5,279 matches
-
comun spațiul public al televiziunii, mijloacele de comunicare în masă și cultura "de larg consum", la care însă participă din spațiul privat al căminelor lor. Comunitatea prezentată aici este una a divertismentului, al cărei liant sînt elementele ce țin de divertisment și joc: jucării, televizor, sport, bere și alte bunuri de consum. Este o comunitate fragilă: fără televizor, spre exemplu, grupul de vecini care privesc meciul se dizolvă. Cei mai mulți dintre acești oameni nu ajung să-și cunoască vecinii decît atunci cînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
bere și alte bunuri de consum. Este o comunitate fragilă: fără televizor, spre exemplu, grupul de vecini care privesc meciul se dizolvă. Cei mai mulți dintre acești oameni nu ajung să-și cunoască vecinii decît atunci cînd se adună pentru clipe de divertisment în timpul liber. Scena cu telecomanda arată însă că aceste spații se pot suprapune provocînd conflicte; mai arată, de asemenea, și cît de slabă, dacă nu chiar inexistentă, este relația între vecini în această zonă. Prezintă în plus un nou mediu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în glume și gesturi puerile cu tentă sexuală. Beavis și Butt-Head reprezintă tipul clasic de adolescenți care nu-și pot controla hormonii, iar "frații" lor mai mari, Howard Stern și Andrew Clay, prezintă și ei simptome similare. Acești reprezentanți ai divertismentului popular sînt, fără excepție, băieți de rasă albă, incapabili de a se pune în pielea altuia sau de a trăi alături de celălalt sau de a respecta diferențele dintre indivizi. Cei doi sînt niște mizantropi extremiști, deși este evident că își
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prezentînd situația fără ieșire a multor tineri provenind din rîndul muncitorimii și a păturii mijlocii. Mai mult decît atît, serialul reprezintă o replică la genul de violențe atît de răspîndit în media, de la videoclipurile cu muzică heavy-metal, la spectacolele de divertisment și la știri. Violența personajelor reflectă, așadar, violența tot mai accentuată a tineretului într-o societate în plin proces de dezintegrare permițînd totuși evaluarea condiției tineretului contemporan. Serialul este realmente extrem de violent și a determinat efecte violente incredibile. Într-un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
precum și sociologia producerii de știri, procesele de dezinformare și de propagandă. Această dimensiune a studiului materialului cultural a fost minimalizată și cred că acesta e un lucru grav, întrucît cercetarea producției imense de știri și de informații, cît și de divertisment, scoate la iveală lucruri importante despre originile și contextul în care textele concrete, culturale, au apărut, lucru ce contribuie la înțelegerea semnificațiilor și a efectelor pe care le au. Analiza materialului scris despre Criza din Golf arată clar că încă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o reiterare a rasismului împotriva arabilor și a actelor de violență împotriva lor. Rasismul anti-arab s-a răspîndit în sînul culturii populare americane. Ani la rînd, arabii fuseseră în mod regulat prezentați în roluri negative în filmele hollywoodiene și în divertismentul din televiziunea americană (a se vedea Kellner și Ryan, 1988, și studiul meu din capitolul 2), iar în timpul Războiului din Golf resentimentele față de arabi au fost canalizate împotriva irakienilor. Cuvintele "Bomb Irak" ("Bombardați Irakul") au fost suprapuse peste versurile cîntecului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
face parte integrantă dintr-un spectacol estetic. Cei care fluturau steaguri și scandau lozinci pro-război fuseseră ani de zile cufundați în esteticul culturii de consum urmărind reclamele unor produse seducătoare; fascinați de imagini de lux, erotism și putere în imaginile divertismentului popular, tentați de amenințătoarea etalare a mărfurilor în piețe și magazine și răsplătiți prin orice lucruri își puteau permite să cumpere în viața lor de zi cu zi (adică mașini, îmbrăcăminte, aparate electronice etc.). Războiul din Golf a fost prezentat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmoderne, dispărînd cu totul de pe "scena" unde: ""Sinele TV" este individul electronic par excellence care obține tot ce se poate prin simularea materialelor oferite de media: o identitate de piață însușită în calitatea sa de consumator într-o societate de