7,061 matches
-
în creștere de care se bucură din partea politicienilor și a decidenților educaționali (așa cum s-a putut desprinde în primul capitol), sistemul educațional pentru adulți, cel românesc inclusiv, la care ne vom referi pe larg în acest capitol, cunoaște ramificarea și diversificarea instituțiilor și a serviciilor oferite pentru adulți. Dacă, după 1980, educația adulților din România a cunoscut o oarecare stagnare, revoluția din 1989 a reprezentat un nou început - uneori mai lent, alteori mai accelerat - în a urma „calea europeană”. Astfel, putem
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a participa la ridicarea societății prin cultură și educație, la luminarea culturală a poporului, a satelor românești în special. Preocupările postbelice (care acoperă cea de-a treia fază de dezvoltare, până în 1989) în domeniul educației adulților au dus atât la diversificarea rețelei instituționale (apărând mai multe universități populare și muncitorești), cât și la îmbunătățirea suportului științific al demersurilor realizate, prin valorificarea rezultatelor studiilor efectuate de cercetătorii de la Institutul de Științe Pedagogice și Psihologice, printr-o mai largă cooperare internațională apărută odată cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a adulților în România cuprinde o diversitate de instituții, în perioada postdecembristă mărindu-se foarte mult numărul instituțiilor cu caracter vocațional, umanitar și social (organizații nonguvernamentale), datorită creșterii continue a nevoii de pregătire de-a lungul carierei profesionale și a diversificării solicitărilor și provocărilor pe care societatea democratică le-a pus în fața cetățenilor, unii dintre ei având nevoie de asistare. Dacă în subcapitolul anterior am putut observa evoluția pe traiectorie istorică, temporală, a educației pentru adulți, în acest subcapitol, vom proceda
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
înființat, cu scopul de a elabora strategia învățării de-a lungul întregii vieți. • Inspectoratele școlare județene, ce asigură aplicarea politicilor și strategiilor MEC; asigură recrutarea personalului pentru unitățile de învățământ reprezentative și avizează curriculumul elaborat la nivel local. Din perspectiva diversificării serviciilor pentru comunitățile locale, se cere introducerea în oferta inspectoratelor școlare județene și a unităților școlare a unor programe concrete de educație pentru adulți, concepute și realizate în cooperare cu autoritățile locale și în raport cu necesitățile comunității (vezi Ordinul nr. 3062
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
întregii vieți și pentru dezvoltarea resurselor umane și construirea societății educaționale sunt: a) susținerea adecvată a sistemului educațional inițial și continuu - resurse financiare, sprijin politic, susținere publică; b) definirea cadrului legislativ pentru educația continuă, de-a lungul întregii vieți; c) diversificarea și extinderea ofertei de educație continuă; d) includerea educației și formării ca o componentă necesară în toate programele de dezvoltare în ansamblul economiei și pe ramurile acesteia; e) coordonarea instituțională a principalilor actori ai proceselor educaționale (instituții publice și societatea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai mult teren. Mark (apud Meisel et al., 2003, pp. 18-19) ilustrează finanțarea privată și publică a educației adulților cuutilizarea unei matrici structurate pe patru domenii: În prezent, structura sistemului de finanțare a sistemului de pregătire a adulților evidențiază o diversificare și o multiplicare a surselor. Concret, educația adulților în România este susținută prin mai multe surse de finanțare, și anume (Sava, Matache, 2003, p. 29): - fondurile guvernamentale - sunt destinate formării profesionale a adulților, în special pentru reconversia și recalificarea șomerilor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aici: funcțiuni pedagogice (activități de învățare, materiale de învățare, tutorat, situații de predare și evaluare), TIC adaptate modelelor pedagogice, organizarea socială a educației (timp, loc și comunitate); - folosirea VLE-urilor ar putea îmbunătăți calitatea procesului educațional, ar putea contribui la diversificarea metodelor de predare și învățare etc. Prin faptul că utilizarea VLE-urilor ar facilita obținerea unor feedbackuri pentru tutore, acesta și-ar putea reconsidera prompt și oportun atât materia, cât și modalitatea de predare; - deși existau temeri privind infrastructura inadecvată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
poate oferi o imagine exactă, corectă și reprezentativă a capacităților și progresului copiilor. Evaluarea sumativă întregește tabloul datelor cu privire la pregătirea elevilor, al informațiilor și observațiilor culese prin tehnicile de evaluare formativă. Astfel, 1.4. Metode de evaluare 1.4.1. Diversificarea metodelor de evaluare Noile alternative de evaluare aduc inovații, din punctul de vedere al principiilor și normelor unitare de aplicare în activitatea de evaluare a progresului școlar. Învățătorul are posibilitatea de utilizare a tuturor metodelor și tehnicilor de evaluare. În funcție de
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
