6,361 matches
-
coală (cca 30/40 cm), din două (cca 50/70 cm) și din patru coli (80/100 cm); cu „vâjâitoarea“ din țiplă; cu „rotocoale“ din hârtie colorată, apli cate ca ornament peste hârtia zmeului și, ca o „cazacă“ cu culori distinctive pentru mahalaua noastră, rotocoale albastre pe zmeul alb; cu „coada“ zmeului făcută din tifon pentru bandaje; cu „gura“ zmeului fie „trăgătoare“, fie „Înălțătoare“, după sco purile de luptă sau Întrecere sportivă urmărite; și cu sfoară „sibiaș“ pentru zmeiele mai mici
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
realizate, a căror tota litate să formeze un singur sistem planetar care să fim noi. și să se învârtească, să cânte aceste mici monade, și muzica lor să ne umple și plinătatea acestei muzici, armonia sa perfectă, să fie semnul distinctiv și indubitabil al divinității noastre! Ieri-seară, numai presimțirea unei asemenea plenitudini mi-a umplut sufletul cu o bucurie nebună... Această plenitudine n-am resimțit-o decât câteva clipe, alături de Dânsul, dar a fost asemenea unui fulger care a luminat tot
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
secătuite. Își dau aere de soldățime impasibilă și rece, transformă disprețul de sine în fanfaronadă. Viziunea lor abrutizată asupra lumii ar vrea să dea blazon de noblețe perversiunii rasului în cap - ei adoptă acest stigmat voluntar ca pe un semn distinctiv al grupului lor. Orice trăsătură individuală a fost eradicată din bolovanul-căpățână, sub îmbucarea de oase a capului ras și arbitrat de poftirile unui „Herrenmensch“, ale omului de „rasă superioară“, se-ascunde un creier jalnic. Dresat să-și urmeze instinctele, corpul
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mă ocup și cu scrisul, mi s-aatribuit Privirea Străină printr-o dublă neînțelegere. La prima - aceea că mi-am dobândit Privirea abia la sosirea în Germania - se mai adaugă și neînțelegerea din partea specialiștilor în literatură. Aceștia consideră Privirea o particularitate distinctivă a artei, un soi de meșteșug prin care scriitorii se deosebesc de nescriitori. Abia cu timpul am descoperit că scriitorii își revendică plini de mândrie această neînțelegere și fac eforturi s-o întrețină. Deseori caută să se convingă pe ei
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
sorții de a lumina la depărtări de locul și momentul când s-a zămislit. Acest mare prieten și îndrumător al artei se numește Nicolae Ceaușescu.“ („Mare prieten al artei“, Scînteia, 26 ianuarie 1984) „Dacă aș fi întrebat care sunt însemnele distinctive ale personalității tovarășei Elena Ceaușescu, n-aș ezita nici o clipă să afirm că ele se exprimă în devotamentul nemărginit pentru patrie și pentru socialism și în neclintita convingere că avutul țării se întemeiază pe intensificarea și extinderea gândirii științifice, a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
la îndemâna tuturor. Omul învață cât trăiește, spune o zicală populară plină de adevăr. Orice împrejurare de viață este o lecție pentru trăitori, pentru cei ce fac din propria experiență un izvor de învățăminte. Spre deosebire de școala-școală, școala vieții are câteva trăsături distinctive. Nu toți elevii participă la aceleași lecții, în același timp și în aceleași împrejurări. Experiențele vieții sunt diferite și învățămintele la fel. Bine, ar putea să spună neîncrezătorii. Ce fel de școală este aceea fără profesori, fără catalog, fără să
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
acolo, Arta se asociază Naturei, umanul se întâlnește cu divinul, ceea ce e trecător se integrează în ceea ce rămâne etern; cu alte cuvinte faptului că, la Iași ca și la Florența, fiecare cupolă, fiecare turn, fiecare zid, fiecare din formele proeminente, distinctive și caracteristic, luat în parte, ne apare ca un element necesar și fericit al peisagiului total. Asemănarea aceasta nu merge însă mai departe. Fericită, Florența are parte de o tinerețe eternă. La ceea ce ea ne oferă azi au lucrat, secoli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
un farmec deosebit și puternic. Poziția lui încântătoare, trecutul de suferințe și de strălucire, monumentele sale, care și ca număr și ca valoare artistică sunt din cele mai expresive mărturii ale trecutului nostru, apoi unele însușiri sufletești și unele caractere distinctive ale populației sale, în care au intrat anume influențe apusene, exercitate la un timp potrivit, și fericit dozate (mă gândesc la bogata influență a culturei franceze și la unele prețioase aporturi de artă și cultură italiană) l-au format într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
