3,286 matches
-
a da fructul său la timpul potrivit; cu toate acestea, frunzele care freamătă în jurul ramurilor îi formază o podoabă. Astfel, fructul esențial al sufletului este adevărul, scrie Sfântul Vasile cel Mare, dar îmbrăcămintea exterioară a înțelepciunii nu trebuie să fie disprețuită; ea seamănă cu aceste foi care împrumută fructului o umbră utilă și o podoabă grațioasă.<footnote id="28">Ibidem, p.53<footnote>” Studiul cărților sfinte poate fi unit cu cel al autorilor păgâni, care le oferă creștinilor armele ncesare pentru
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
moral a acestora. Pentru Sfântul Vasile cel Mare calea spre idealul educației creștine este luminoasă și lipsită de unilateralitatea pe care o va cunoaște Occidentul creștin. Ea este împodobită cu toate bucuriile creației, între care cultura profană nu este de disprețuit. Orice altă învățătură este pentru el pregătire pentru „cea mai mare luptă dintre toate luptele”, lupta pentru înțelegerea adâncimii cuvintelor Sfintei Scripturi. 2.1.3. Sfântul Ioan Gură de Aur și pedagogia creștină Sfântul Ioan Gură de Aur a fost
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pe celălalt te ridici pe tine, ci căutând să-l ridici, să-l ajuți, să-i arăți bunăvoință și respect. Între oameni există o tainică legătură, iar un aspect al ei este că nimeni nu se poate respecta pe sine disprețuindu-i pe ceilalți; Educarea modestiei se realiză și prin îndemnul dat elevilor de a nu se lăuda singuri, de a nu accepta laude nemeritate sau excesive, de a nu căuta să fie în centrul atenției prin înfățișare sau atitudine, de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în situația de a nu ne mai cunoaște nici măcar noi istoria, nicidecum în a fi în măsură de a o face cunoscută și de a o promova în fața străinilor, care, mulți dintre ei, nici măcar nu știu unde se află România pe hartă, disprețuindu-ne și considerându-ne nedemni de a accede în structurile transregionale pe care se construiește viitorul lumii. Prof. C.F.: În încheiere, aș dori să vă întreb ce sfaturi ați da unor tineri absolvenți ai Facultății de Istorie, aflați la începuturile
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
în slujba libertății. Agentul puterii pervertite nu face decât să slujească uitarea căutării. Dar uitarea căutării este vina celui ce rămâne mereu supus. Iar cel care ajunge să slujească, în locul căutării libertății, uitarea căutării ei, deci agentul puterii pervertite, îl disprețuiește pe cel mereu supus. Pentru că este puternic peste cel mereu supus, el și-a pierdut libertatea, și astfel puterea. La rândul lui, cel mereu supus ajunge să-l urască pe cel care perpetuează comanda și să-l socotească vinovat de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
viață peste posibilitățile lor. Disprețul de sine poate și el să întârzie să apară, pentru că dacă există oameni pe care îi admirăm pentru ceea ce au știut să facă în viața lor, vom găsi oricând mai mulți pe care să-i disprețuim pentru că nu au făcut cât noi. Libertatea și răspunderea, oricât de mare ar fi cuprinderea lor - ele îmi angajează întreaga viață și eu răspund acum de tot, pentru că tot ce am ales și am făcut mă formează -, nu sunt trăite
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
încărcăm memoria cu observații culese din realitate, să privim și iar să privim, îmbogățindu-ne cu frumusețea naturii care ne înconjoară. Să învățăm mereu, până la sfârșitul maratonului. Să-i admirăm pe cei mai buni ca noi și să nu-i disprețuim pe cei care n-au reușit să treacă prin poarta destinului. Am socotit că e frumos să închei gândurile mele cu două strofe sublime din Boris Pasternak: Creația-i o dăruire Și nu scandal și împrumuturi. E rușinos, o nulitate
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
dintre literatura și pictura în Galeria cu viță sălbatică, Fănuș Băileșteanu remarcă nenumăratele descrieri din roman, descrieri ce fac dovada unei dispoziții vizuale de excepție. Fără a nominaliza pasajul ekphrastic centrat asupra tabloului flamand, autorul observă că Țoiu: [...] nu va disprețui pictura de naturi moarte sau vii în romanul său. Descrierile de interioare (casa lui Chiril cu cele două pânze), de mobilier și vestimentație, portretistica în ulei sau cărbune, urmărirea unor ritualuri de nuntă, de moarte, obsesia nudurilor (din scenele erotice
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
anumitor maladii ale organismului eclezial. Acest tratament decurge din natura permanentă și eternă a Ecclesiei; el este mărturia unei identități neschimbabile a Bisericii, a cărei organizare a fost decisă pe temeiul mărturiei apostolilor și garantate prin prezența Sfântului Duh. A disprețui cu bună știință canoanele duce, inevitabil, la denaturarea Bisericii, la erezia ecleziologică. Autoritatea intelectuală interbelică, prin vocea lui Nae Ionescu (și nu numai), reface liantul cu autoritatea ecleziastică, reconfigurând raportul dintre laicat și Biserică în vederea realizării acelui orizont al binelui
