregii cunoașteri a epocii sale, în spirit creștin, proiectul său fiind comparabil, prin proporții, cu cel aristotelic. Lucrările sale intitulate "Dialectica" și "Dogmatica" reprezintă inestimabile documente cu privire la vocabularul filosofic și la proiectul, de secol VIII, de integrare a aristotelismului în cultura creștină. "Dogmatica" rămâne până în zilele noastre un text de referință pentru înțelegerea dogmei creștine. Daorită contribuției sale însemnate la muzica
Ioan Damaschinul () [Corola-website/Science/305597_a_306926]
-
Scoția, numită „Scotia Major”, deci Scotus Eriugena trebuia să însemne „Scoțianul irlandez” sau „Scoțianul născut în Irlanda”. În jurul anului 851 sosește la Paris, trăind o perioadă în Franța, la curtea lui Carol cel Pleșuv, inițial ca profesor de gramatică și dialectică, aceasta fiind perioada sa activă și, de altfel, cea mai cunoscută. Eriugena era cunoscător de limbă greacă, astfel încât a tradus cu pricepere din Pseudo-Dionisie Areopagitul și alte texte, fiind influențat de gândirea greacă . La Paris devine foarte prețuit pentru înțelepciunea
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
găsi în ambele deopotrivă, folosind instrumentul potrivit: credința pentru scriptură și rațiunea pentru natură. Cuvântul divin, spune el, are „două picioare”: rațiunea și revelația, cu o sursă unică, înțelepciunea lui Dumnezeu. Creația lui Dumnezeu poate fi înțeleasă folosind ca metodă dialectica, cu cele două operații fundamentale, diviziunea (descinderea de la unitatea genurilor înspre specii și indivizi) și analiza (calea inversă diviziunii, de la indivizi înspre specii și genurile supreme). Cele două operații sunt complementare, constituind de fapt un singur drum dus-întors, cunoașterea adevărată
Ioan Scotus Eriugena () [Corola-website/Science/305664_a_306993]
-
care a înțeles adecvat resorturile ultime, metafizice, ale gândirii maestrului. Este, adevărat că discipolul Xenofon a stat departe de magistrul său ani îndelungați, este cert, de asemenea, că formația lui intelectuală nu i-ar fi permis să urmărească toate meandrele dialecticii, dar el nici nu și-a propus acest lucru. Ținta lui a fost readucerea în memorie a figurii dragi a maestrului, odată cu reactualizarea învățăturilor acestuia, pentru ca ele să fie pilde de reconfortare morală a atenienilor, cu deosebire a tineretului. Pe
Xenofon () [Corola-website/Science/305757_a_307086]
-
1220; tatăl său era medicul "Juliăo Rebelo", iar mama sa "Teresa Gil". Și-a început studiile la școala catedrală din Lisabona, iar apoi a frecventat Universitatea din Paris, unde a studiat medicina și teologia, acordând o atenție deosebită conferințelor de dialectică, de logică și, mai ales, de fizică, precum și cele privitoare la metafizica lui Aristotel. La Universitatea din Paris a fost discipol al Sfântului Albert cel Mare. Probabil că între 1235 și 1245 a predat logica în Spania și în Franța
Papa Ioan al XXI-lea () [Corola-website/Science/305431_a_306760]
-
preconizează o societate deschisă. Numai în societatea care nu este legată de dogme sau reguli de viață rigide, sunt posibile reforme și o alegere liberă între alternative. Popper respinge în mod critic teoria statului a lui Platon din "Politeia", precum și dialectica socială a lui Hegel și Marx, întrucât au caracter dogmatic și nu admit nicio critică. Afirmațiile marxismului asupra viitorului (de ex.: prezicerea unei societăți comuniste fără clase) sunt încărcate de dogme, nu corespund realității istorice și au în consecință un
Raționalism critic () [Corola-website/Science/314546_a_315875]
-
lumii este apeironul ( probabil materia nederminată și nesfârșită). Anaximene credea că aerul este elementul generator al tuturor lucrurilor iar filozoful Heraclit din Efes gândea că focul este principiul generator al tuturor celor existente. Ca metodă de gândire acești filozofi practicau dialectica naivă care la Heraclit atins nivelul cel mai înalt.