producții stereotipe solicitate elevului, în cadrul unor practici monotone de evaluare. Sărăcia practicilor de evaluare utilizate conduce la rarefierea capacităților și comportamentelor supuse evaluării. Evaluarea tradițională privilegiază promptitudinea memorizării și a reproducerilor, ignorând alte variabile necesare învățării. Se impune, așadar, o diversificare rezonabilă a metodelor de evaluare, întrucât „singura cale rămâne cea a creșterii varietății de forme evaluative ca și a formelor de învățământ și de organizare.” Diversificarea metodelor de evaluare abordate ar trebui să permită aprecierea unor capacități, atitudini și comportamente
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
promptitudinea memorizării și a reproducerilor, ignorând alte variabile necesare învățării. Se impune, așadar, o diversificare rezonabilă a metodelor de evaluare, întrucât „singura cale rămâne cea a creșterii varietății de forme evaluative ca și a formelor de învățământ și de organizare.” Diversificarea metodelor de evaluare abordate ar trebui să permită aprecierea unor capacități, atitudini și comportamente ca: * atitudinea față de învățare; * preferințele pentru anumite discipline de studiu; * interrelațiile din cadrul colectivului de elevi; * modul de utilizare a cunoștințelor în viața cotidiană; * atitudinea de responsabilitate
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
se concep evaluări în planuri mai cuprinzătoare. Este considerată operantă, în cazul oricărei probe de evaluare, funcția care se justifică de fiecare dată. 1.4.3. Metode alternative de evaluare Necesitatea de a se amplifica gama finalităților evaluării, a impus diversificarea metodelor de evaluare, prin adăugarea metodelor alternative (complementare) de evaluare la cele tradiționale. În acest mod, finalitățile evaluării devin: * cunoștințe și capacități; * atitudini (practice, sociale, științifice); * interese; * capacitatea de a face aprecieri de valoare (opinii, adaptări atitudinale și comportamentale). Metodele
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
-i ajute în mod real pe elevi în a deveni mai responsabili de calitatea producției lor și mai autonomi, ea trebuie extinsă de la autoevaluarea achizițiilor din domeniul cognitiv la autoevaluarea efectelor produse în plan psihomotor. În acest scop, este necesară diversificarea formelor ce permit autoaprecierea de către elevi a unor capacități și comportamente ca: * atitudinea de responsabilitate; * competențele sociale demonstrate în activități colaborative; * progresiile în comunicare și în relația cu ceilalți; * atitudinea față de învățătură sau față de o anumită disciplină de studiu; * adaptarea
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
PARTE INTEGRANT) A PROCESULUI DE ÎNV)Ț)MÂNT 5 1.1. Locul și rolul evaluării în procesul instructiv - educativ 5 1.2. Funcțiile evaluării 10 1.3. Strategii de evaluare 14 1.4. Metode de evaluare 19 1.4.1. Diversificarea metodelor de evaluare 19 1.4.2. Metode tradiționale de evaluare 21 1.4.3. Metode alternative de evaluare 26 II. AUTOEVALUAREA 29 II.1. Considerații generale asupra autoevaluării realizate de elevi 29 II.2. Forme ale autoevaluării 39 II
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
strategiei ce au condus la aceste rezultate; luarea în calcul și a altor parametri, nu doar a achizițiilor cognitive (spre exemplu, personalitatea elevilor, atitudinile, nivelul de asimilare a unor valori), în consecință, dobândirea de către elevi de competențe și abilități ridicate; diversificarea tehnicilor de evaluare și corelarea adecvată a acestora cu situații didactice concrete; centrarea evaluării pe rezultatele pozitive și nesacționarea în permanență a celor negative, transformarea elevului într-un partener autentic al profesorului în evaluare prin autoevaluare, interevaluare și evaluare controlată
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Anca Iuliana Şipoteanu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_886]
-
comerciale. -Șomaj structural derivă din reconversiunea unor activități economice, din restructurările de ramură și subramură impuse de progresul tehnic. Șomajul structural apare și ca efect al unei structuri înguste de ramuri și subramuri, caracteristică pentru țările în curs de dezvoltare. Diversificarea ramurilor ar oferi șanse mai mari de absorție a forței de muncă. -Șomajul tehnologic este efectul introducerii noilor tehnologii, care impun un nou mod de organizare a producției și a muncii și, în consecință, o reducere a locurilor de muncă
ASIGURĂRILE DE ŞOMAJ. In: Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
acum câteva procese decisive În istoria celui de-al doilea sex: disoluția autorității parentale tradiționale și emanciparea femeii de sub tutela colectivității sătești (care prefigurează emanciparea de sub tutela soțului și a societății, emanciparea familială și politică, fenomene specifice secolelor XIX-XX), exogamia, diversificarea ocupațiilor, constituirea unei elite cultivate feminine, Începutul implicării În viața culturală și politică etc. În domeniul istoriei educației, de pildă, adică al perimetrului În care se pot măsura adevăratele dimensiuni ale orizontului cultural specific unui grup social, istoricilor le place
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