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în care nu putem vedea decât un anti-mund: cu regele lui - un serv umil, Hristos; cu Evanghelia lui, garanție a unității speciei umane, cu sfinții și tradiția lui, chezași ai imutabilității acestei Evanghelii. Este lumea romană - mai scurt, lumea - de disprețuit? Evident, nu! Dar cine a intrat în Biserică a rupt legăturile cu lumea. Căci lumea își trăiește viața ei, legea ei, căreia nu-i lipsește conștiința colectivă, exprimată în drept și în hotărârea magistraților, care nu sunt servii lui Dumnezeu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nu ca pornind de la problema teoretică a Dumnezeirii, ci de la cea practică și concretă a Bisericii... Toată viața religioasă a țării să fie, statistic și documentar, în arhivele institutului. Nu o facultate, deci, ducându-și zilele de astăzi pe mâine, disprețuită de celelalte facultăți, jenată de existența ei proprie, cochetând cu știința și cu raționalismul protestantizant, geloasă de autonomia ei și căutând mereu prilejul de a-și afirma independența față de Biserică; ci un sever INSTITUT DE ÎNALTE STUDII ORTODOXE, cu metode
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
despărțit de revelație. Pentru a accepta dogmatismul, ca formă de vehiculare a Adevărului mântuitor, trebuie să distingem între gnosis și pistis, adică între cunoașterea rațională și credință. Desigur, are precădere credința în ceea ce privește Adevărul, numai că nici rațiunea nu poate fi disprețuită... Dogma este forma religioasă a adevărului și știința dogmelor este teologia. Când se vorbește de dogmatism ca ceva antieliberator, siluant, ne aflăm în prezența unei contradictio in adjecto (dogma fiind esența libertății reale, reflectată imperfect aici, și tot transcendentă, ca
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
judecata criminală” , într-o scrisoare adresată lui Kisselev, Sturdza menționa numele celor care-i călăuzeau pe acești nemulțumiți. Erau menționați Constantin și Alexandru Sturdza, Constantin Balș, Alexandru Mavrocordat, Alexandru Rosetti, Alexandru Balș și Gheorghe Ghica. Aceștia, ..lipsiți de simț moral”, disprețuind prevederile Regulamentului, „prin urziri vinovate, încearcă să tulbure liniștea public, să modifice principiile pe care se sprijină ordinea de stat”. Rusia nu era de acord cu toate măsurile represive ale domnului Mihail Sturdza. în nota verbală, adresată în 26 decembrie
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
gazeta transilvăneană s-a intitulat Protectoratul rusesc în Moldavo-România, în care condamna cenzura instituită în cele două Principate, datorită presiunii consulilor ruși. Articolul condamna interdicția circulației în Moldova și Țara Românească a foii brașovene. Redactorul „Gazetei de Transilvania” critica și disprețuia „toate acele prigoniri” și exprima convingerea că „libertatea tiparului și a vorbirii” va triumfa. Românii din Principate erau îndemnați să organizeze o acțiune împotriva despotismului care să conducă la libertatea cuvântului, condiție absolut necesară pentru răspândirea ideilor revoluționare. în acest
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
în roate și de aceea nu mai avea încredere în sine, nici îndrăzneala de mai înainte. Cei care-l înconjurau, erau la rândul lor puși în mare încurcăturăși nu mai erau siguri dacă trebuie să-l onoreze, sau să-l disprețuiască pe Seianus, privirile le erau ațintite spre Tiberius, pe care-l așteptau să moară sau să se întoarcă. Fiecare în parte era grijuliu de propria lui soartă. Oficial continuau să-l slăvească pe Seianus, între alte motive deoarece Tiberius, odată cu
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
În care, cu peste trei veacuri În urmă, René Descartes recomanda metoda „regresiv-progresivă“, pentru a nu proceda În cunoașterea faptelor asemenea celuia „care s-ar sili să ajungă, de la baza unei clădiri, printr-un singur salt, direct pe acoperiș, fie disprețuind treptele scării [...], fie neobservându-le“. Demonstrația automată, ca proces decizional inversat, altfel spus: „sinteză prin analiză“ 11. Aplicabilă tuturor structurilor decidabile din logica „verifuncțională“ și din cea predicațională, metoda rezoluției se suprapune peste numeroase alte proceduri decizionale, de aceeași amploare
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
