2,801 matches
-
consumului emulativ - formă a consumului ostentativ<footnote Venera Cristina Rîndașu, Economia comerțului, Editura Mirton, Timișoara, 2005, pp. 25-26. footnote>. Totul devine o luptă de obținere a banilor necesari pentru „achiziționarea imaginii”. Anomia și consumul de efect se manifestă atunci când există discrepanțe între normele instituțiilor și dorințele oamenilor. Deci, anomia se referă la situația în care normele sociale își pierd autoritatea în fața individului, fapt care conduce, în cele din urmă, la o instabilitate a identității acestuia. Într-o societate fără instituții flexibile
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
bune în unele țări, modelul e criticat de unii specialiști care nu consideră constituirea unei clase speciale într-o școală obișnuită drept o integrare reală; în același timp, practica a demonstrat dificultatea aplicării unui program de integrare după acest model: discrepanța dintre clasele obișnuite și clasa specială se accentuează, timpul efectiv în care elevii normali și cei cu cerințe speciale relaționează direct este destul de redus (în cele mai multe cazuri, acest timp se reduce la durata pauzelor dintre activitățile școlare), iar în condițiile
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
soții sau bărbați care își bat partenerele/soțiile?”, configurația răspunsurilor e cu totul alta: bărbații bătuți sunt în proporție de 17%, nebătuți 81%, nonrăspunsurile fiind de 2%, iar pentru femei, „da” - 53%, „nu” - 45%, nonrăspunsuri - 2% (Barometrul de gen, 2000). Discrepanța flagrantă dintre răspunsurile la cele două întrebări confirmă aprecierea în legătură cu „afacereainternă a familiei”, adăugându-se efectul general al dezirabilității sociale și al apărării stimei de sine în cazul primei întrebări, acestea nefuncționând când e vorba de „alții” (răspunsurile la cea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pentru a reduce oboseala, astfel încât sarcinile să poată fi efectuate după amiaza sau seara. S-a observat că, pacienții nu îndeplinesc toate activitățile existenței zilnice pe care sunt capabili să le efectueze (NICHOLAS, 1976). STAPLES și LINCOLN (1979) au observat discrepanțe între abilitatea pacienților cu SM de a efectua activitățile existenței zilnice, observate de preferință într-o unitate de recuperare - și activitățile îndeplinite de pacienți la domiciliu și relatate de rude. Astfel de discrepanțe nu sunt exclusive pentru SM, ele au
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
1976). STAPLES și LINCOLN (1979) au observat discrepanțe între abilitatea pacienților cu SM de a efectua activitățile existenței zilnice, observate de preferință într-o unitate de recuperare - și activitățile îndeplinite de pacienți la domiciliu și relatate de rude. Astfel de discrepanțe nu sunt exclusive pentru SM, ele au fot raportate și la bolnavii cu accidente vasculare cerebrale (ANDREVS și DEWART, 1979). Aceste rezultate nu pot fi specifice grupelor de diagnostic studiate (SM și accidentele vasculare cerebrale), dar pot reprezenta o trăsătură
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în definirea unei mentalități (Istoria lui Al Waqbah sau Călătoriile omului cameleon) și a unui tip de relație ce se poate stabili la un moment dat între oameni (Lumea ta, rock și parfum de guave). Nu lasă goluri, nu creează discrepanțe între scriitură și idee, vrea ca faptele istorisite să nu depășească granița veridicității. Există la el o notabilă mobilitate în alegerea subiectelor și a temelor ce urmează a fi prinse în textura narativă. „Marele efort - crede S. - e să imaginezi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290003_a_291332]
-
bune. După aceasta fiecare subiect nota, în mod privat, pe dosul aceleiași pagini, nivelul său de aspirație, adică cota în secunde, pe care credea că o va putea realiza la proba următoare. Aceasta a fost numită estimarea performanței viitoare (EPV). Discrepanța dintre estimarea performanței viitoare și performanța actuală precedentă a constituit măsura nivelului de aspirație. Rezultatele au arătat o tendință la cei care au rezolvat probe ușoare și, deci, au obținut cote mai ridicate, de a -și aprecia performanțele mai slabe
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
și intensitatea sa reală). În cazul în care stimulul nu poate fi u șor identificat sau comparat cu set-u1 față de el "atenția tinde să se continue până ce stimulul va fi încadrat într-o categorie". Relațiile dintre tensiunea așteptării și situație, discrepanța dintre atitudinea pregătitoare și stimul (și nu afectul) constituie după numeroși cercetători (Peak, Cofer, Berlyne ș.a.) factorul fundamental, care determină intensitatea și persistența comportării atente. Reacția de orientare constituie deci, primul răspuns la un stimul prosexigen, și o putem verifica
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
pe anumite probleme centrale ale acestei practici, ca aspect de metodologie. Verificăm astfel și un alt model, comparabil parțial, în acest sens (Riegle, f.a.), care pune accent, în conturarea unei astfel de paradigme, pe: ► Recunoașterea și perceperea oportunității, sesizarea de discrepanțe, a unor condiții favorabile sau nu, de situații conflictuale conturate tot mai evident în practică într-o anume dimensiune a realizării educației, după paradigme care trebuie schimbate și care cer a altă soluționare mai eficientă și eficace. Delimitarea, definirea acestei