specifică epocii romantice Îi determină să subsumeze sau să integreze propriile deziderate naționale idealurilor „internaționaliste” ale emancipării generale a popoarelor, În conformitate cu doctrina mazziniană. Dar chiar și În cazul acestor „revoluționari de profesie”, tensiunea existentă Între „naționalism” și „internaționalism” implica o diversificare a comportamentelor. Alexandru Bujor XE "Bujor" , de pildă, mai rezervat În asumarea „internaționalismului”, va Încerca să creeze În Italia o legiune româno-spaniolă, pentru a evita Încadrarea ei sub o emblemă maghiară. Alexandru Buda XE "Buda" , În schimb, luptând pentru cauza
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la nivel social, economic, politic etc. Aceste fenomene au dus implicit la schimbarea unor atitudini existente Înainte În comportamentul consumatorului și la apariția unor atitudini noi. Posibilitatea ocupării mai multor locuri de muncă, a Îndeplinirii mai multor joburi și funcții, diversificarea ofertelor În general la diferite niveluri de activitate, au constituit impulsuri necesare În schimbarea atitudinilor. Pași În formarea comportamentului de consum În concordanță cu fenomenele psihosociale complexe antrenate de perioada de tranziție de la socialism la capitalism, cu schimbarea atitudinilor privind
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
general la diferite niveluri de activitate, au constituit impulsuri necesare În schimbarea atitudinilor. Pași În formarea comportamentului de consum În concordanță cu fenomenele psihosociale complexe antrenate de perioada de tranziție de la socialism la capitalism, cu schimbarea atitudinilor privind consumul, o dată cu diversificarea ofertelor, cu procesul de integrare În Uniunea Europeană și adoptarea unor valori și mentalități noi, considerăm oportun să schițăm procesul structurării comportamentullui de consum. Iată principalii pași delimitați. 1. Structurarea și formarea fondului de priceperi, valori și stări afective corelate atitudinilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mediului În care cresc și se formează În viața cărora shopingul este o activitate valorizată ca posedând multiple funcții Între care noi Înscriem: 1) asigurarea trebuințelor de bază, fiziologice, de siguranță de apartenență, de statut; 2) crearea de noi trebuințe (diversificarea modelelor, sortimentelor induce formarea de noi trebuințe și motive de consum); 3) activarea existenței (nevoia de varietate și stimulare Într-un mediu monoton sau stresant, motivație prezentă la toate vârstele, dar mai ales la adolescenți și tineri); 4) comunicare, relaționare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
bunuri și servicii care satisfac nevoile În cantitățile necesare. De aceea, cunoașterea și explicarea comportamentului de consum și cumpărare a devenit o necesitate stringentă, ignorarea modului de manifestare a acestuia, producând grave dezechilibre sociale și economice. De asemenea, În condițiile diversificării considerabile a ofertei, consumatorilor li se deschid largi posibilități de alegere. Pe de altă parte, creșterea puterii de cumpărare, concomitent cu ridicarea nivelului de educație și cultură, Îi dă posibilitatea cumpărătorului să-și satisfacă mai multe nevoi, mai sofisticate, de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
creștere a consumatorilor problematici (dependenți). Structura de prevenire a consumului de droguri din România, aflată În plin proces de dezvoltare și integrare, poate fi considerată ca un factor protectiv, o resursă profesională eficientă pe termen mediu, care necesită În continuare diversificarea metodelor și formelor de lucru, crearea unei baze de date (gen EDDRA) și a unei structuri de evaluare a activităților antidrog. Pe baza acestor realități și a datelor prezentate mai sus, putem presupune că În perioada 2003- 2007 tendința de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acordăm turismului un capitol aparte în care i-am evidențiat pe cei care au reușit în această „industrie” de viitor pentru țară. Am considerat firesc și normal să înfățișăm comuna la cei douăzeci de ani de la evenimentele din decembrie 1989, diversificarea peisajului politic, realizări și perspective de viitor. Nu a fost ocolită problema integrării europene și a globalizării, militând însă pentru păstrarea specificului local și național. O mai bună reprezentare și ilustrare „iconografică”, cu anexe la anumite capitole, unele texte scurte
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
o cantitate de alimente comparabilă cu masa lor (leul consumă 5-8% din masă). 2. Se estimează în plus că mepoikiloterqeotq 25hom = Mamiferele au mai multă nevoie de hrană (este mai greu de înțeles din acest punct de vedere răspândirea și diversificarea acestora față de reptile). Mamiferele au un metabolism aerobic mai intens, ca urmare un consum de oxigen mai crescut. Intensificarea activității musculare implică de asemenea creșterea consumului de oxigen. La homeoterme posibilitatea de a-și crește consumul de oxigen este de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
socială și solidaritate între membrii săi. Acest tip de legături au fost subminate în perioada comunistă. Pentru ca regimul să reziste era nevoie de obediență totală. În România, chiar dacă la începutul secolului XX și în perioada interbelică au fost condiții pentru diversificare comunitară și pentru viabilizarea celor existente în mediul rural, regimul comunist a reușit să le îndepărteze. Măsurile pe care le-au luat au inclus naționalizarea oricărei forme de proprietate privată, colectivizarea agriculturii, industrializarea forțată și migrarea masivă din mediul rural
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]