soluții radicale se dădeau la noi încă de pe vremea lui Caragiale. La polul opus este fuga în Europa. A te expatria, a te pierde în Europa, a spori rândurile diasporei. Cei ce rămân acasă, plini de resentimente și complexe, se disprețuiesc și ne disprețuiesc pentru faptul că nu trăim în Europa (occidentală), că nu suntem europeni etc. puțini, foarte puțini, de fapt o infimă minoritate din care am îndrăzni să spunem că facem și noi parte adoptă soluția inversă, radical opusă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dădeau la noi încă de pe vremea lui Caragiale. La polul opus este fuga în Europa. A te expatria, a te pierde în Europa, a spori rândurile diasporei. Cei ce rămân acasă, plini de resentimente și complexe, se disprețuiesc și ne disprețuiesc pentru faptul că nu trăim în Europa (occidentală), că nu suntem europeni etc. puțini, foarte puțini, de fapt o infimă minoritate din care am îndrăzni să spunem că facem și noi parte adoptă soluția inversă, radical opusă: a aduce Europa
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
firesc, de aspecte pentru ea esențiale, nu însă și pentru noi care se numesc discriminările minorităților (inclusiv sexuale), ale azilelor de copii etc. Dacă preconizăm, în această fază de dezvoltare a României, prioritatea valorilor materiale, de civilizație, nu înseamnă că disprețuim valorile spirituale. Este vorba doar de o ordine a priorităților imediate, în mod evident materiale. Trebuie să fii cu totul desprins de realitățile actuale ca să contești o astfel de concluzie. După ce ne integrăm european la acest nivel, de imediată subsistență
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
este vitrina sa cea mai imediată și mai seducătoare pentru o populație care a stat decenii la cozi. Trebuie să dai dovadă de o mare ipocrizie sau de afectare negând această tristă realitate. Sau de o rupere totală de realitate, disprețuind superior-filosofic Europa untului (Constantin Noica). Numai că românii și, în general, locuitorii țărilor din Est după al doilea război mondial, când Europa a fost împărțită în două blocuri antagonice au suferit și suferă încă și mai mult din cauza lipsei altor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de altă parte detestate din ambele direcții: echilibrul axiologic între valori, liberalismul, pluralismul (cu toate urmările sale), umanismul, europeismul, convergența și chiar sinteza dintre valorile naționale și universale, raționalismul și spiritul critic, un anumit bun simț, pe care extremiștii îl disprețuiesc ca mic burghez, adeziunea militantă la drepturile omului și cetățeanului, nostalgia societății civile de dreapta sau de centru? prin integrarea, participarea și responsabilitatea directă a individului sunt și rămân aspirațiile perfect legitime ale oricărei societăți post-totalitare. Ele fac parte din
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și pentru boierimea română. Cu prilejul deschiderii cursurilor Academiei grecești din București, marele postelnic Al. Mavrocordat face o adevărată teorie a exodului spre lumină: Deși fără mijloace și săraci cei mai mulți dintre noi, lăsăm totul, și patrie și consângeni și casnici, disprețuim orice fel de nenorocire și suferință și mergem la universitățile Europei ca să ne luminăm. Aceeași preocupare se constată, după 1800, și la boierimea română. Ea preferă să-și trimită odraslele mai curând în colegii sau să le pună în pensiune
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
loc a rupt scrisoarea. Atunci mama, înțelegând tâlcul vorbelor băiatului, cu lacrimi de fericire, îl îmbrățișă cu dragostea ei de mamă. Iată cum o mamă credincioasă este în stare să-și jertfească viața pentru fericirea copilului ei. 55. Să nu disprețuim pe semenii noștri! Era o femeie, care crezându-se mare credincioasă, zicea adesea: „N-am nevoie de nimeni, căci Dumnezeu îmi este de ajuns”. Și iată că într-o zi, tot din mândrie, căzu într-un lac și cu apa
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
de ușor de a-i descuraja prin cel mai mic insucces, fie chiar și numai prin curmarea aplauzelor, și cum pot fi readuși la o supunere slugarnică pentru a obține un nou succes... În aceeași măsură, în care ai noștri disprețuiesc succesul numai spre a face să reușească proiectele lor, în aceeași măsură creștinii sunt în stare să-și jertfească toate proiectele lor numai și numai să aibă succes. Această psihologiene ușurează foarte mult sarcina de a-i conduce. Acești tigri
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
Învațare. Elevul aflat În situația de eșec și care este pus de nenumarare ori În fața unor sarcini de Învățare pe care nu le poate rezolva, trăiește o angoasă profundă. Elevul suferă pentru că și-a decepționat părinții și profesorii, pentru că este disprețuit de colegi, Își pierde stima de sine, Încrederea În capacitatea de a reuși. Acesta este momentul În care pot să apară conduitele violente ce se traduc prin depresie, spirit de revanșă și revalorizare, manifestări de provocare, dispreț reorientat către alții
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]