10,118 matches
-
familiei Povestitorul și copiii săi - atitudini, implicare Perceperea părinților Categoria de bază este formată din trei subcategorii pe care le-am dedus din textele disponibile: aspecte: subiectele sau temele concrete la care face referire povestitorul/ atunci când vorbește despre părinții săi diferențiere: referiri la unul din părinți sau chiar la amândoi; dinamică: schimbări ce pot fi detectate în perceperea părinților în diverse perioade, în termenii evaluării lor. Metodă Toate enunțurile privitoare la perceperea părinților au fost citite cu atenție. Subiectele referitoare la
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
detectate în perceperea părinților în diverse perioade, în termenii evaluării lor. Metodă Toate enunțurile privitoare la perceperea părinților au fost citite cu atenție. Subiectele referitoare la părinți au fost listate și examinate. Aceste enunțuri au fost apoi analinate din perspectiva diferențierii și dinamicii pe care le reflectau. Descoperiri fundamentale Aspecte. au menționat mai multe aspecte majore, povestitorii printre care impactul educațional al părinților lor, sentimentele față de mentalitatea lor și forța relațiilor dintre narator și părinții săi. Proeminența acestor aspecte varia în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
1978; Neugarten, 1968), unii naratori au ridicat problema originii însușirilor și valorilor pe care le prețuiesc și s-au întrebat ce aspecte ale personalității lor adulte pe care le-au „moștenit” de la sau care au fost influențate de ei. 2. Diferențierea. Enunțurile care aparțin acestei categorii au fost obținute în principal în urma întrebărilor referitoare la persoanele semnificative din viața povestitorului, în diferite etape ale vieții. Răspunsurile la această întrebare furnizează informații care sunt utilizate apoi pentru diferite comparații ce se pot
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și emoții necontrolate; preferința pentru concretizări în detrimentul abstractizărilor (exemple mai degrabă decât reguli și generalități, concepte specifice mai degrabă decât generale, identificarea valorilor cu manifestarea lor concretă și a sentimentelor cu expresia lor exterioară); preferința pentru simboluri concrete în detrimentul conceptelor; diferențierea inadecvată este reflectată prin: incapacitatea de a utiliza analogii largi și de a reține aspectul lor cel mai important, și anume că debutează cu formula „ca și când”, sau de a face clar diferența între analogie și realitate; dihotomizări; utilizarea unor stereotipuri
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
inițiate de intervievatoare. Am descoperit 23 asemenea tranziții în grupa bărbaților și 27 în grupa femeilor, indicând faptul că, atunci când efectele produse de intervievatoare nu sunt puse la socoteală, imaginea în termenii diferențelor de gen este răsturnată. Evaluarea capacității de diferențiere Frankenstein (1970b, 1981) definește diferențierea ca fiind capacitatea de a identifica asemănări și diferențe între diferite fenomene (atribute personale, evenimente, obiecte) pentru a percepe dimensiunile relative și obiective ale realității și pentru a nu suferi influența preconcepțiilor, a stereotipurilor și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
23 asemenea tranziții în grupa bărbaților și 27 în grupa femeilor, indicând faptul că, atunci când efectele produse de intervievatoare nu sunt puse la socoteală, imaginea în termenii diferențelor de gen este răsturnată. Evaluarea capacității de diferențiere Frankenstein (1970b, 1981) definește diferențierea ca fiind capacitatea de a identifica asemănări și diferențe între diferite fenomene (atribute personale, evenimente, obiecte) pentru a percepe dimensiunile relative și obiective ale realității și pentru a nu suferi influența preconcepțiilor, a stereotipurilor și a modelelor de activitate cognitivă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
temporară a complexității și a diferențelor dintre toate acele elemente de dragul includerii unuia dintre ele într-o categorie comună. Premisa mea este aceea că o minimă utilizare a generalizării și/sau preferința pentru generalizările limitate sunt indicatori ai capacității de diferențiere. Spre deosebire de celelalte măsurători pe care le-am folosit, această măsurătoarea definită printr-o negație, în principal fiindcă generalizările sunt mai ușor identificabile decât diferențierile. Deși identificarea generalizărilor ar putea fi o invitație la speculații legate de valoarea lor de adevăr
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
o minimă utilizare a generalizării și/sau preferința pentru generalizările limitate sunt indicatori ai capacității de diferențiere. Spre deosebire de celelalte măsurători pe care le-am folosit, această măsurătoarea definită printr-o negație, în principal fiindcă generalizările sunt mai ușor identificabile decât diferențierile. Deși identificarea generalizărilor ar putea fi o invitație la speculații legate de valoarea lor de adevăr (mai ales în cazul stereotipurilor), am intenționat să mă concentrez asupra actului generalizării, ca unitate de măsură a gândirii diferențiate. Un exemplu de generalizare