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
relațiilor internaționale. Postmoderniștii, de exemplu, susțin că "realitatea" este produsă discursiv (adică, este construită prin intermediul discursului): ea "nu este niciodată "ceva" complet, total coerent, accesibil unei înțelegeri universalizate, esențialiste sau totalizante..., [ea] este mereu caracterizată de ambiguitate, lipsă de unitate, discrepanță, contradicție și diferență" (George 1994:11). Attfel spus, nu poate fi limitată la o singură mare teorie sau redusă la un singur set de forțe, considerate a fi mai importante decât toate celelalte. Pentru postmoderniști, neorealismul nu este decât o
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu atît mai mult cu cît sînt relatate impasibil, romanul urmărește destinul lui Michel În Thailanda. Omul pleacă Într-o excursie de recreere În care are ocazia să remarce la tot pasul figuri umane jalnice, găunoșenia sistemului capitalist și accentuarea discrepanței economice Între Nord și Sud la nivel mondial. Numit scriitor marxist, Houellebecq răspunde pozitiv printr-un antiglobalism pugnace, cu toate că În interviuri se declară solidar În spirit cu liberalismul. Occidentalii sînt niște animale dizgrațioase grevate de degenerescență biologică și morală. Senzația
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mai puțin pactul nominal, numele naratorului identic cu cel al autorului - unei autoficțiuni. Ea pune În scenă un „eu” aparent bolnav psihic, deși foarte lucid În ceea ce face. În fond, aparența lui de maniac sexual nu face decît să sublinieze discrepanța Între individ (autoficțiunile sînt povestiri ale unor oameni singuri) și societate, conform modelului existențialist despre care am vorbit. Autoficțiunea franceză ridică mereu la rang ontologic această incompatibilitate, perpetuînd astfel ideea omului revoltat și a misiunii eliberatoare a literaturii ca document
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Aceasta produce o situație în care privitorul ia cunoștință de o structură aflată în discordanță față de ea însăși. Dar chiar și așa, în astfel de cazuri, ambele structuri aparțin aceluiași spațiu continuu. În exemplul pe care tocmai l-am discutat, discrepanța crește totuși odată cu incompatibilitatea spațială. Privitorul este făcut să vadă o lume pe care nu ar putea-o niciodată vedea în realitatea fizică. În acest capitol am discutat cadrul din punctul de vedere al structurii compoziționale care își oferă propria
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cum poziția dominantă a capului nu este recuzată de nici un element al șarpantei compoziționale de bază, capul este suficient de puternic pentru a impune picturii osatura sa solidă. Aceasta deplasează verticala centrală spre stânga, distrugând astfel echilibrul și creând o discrepanță între compoziție și dreptunghiul care încadrează tabloul. Relația dintre spațiul comprimat din stânga capului și zona extinsă din dreapta acestuia pare provizorie. Simbolismul spontan al acestei configurări perceptibile ne dă imaginea puternic dinamică a unui bărbat bătrân care-și menține fragilul echilibru
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
vizuală a acestui simbolism, justificând dimensiunea falnică prin apropiere. Silueta lui Hristos, așezată în prim-plan, este supraumană și pusă față în față cu micii discipoli, așa cum apar aceștia în proiecție. În stricta adâncime tridimensională nu figurează nici un fel de discrepanță dimensională, iar barca situată în centrul de echilibru al tabloului capătă o mare greutate și importanță. Când Petru se supune ordinului de a păși pe apă, el traversează verticala centrală care în imaginea frontală proiectivă îl separă pe Învățător, în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
frecvențe mai crescute ale nonsimptomelor la monahi și adventiști. Există, de asemenea, o corelație între simptomatologie și tipul de alimentație (tabelul 5). Jumătate dintre subiecții care consumă carne sunt asimptomatici, dar 60% dintre ovo-lacto-vegetarieni sunt asimptomatici. Simptomatologia indică o permanentă discrepanță în favoarea ovo-lacto-vegetarienilor. Tabelul 5. Distribuția persoanelor intervievate în funcție de nr. de simptome și tipul alimentației. (val abs și %) Nr. simpt./ Tipul alimentației Carnată (%) Vegetariană (%) Total (%) 0 66 (51,2) 65 (60,1) 3 (75,0) 134 (55,6) 1 45 (34
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în care clienții nu sunt încurajați pentru să devină certăreți și să joace rolul de „avocat al diavolului” la sugestiile consilierului. IM încurajează clienții să-și dezvolte propriile soluții la problemele pe care ei înșiși le-au definit. 4. Dezvoltă discrepanța. „Motivarea pentru schimbare apare atunci când oamenii percep o discrepanță între momentul în care se află și unde doresc să fie.” (Miller, Zweben, DiClemente și Rychtarik, 1992). Consilierii IM lucrează la dezvoltarea acestei situații, ajutând clienții să examineze discrepanțele dintre comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