Filozofia ioniană () [Corola-website/Science/314753_a_316082]
-
fost înființată câte o școală trivială, numită și "centrală" sau "capitală", pe care o frecventau fiii grănicerilor din satele aparținătoare companiei respective. Numele acestor școli veneau de la școlile din evul mediu, în care se studia un trivium de materii: gramatica, dialectica și retorica, în școlile grănicerești studiindu-se începând din acești ani: citirea, scrierea și socotirea. Inițial, în școlile triviale, limba de predare a fost româna și germana și abia începând cu anul 1837, când pe baza unui ordin al Consiliului
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
Constantinopol la Conciliul Vatican II. A studiat la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității București (1943-1948), iar în ultimii doi ani de facultate a fost asistentul lui Anton Dumitriu, la Catedra de Logică și Istoria Filosofiei. Licența "Logos și dialectică la Platon". În 1945 Anton Dumitriu i-a deschis drumul Mănăstirii Antim, descoperindu-i grupul de reflecție spirituală adunat în jurul lui Sandu Tudor și cunoscut sub numele de Rugul Aprins, la o vreme când părintele Ivan Kulâghin, sau Ioan cel
Andrei Scrima () [Corola-website/Science/314028_a_315357]
-
cu necesitate" într-un stadiu în care nu sunt nici actuale, nici potențiale față de elementele lor contradictorii. Prin urmare, nu există actualizare absolută sau potențializare riguroasă a unui constituent în detrimentul celuilalt. Din postulatul logicii contradictoriului se deduc trei disjuncții, trei dialectici, trei tipuri de silogisme ș.a. care în câmpul logicii operațiilor iau formele următoarelor implicații: Unde: ⊃ = implicație, ~⊃ = non-implicația sau implicația negativă. Desfășurarea acestor implicații este în chip necesar "transfinită", dovada evidentă a acestui lucru fiind aceea că o implicație, indiferent dacă
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
materia-energie cuantică (corespunzătoare orto-deducției cuantice) similară energiei psihice. Menționăm că acestor trei tipuri de materii le corespund trei tipuri de cauzalitate, trei tipuri de spațio-temporalitate, trei tipuri de sisteme și sistemogeneze, trei tipuri de structuri și tot atâtea tipuri de dialectici. Umanul este, în concepția lui Lupașcu, exponentul ontic al dialecticii T iar tripla sa structurare: fizică, biologică și psihică îl singularizează în ansamblul lumii ca manifestare plenară a materiei - energie. Și aici, polarizarea între cele trei constante: A, P, T
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
acestor trei tipuri de materii le corespund trei tipuri de cauzalitate, trei tipuri de spațio-temporalitate, trei tipuri de sisteme și sistemogeneze, trei tipuri de structuri și tot atâtea tipuri de dialectici. Umanul este, în concepția lui Lupașcu, exponentul ontic al dialecticii T iar tripla sa structurare: fizică, biologică și psihică îl singularizează în ansamblul lumii ca manifestare plenară a materiei - energie. Și aici, polarizarea între cele trei constante: A, P, T, este criteriul de disociere dintre diferitele aspecte ale sale: psihismul
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
al sistemului tibetan constă în lărgirea și cultivarea minții printr-o mare varietate de cunoștințe. În ceea ce privește standardele avansate de educație seculară, programa școlară include teatrul, dansul și muzica, astrologia, poezia și compoziția. Cursurile de instrucție superioară includ arta vindecării, sanscrita, dialectica, artele și meseriile, metafizica și filozofia religiilor. Dintre aceste "cinci subiecte elevate", după cum mai sunt numite, ultimul este considerat fundamental. Sfinția Sa și-a început educația la vârsta de șase ani, iar la douăzeci și cinci și-a luat doctoratul în filozofie buddhistă
Tenzin Gyatso () [Corola-website/Science/314773_a_316102]
-
tarziu ajunge la Constantinopol, pentru că în anul 496 să fie chemat la Romă, unde a fost hirotonit preot. A trait mult timp in mănăstirea „Sfântă Anastasia”, de asemenea, a lucrat și în cancelaria papala. Tot Cassiodor scria că Dionisie preda dialectica în mănăstirea Vivarium (în Calabria) și că a invatat mulți ani în biserică. Sfanțul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis, în ședința din 8-9 iulie 2008, canonizarea Sfanțului Cuvios Dionisie Exiguul, cu data de prăznuire la 1 septembrie. Tropar
Dionisie cel Smerit () [Corola-website/Science/317917_a_319246]
-
Persoana ta este sufletul tău" spunea Socrate (Platon, Alcibiade, 138e). În secolul IV î.Hr., Platon, filosof de la care ne-au rămas importante lucrări (dialogurile Phaidon, Republica, Legile etc.), pornind de la metoda lui Socrate - al cărui elev a fost - a creat dialectica și a făcut sinteza între raționalism și spiritualismul lui Pitagora. În sistemul său Ideile erau o realitate absolută și imuabilă, inaccesibilă cunoașterii raționale. Opera politică ne înfățișează, la maturitatea târzie, un Platon dezamăgit de tentativele de înfăptuire a „statului ideal
Filozofia greacă clasică () [Corola-website/Science/319414_a_320743]
-
regulat, au demonstrat că numerele raționle sunt insuficiente pentru determinarea acestor lungimi. Geometria, teoria muzicii, teoriile calendarului și ale rapoartelor astronomice, elaborate de școala pitagoreică au rămas valabile până după sfârșitul evului mediu. Într-o formă elementară, Heraclit pune bazele dialecticii cu două milenii înaintea lui Hegel. Celebra maximă "" Totul curge"" (πανα ρει, "panta rhei") aparține lui Heraclit, precum și aserțiunea "" Nu poți intra de două ori în același râu"". Noțiunea filosofică centrală la Heraclit este Logos-ul, un principiu unificator al
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
la Eretria ("școala din Eretria"). Școala megarică a fost creată de Euclid din Megara (a nu se confunda cu matematicianul Euclid din Alexandria, creatorul geometriei clasice, zise "euclidiene"). Filosofii megarici au jucat un rol important în dezvoltarea logicii, dând preferință dialecticii, și a metafizicii. Reprezentanți ai școlii megarice: Filosofia clasică greacă s-a dezvoltat mai departe și în epoca elenistică. Astfel la Alexandria a luat ființă "Școala din Alexandria", care a exercitat o puternică influență asupra gândirii filosofice în perioadele următoare
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
conștiința morții apropiate nu-l vor împiedica, așadar, să scrie într-un ritm care în epoca maturității va duce la producția de trei-patru volume pe an. Ritm normal de lucru pentru alte literaturi, neobișnuit la noi unde criticul își epuizează dialectica lui cea mai fină în discuțiile de cafenea. Și din acest punct de vedere E. Lovinescu va impune în critica românească o etică a muncii, va face din critică o profesiune intelectuală, cu îndatorirea de a se pronunța despre toate
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]