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de elev integrarea/segregarea elevilor experiența de învățare a elevilor experiența școlară selecția subcategoriilor analiză de conținu: vezi analiza categoriilor de conținut analiza categoriilor formei ∼ limbajul compararea clasificărilor funcționarea cognitivă critici povestea vieții lui David descriere versus evaluare capacitatea de diferențiere critica deschisă gândirea eficientă exprimarea emoțională gândirea eronată diferențe de gen generalizarea critica implicită limite gândirea rațională literatura de specialitate gândirea responsabilă critica reținută povestea vieții Sarei analiza structuriI: vezi analiza holistă a formei capacitate de diferențiere cercetare narativă alegerea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
evaluare capacitatea de diferențiere critica deschisă gândirea eficientă exprimarea emoțională gândirea eronată diferențe de gen generalizarea critica implicită limite gândirea rațională literatura de specialitate gândirea responsabilă critica reținută povestea vieții Sarei analiza structuriI: vezi analiza holistă a formei capacitate de diferențiere cercetare narativă alegerea în ∼ perspectiva actuală asupra ∼ definirea ∼ evaluarea ∼ caracteristicile ∼ problema identității în ∼ instruirea pentru ∼ abordarea calitativă versus abordarea cantitativă ∼ literatura de specialitate ∼ rolul ∼ coezivitate narativă comedia critică directă implicită reținută diferențe de gen ∼ și analiza holistă a formei serviciul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
directă implicită reținută diferențe de gen ∼ și analiza holistă a formei serviciul militar copilăria funcționarea cognitivă povestea vieții lui David tinerețe liceul vârsta mijlocie povestea vieții Sarei exprimare a emoțiilor Frankenstein, Carl Funcționare cognitivă critică descriere versus evaluare capacitatea de diferențiere critica directă gândirea eficientă gândirea eronată diferențele de gen critica implicită analiza categoriilor formei gândirea rațională gândirea responsabilă critica reținută gândirea eficientă capacitatea de diferențiere gândirea rațională gândirea responsabilă gândirea eronată gândirea rațională gândirea responsabilă critica în ∼ descriere versus evaluare
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
vieții Sarei exprimare a emoțiilor Frankenstein, Carl Funcționare cognitivă critică descriere versus evaluare capacitatea de diferențiere critica directă gândirea eficientă gândirea eronată diferențele de gen critica implicită analiza categoriilor formei gândirea rațională gândirea responsabilă critica reținută gândirea eficientă capacitatea de diferențiere gândirea rațională gândirea responsabilă gândirea eronată gândirea rațională gândirea responsabilă critica în ∼ descriere versus evaluare lingvistică literatură de specialitate asupra perspectivei categoriilor de conținut asupra analizei categoriilor formei asupra analizei holiste a conținutului asupra analizei holiste a formei asupra cercetării
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
termen lung ale influențelor educaționale ale predării de reabilitare din cadrul „proiectului” de la Hebrew University School din Ierusalim (în ebraică), raport științific, Israeli Foundation Trustees. Lieblich, A., Zilber, T. & Tuval-Machiah, R. (1995), „Cei care caută și cei care găsesc: Generalizarea și diferențierea în poveștile vieții” (în ebraică), Psychology, 5 (1), pp. 84-95. Linde, C. (1993), Life stories: The creation of coherence, Oxford University Press, New York. Lissak, M. (1984), „Organizarea etnică în comunitatea evreilor din Palestina” (în ebraică), Megamoth, 28 (2-3), pp. 295-315
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
marilor ruși”, curentelor moderne din literaturile franceză, germană și rusă. Ampla acțiune de traducere a unor scriitori de pe toate meridianele și din toate epocile ține în mare măsură de acest obiectiv de formare a gustului, contând, bineînțeles, și pe o diferențiere a lui, ca și pe o maturizare progresivă a cititorului. „Magazinul” conținea de toate: și un roman slab de Cezar Petrescu, una dintre vedetele epocii, și fragmente din Răscoala lui Liviu Rebreanu, și epigrame de Tudor Măinescu, și poezii din
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
de MĂtrafüred, 2-5 octombrie 1972, Budapesta, 1975, pp. 17-21, în care sunt descrise pe larg cele trei tipuri de națiuni: nobiliară, burgheză și nenobiliară. Din punctul nostru de vedere, atunci când analizăm situația intelectualității Luminilor în Europa Est-Centrală și de Sud-Est, diferențierile naționale, uneori și acelea sociale, ni se par mai mult sau mai puțin arbitrare. Din suita exemplelor înfățișate în paginile acestui capitol sperăm că reiese limpede faptul că nu se poate apela la etichetări de proveniență stricto sensu socială, economică
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Școala contemporană și provocările virtualizării 1.7. Autoformarea - condiție și țintă a virtualizării educației Capitolul 2. Mondializarea și informatizarea procesului educativ 2.1. Educație și mondializare 2.2. Un caz de „globalizare” secvențială: integrarea europeană 2.3. Globalizarea și dinamica diferențierii 2.4. Economia cunoașterii în era informatizării 2.5. Educația - vector și rezultat al globalizării 2.6. Educația - între tehnologie și economie 2.7. Informatizarea și noile obiecte pedagogice 2.8. Noile tehnologii de informare și de comunicare (NTIC) și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cele mai multe situații, cursanții dispun de o maturitate receptivă și interpretativă, ceea ce îi autonomizează în raport cu părți importante din conținut, ce pot fi abordate pe cont propriu. Michel Mingasson, într-o lucrare recentă (2002, p. 21), scoate în evidență trei criterii de diferențiere a dispozitivelor de tip e-learning: dirijarea mai mult sau mai puțin directivă a educatului; modularitatea și adaptabilitatea cursurilor pedagogice; numărul potențial al educaților. Alte variabile pot și ele concura la o diferențiere mai precisă: existența sau nu a unui tutore