certăreți și să joace rolul de „avocat al diavolului” la sugestiile consilierului. IM încurajează clienții să-și dezvolte propriile soluții la problemele pe care ei înșiși le-au definit. 4. Dezvoltă discrepanța. „Motivarea pentru schimbare apare atunci când oamenii percep o discrepanță între momentul în care se află și unde doresc să fie.” (Miller, Zweben, DiClemente și Rychtarik, 1992). Consilierii IM lucrează la dezvoltarea acestei situații, ajutând clienții să examineze discrepanțele dintre comportamentul lor obișnuit și scopurile viitoare. Atunci când clienții percep că
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
4. Dezvoltă discrepanța. „Motivarea pentru schimbare apare atunci când oamenii percep o discrepanță între momentul în care se află și unde doresc să fie.” (Miller, Zweben, DiClemente și Rychtarik, 1992). Consilierii IM lucrează la dezvoltarea acestei situații, ajutând clienții să examineze discrepanțele dintre comportamentul lor obișnuit și scopurile viitoare. Atunci când clienții percep că și comportamentul lor obișnuit nu conduce spre un scop important, ei devin mai motivați să facă schimbări importante de viață. Strategiile consilierii motivaționale Revederea unei zile tipice. Consilierul evită
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
exploatare din nomenclatorul problemelor sociale. Abuzul asupra copilului se înscrie ca problemă socială, deoarece: - se înregistrează un număr mare de copii abuzați, incidența și prevalența abuzului asupra copilului situându-se la un nivel destul de ridicat; - se instalează pe fondul unor discrepanțe semnificative dintre normele de conviețuire familială și realitatea socială prezentă în habitatul copilului; - este un efect al probelor psihosociale asociate la nivel de familie; - efectele abuzului asupra copilului, indiferent de forma de înregistrare a acestuia, reprezintă o veritabilă sursă de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
uneia activități (ex. a unei ambianțe agreabile, tonifinte pentru persoana obișnuită cu aceasta); pierderile (ex. a unei prietenii, a serviciului, etc.); interdicția de a frecventa anumite grupuri; calomniile, rivalitățile agresive; aprobarea pe care o așteptăm din partea colectivului și indiferența acestuia; discrepanța dintre posibilitățile noastre și cerințele profesionale etc. Categoria „frustrărilor interne” este, de asemenea, destul de bogata reprezentată, în ea incluzându-se barierele „fizice” și cele „psihice”. Cele dintâi, concretizate în infirmități, răni, boli, deficiențe organice permanente etc., pot fi învinse fie
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
excepții la implementarea directă a declarațiilor drepturilor le-au afectat autoritatea. Există o dilemă: ar trebui să nu fie făcută nicio mențiune asupra drepturilor pe motiv că nu pot fi implementate cu ușurință? Sau ar trebui menționate în ciuda pericolului apariției discrepanțelor între ideal și realitate? Un preambul este poate cea mai bună cale de a garanta pătrunderea treptată a ideilor fundamentale în societate. Principiile sunt menționate, dar se sugerează și faptul că declarația acestor principii nu face parte integrantă din constituție
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
-a singurmiljei/ Simfonijata na osamenosta, ediție bilingvă: aromână macedoneană, Vlasi od Makedonijam, Scopia, 2009; baladë përditshmërie (baladă cotidiană), volum în limba albaneză, Editura Fundației Culturale Poezia (în colaborare cu Uniunea Culturală a Albanezilor din România), Iași, 2009; despre iluzie și discrepanță. about illusion and discrepancy. sobre ilusión y discrepancia, Editura Fundației Culturale Poezia, Iași, 2009; 9 haiku prin 9 porți ale copilăriei/ 9 haiku through 9 gates of the childhood/ 9 poemas haiku por 9 puertas de la infancia/ 9 haiku nëpërmjet
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și antologator ori veleitățile de critic literar doar i-au oferit suficiente resurse din care să își extragă poeticitatea de substanță. Unele, dintre cele mai evidente desigur, sunt cele recunoscute de poet în elementele peritextuale. Motoul volumului despre iluzie și discrepanță. about illusion and discrepancy. sobre ilusión y discrepancia (Editura Fundației Culturale Poezia, Iași, 2009), spre exemplu, e împrumutat dintr-un "străvechi text gnostic", și sugerează un cod atitudinal emblematic: Într-un colț al ruinelor se află mulți bărbați care citesc
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în carnația textuală: poetul apare, adesea, în ipostaze livrești, parcă descinse din poveștile orientale ("propriul meu urmaș/ smerit/ călare pe asinul călare pe umbra mea călătoare" gnoză; "pașii mei mă urmăresc ca niște beduini care caută oaza" despre iluzie și discrepanță), pentru a ajunge, în portretul unei nopți, "în biblioteca ăluia nebunul de atâta carte/ volumul vechi/ 1001 de nopți/ se urcă cu șeherezade cu tot/ peste legendele olimpului/ țes o mie de alte legende care se nasc spre ziuă și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]