lucru deosebit și ales. Trebuia ca acei ce o cultivau să fie oameni de spirit, adică să poseadă acea distincție a inteligenței, care permite să fixeze fiecărui lucru, fiecărei situații și în privința fiecărui mic erou de povestire, nota specifică, saillantă, distinctivă și să scoată în același timp în relief spiritul de observație și de sinteză, priceperea artistică, gustul, tactul, măsura și humorul povestitorului. Și de fapt Junimiștii au dovedit că știau s-o cultive cu îndemânare și artă, ca pe un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
prerenascentiste ! ... Dincolo de fascinația, ori de povară cuvintelor și asocierilor de cuvinte, rămîn, însă, realitățile în atenție, iar cea care ne preocupă - focarul spiritual din orașul viilor și-al licorii bahice - rămîne un centru de referință prin cel puțin trei semne distinctive: 1. Am în vedere, în primul rînd, modul in care Liceul „Cuza Vodă“ a prins viața, în clipele ce hotărau destinul României Mari, ca instituție menită a răspunde nu doar așteptărilor din centrul episcopal Huși și din comunele adiacente aparținătoare
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
p. 277 ; 522, II, p. 216)"/>. Ulterior, Ministerul Afacerilor Interne a emis Circulara nr. 8368 din 3 septembrie 1941, prin care prefecții de județe erau anunțați că toți evreii din România (bărbați, femei și copii) trebuiau să poarte, ca semn distinctiv, o stea galbenă cu șase colțuri, cusută pe haină În partea stângă a pieptului. Evreii creștinați nu erau obligați să poarte acest stigmat <endnote id="(356, p. 332)"/>. (Era probabil un ecou al decretului similar emis de Hitler În Germania
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Transilvania de Nord. În 1945 s-au mai Întors doar 15.769 (adică 10,4%). De fapt, acesta este un scenariu recognoscibil de-a lungul secolelor. De regulă, când s-a impus unei minorități etnice (sau confesionale) purtarea unui semn distinctiv, a fost primul simptom că majoritatea Îi pregătește acesteia aplicarea uneia dintre măsurile radi cale : convertirea forțată, expulzarea sau masacrarea. Stigmatele Evului Mediu Nu naziștii secolului XX au inventat stigmatul etnic (sau confesional). Cea mai veche atestare documentară de acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
naziștii secolului XX au inventat stigmatul etnic (sau confesional). Cea mai veche atestare documentară de acest gen coboară până În secolul al VII-lea, când califul Omar a decretat ca toți evreii și creștinii (dhimmi, credincioși neislamici) să poarte un semn distinctiv (ghiyar), de culori diferite (evreii o centură galbenă, creștinii una albastră), printre alte reguli de segregare și persecuție cuprinse În așa-numitul „Pact al lui Omar” <endnote id="(372)"/>. Principiul aplicat era unul simplu : dacă refuzi să te supui Islamului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1217, de către regele Henric al III-lea) a fost un semnal de alarmă care anunța persecutarea și evacuarea evreilor. Într-adevăr, din Anglia ei au fost alungați la sfârșitul aceluiași secol XIII (În 1290). În spațiul germanic și limitrof, semnul distinctiv purtat de evrei a fost o pălărie țuguiată de culoare galbenă (verde În Polonia), semănând uneori cu o pâlnie răsturnată, alteori cu un con (germ. Judenhut, lat. pileus cornutus). Cea mai veche atestare este o miniatură din lucrarea Hortus Deliciarum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi ocoliți, alun gați sau torturați În flăcările rugurilor, nu numai În cele ale Infernului. În Transilvania și Bucovina În mod firesc, situația din Transilvania este asemănătoare celei din Europa Centrală : și aici evreii sunt obligați să poarte semne vestimentare distinctive. În 1233, de exemplu, deci imediat după Conciliul al IV-lea de la Lateran, regele Ungariei, Andrei al II-lea, și fiul acestuia, Bela al IV-lea, se angajează În fața legatului papal, jurând pe Evanghelie, ca „de acum Înainte evreii, saracinii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu pălăria conică și veșmântul san benito (gravură de Goya, din ciclul Capricii, 1799) din voievodatul Transilvaniei, al cărui guvernator era chiar prințul Bela al IV-lea. Conciliul de la Buda (1279) a Întărit obligativitatea ca evreii să poarte un semn distinctiv, dar regele Ladislau al IV-lea (1272- 1290) s-a opus aplicării acestui edict <endnote id="(518, p. 22)"/>. Din secolul al XVII-lea, stigmatizarea etnică ia forma interdicției : evreii nu au dreptul să poarte veșmântul specific etnicilor majoritari, chiar dacă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trebuiau să fie izolați, ci, dimpotrivă, asimilați. Pe baza Edictului de toleranță emis de Împărat, s-a redactat o nouă „Reglementare sistematică a statutului neamului evreiesc” (Systematica Gentes Judaicae Regulatio), În care se pre vedea, printre altele, ca „toate semnele distinctive, care deosebesc pe evrei de ceilalți, să fie desființate [...], după cum a ordonat Majestatea Sa” <endnote id=" (124, p. 257)"/>. De asemenea, În 1789 a fost trimis