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
p. 21), scoate în evidență trei criterii de diferențiere a dispozitivelor de tip e-learning: dirijarea mai mult sau mai puțin directivă a educatului; modularitatea și adaptabilitatea cursurilor pedagogice; numărul potențial al educaților. Alte variabile pot și ele concura la o diferențiere mai precisă: existența sau nu a unui tutore, a unei activități în prezență, a muncii în grup. Aceste criterii se traduc prin anumite caracteristici ale dispozitivului e-learning: gradul de autonomie al educatului în a-și organiza formarea, importanța deplasării educaților
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
numai a numărului de țări implicate, dar și a numărului de persoane, instituții, organizații, constituindu-se într-un demers nemaiîntâlnit de degajare a unui spațiu simbolic unitar cu reverberații asupra tuturor componentelor vieții comunitare europene. 2.3. Globalizarea și dinamica diferențierii Mondializarea vine cu noi moduri de gestionare a diversității pe mai multe axe: individual-comunitar (suntem foarte diverși ca indivizi, dar omogeni când societatea solicită forme de agregare spre aceleași valori), vechi-nou (activarea unor valori tradiționale, dar într-o nouă stilistică
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
se întâmplă undeva în lume nu are cum să nu antreneze efecte dintre cele mai consistente și concrete. Relativizarea poate însemna și construirea circumstanțială a obiectelor, a proceselor și a sensurilor. Mondializarea implică o dezvoltare bazată pe o dinamică a diferențierii și complexității acționale greu de anticipat și descris cu exactitate. Stabilitatea tradițională este afectată de noile insinuări ale globalizării. Fiecare persoană se definește plural, în funcție de circumstanțele prezentării sale. O dată este membru al unei comunități stabile, definite etnic, religios, spiritual, psihologic
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
funcționează ca un complement al învățământului tradițional, cea de-a doua vizează o restructurare a modalităților de învățare în spiritul și sub determinarea NTIC. Pedagogiile actuale sunt concepute pe supoziția coprezenței și a interacțiunii sincrone profesor-elev. Nu se face nici o diferențiere între interacțiunea fizică și cea de ordin cognitiv sau afectiv ce permite o anumită virtualizare și desincronizare temporală. Noțiunea de contract didactic arată astăzi că, dincolo de prezența efectivă, apare o anumită virtualizare a acțiunilor didactice și mediatice care se joacă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
situațiile clasice de învățare, e-learning-ul se distinge prin câteva elemente de bază: organizarea „materială” a sistemului, structura parcursului pedagogic, proximitatea cu seria activităților operaționale, gestionarea conținuturilor, a resurselor umane sau de timp. Schema de mai jos dă seama de aceste diferențieri, cu domeniile subsecvente (vezi Mingasson, 2002, p. 27): Formarea tradițională E-learning Organizarea timpului Modalitățile de formare sunt fixate și se impun tuturor, dincolo de timpul de muncă. Educatul își organizează el însuși formarea în perioada timpului de muncă Organizarea parcursului pedagogic
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ce prezidează învățarea propriu-zisă. Principiul relevanței conține următoarele subprincipii: Centrarea pe elev Suportul curricular (conținutul, situațiile invocate, abilitățile cerute) ia în considerare caracteristicile personale ale elevilor. Aceasta cere o bună cunoaștere a elevilor și a nevoilor acestora, precum și realizarea unei diferențieri în selecția și organizarea materialelor, în așa fel încât suportul curricular să corespundă diferențelor dintre elevi. Caracterul adecvat/potrivit Suportul curricular este potrivit cu contextul în care va avea loc învățarea. Abordările, materialele, exemplele și activitățile iau în considerare caracteristicile sociale
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
interogații posibile Miza învățământului la distanță o constituie trecerea de la o educație centrată pe conținut la o strategie de construire a cunoașterii chiar de către educat. Pentru aceasta, conținuturile și formele de livrare a informațiilor trebuie să răspundă principiului individualizării și diferențierii. Individualizarea educației la distanță se prezintă sub dublu aspect: 1. un aspect instituțional, căci aceasta este prescrisă și impusă prin cadrul organizatoric și de proceduri didactice specifice, și 2. un aspect individual, prin modul în care individul poate dispune de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
aspect individual, prin modul în care individul poate dispune de un spațiu de libertate deja existent, se acordează într-un anumit fel la instituția creată, se relaționează într-un anumit mod la instrumentarul didactic pus la dispoziție. Poate că dincolo de diferențierile legate de conținut ar trebui să se vizeze diferențierilor metodice, de construire a unor medieri didactice „pe măsură”, a unui evantai relațional destul de larg și permisiv față de experiențele multiple ale publicului vizat. Medierea tehnologică trebuie să fie plurală și bine
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]