Guberniului Transilvaniei, spre aplicare, statutul evreilor din Galiția (care, din 1790, va cuprinde și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aplicare, statutul evreilor din Galiția (care, din 1790, va cuprinde și Bucovina). În articolul 47 al acestui statut se preve deau următoarele : „Întrucât evreii sunt Întru toate egali celorlalți supuși În fața statului și a legilor, toate semnele exterioare și veșmintele distinctive, atât cele decretate anterior, cât și cele statornicite de obiceiuri, vor fi desființate cu desăvârșire, Începând cu anul 1791, iar hainele obișnuite la ei până acum vor fi admise numai pentru rabini” <endnote id="(124, p. 338)"/>. După ce, secole de-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să se deosebească de toți ceilalți” <endnote id=" (43, p. 17, sau 376, p. 268)"/>. Informația nu trebuie să ne mire. Purtarea sau nu a turbanului, forma și culoarea acestuia erau - chiar Între turci - semne care marcau diferența. Aceste semne distinctive nu erau stabilite prin tradiție populară, ci prin dispoziție statală - așa cum ne asigură, tot la Începutul secolului al XVIII-lea, Dimitrie Cantemir În Istoria Imperiului Otoman și În Sistemul sau Întocmirea religiei muhammedane <endnote id="(561, p. 459)"/>. La Constantinopol
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de gesturi au fost superbe acte de solidaritate simbolică. O obligație a minorității (afișarea stigmatului) a fost transformată Într-un drept al majorității ; un semn al infamiei a fost transformat Într-un semn al mândriei. Când toată lumea poartă un semn distinctiv, dispare distincția Însăși. Mecanismul discriminării și al terorii poate fi, dacă nu blocat, cel puțin frânat. De regulă, sistemele greoaie și monstruoase devin vulnerabile În fața praștiei unei idei simple și ingenioase. Portretul profesional 1. Evreul negustor Neguțătoria ca „lucru de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu evrei, să aibă raporturi sexuale cu evrei, să facă apel la medici evrei, să lucreze la evrei etc., etc. Și, pentru ca toate acestea să poată fi Îndeplinite, evreii trebuiau să fie recunoscuți, fiind deci obligați să poarte un semn distinctiv pe Îmbrăcăminte <endnote id="(139, pp. 229-245)"/>. Supraviețuiri În spațiul politic În spațiul românesc din secolul XX - după pogromul de la Chișinău (1903) - nu au mai fost Înregistrate (ca În celelalte țări din zonă) tulburări sângeroase sau procese juridice având ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îndată ce intrarăm În casa lor, furăm nevoiți a ieși, atât era aerul de stricat ; hotărârăm să dormim În trăsură” (Dimitrie Bolintineanu, Călătorii, vol. I, Editura Minerva, București, 1915 ; apud 276, p. 122). Tot „clasica murdărie” și „duhoarea ciumată” sunt semnele distinctive ale unei cârciumi evreiești Într-un text hiperbolic scris de Calistrat Hogaș la Începutul secolului XX : „Când pășirăm pragul [crâșmei lui Avrum], o duhoare alcătuită din toate miresmele pământului Îmi străbătu până-n creieri : nu te pricepeai dacă miroase a pământ
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care stipula desființarea a numeroase sinagogi și interzicerea activităților cultural-religioase ale populației evreiești. La 19 septembrie 1940, s-a dat o nouă Decizie care suspenda decizia din 9 septembrie. La 15 iulie 1941 s-a protestat împotriva purtării unui semn distinctiv de către evrei. S-a arătat că măsura va împiedica populația evreiască de a circula, de a se alimenta sau de a se prezenta la autorități și s-a cerut abrogarea ei. La 17 septembrie 1940, Filderman a obținut o audiență
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
La 5 septembrie 1941, un memoriu în care filderman spunea că „eu nu pot transmite spre executare populației evreiești un ordin lipsit de bază legală. Pe 8 septembrie 1941, într-o audiență la Antonescu s-a discutat despre problema semnului distinctiv. La 9 septembrie 1941 s-a ordin pentru suspendarea purtării semnului distinctiv. Până la urmă, dr.Wilhelm Filderman înțelegea că situația evreilor din România era incomparabil mai bună, decât cea a evreilor din Europa aflată sub dominația Germaniei. În aceste condiții
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nu pot transmite spre executare populației evreiești un ordin lipsit de bază legală. Pe 8 septembrie 1941, într-o audiență la Antonescu s-a discutat despre problema semnului distinctiv. La 9 septembrie 1941 s-a ordin pentru suspendarea purtării semnului distinctiv. Până la urmă, dr.Wilhelm Filderman înțelegea că situația evreilor din România era incomparabil mai bună, decât cea a evreilor din Europa aflată sub dominația Germaniei. În aceste condiții, evreii erau sfătuiți să respecte măsurile de ordine ale autorităților, să se
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]