divertisment; o galaxie de stări hiperfibrilate... O ființă traumatizată, produsă în serie." (Kroker și Cook, 1986: 274) Multe dintre teoriile postmoderne dau culturii media statutul privilegiat de centru al imploziei identității și de fragmentare a subiectului; există însă puține studii de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să producă efectul de real (Kellner, 1980). Realismul neobosit al televiziunii a devenit, la rîndul său, subordonat anumitor coduri narative, moduri de narare și unor convenții de genuri extrem de bine codificate. Televiziunea comercială s-a constituit ca un mijloc de divertisment și se pare că producătorii săi consideră că publicul este mai degrabă amuzat de narațiuni, de povestiri despre personaje familiare și ușor de recunoscut, de subiecte, convenții și mesaje și de genuri familiare. Această sărăcie estetică a mediului este probabil
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
traficanții de droguri și criminalii prosperi din lumea interlopă care, într-un anume sens, transformă în realitate fantezia capitalismului fără restricții. Serialul își invită spectatorii să se identifice cu un stil de viață marcat de viteză și mobilitate, centrat pe divertismentul palpitant propriu societății de consum. Imaginile emblematice din deschiderea episoadelor prezintă o șalupă de mare viteză care zboară pe valurile albastre înspumate ale oceanului pe fondul unei muzici intens ritmate; imaginile se schimbă rapid, prezentînd păsări exotice, femei senzuale, concursuri
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prezintă o șalupă de mare viteză care zboară pe valurile albastre înspumate ale oceanului pe fondul unei muzici intens ritmate; imaginile se schimbă rapid, prezentînd păsări exotice, femei senzuale, concursuri sportive, curse de cai și cîini și alte tipuri de divertisment pe fundalul unui Miami al bogătașilor. Aceste imagini din deschidere sînt unite printr-un montaj rapid care conferă o senzație de viteză și mobilitate, o invitație emblematică de a intra în acțiune și de a adopta un stil de viață
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
controlul, poate fi marcat în mod patologic de aceste conflicte, se poate simți debusolat și privat de capacitatea de a acționa și gîndi autonom. S-ar părea deci că identitatea postmodernă tinde mai degrabă să fie construită din imagini ale divertismentului și consumatorismului și tinde să fie mai instabil și mai supus schimbării decît identitatea modernă. Ambele tipuri însă conțin un nivel al reflexivității, o conștiință a faptului că identitatea se construiește și ține de opțiunea individuală; și în societatea modernă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care cultivarea unui eu individualist și urmărirea obsesivă a interesului personal a fost sanctificat ca mitologie culturală. Imperativul "încearcă!" are ecou în întreg deceniul, iar Madona a "încercat" și a reușit. Cu toate acestea, devenind cea mai populară vedetă a divertismentului din epoca sa (și poate chiar din toate timpurile), ea a produs opere care au efecte multiple și contradictorii și care au contribuit în multe moduri la subminarea ideologiilor conservatoare dominante. Așa cum am arătat, utilizarea modei și a sexualității a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
strategiilor estetice de către Laurie Anderson cu utilizarea elementelor moderniste de către Madona. 6 Vezi studiul lui Bordo în Schwichtenberg, 1992, care face o legătură între această fază din creația Madonei și producția de "corpuri de plastic" din industria modei și de divertisment, de proliferarea anorexiei și a altor tulburări alimentare, de obsesia curelor de slăbire și a pierderii în greutate. 7 A existat, desigur, o suprapunere a diferitelor stadii de creație și Madona nu și-a abandonat publicul din primele etape și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un obiect al dorinței masculine, spectatorul care dorește s-o privească în acest fel este pus într-o poziție delicată prin faptul că se identifică cu bărbații perverși din videoclip. Ca atare, deși pelicula oferă corpul Madonei ca obiect propriu divertismentului, ca obiect al plăcerii voyeuriste, cadrul în care apar aceste imagini împiedică procesul de fetișizare prin identificarea voyeurismului și a obiectizării trupului feminin ca parte a unui proces social care exploatează femeia pentru divertismentul bărbaților patetici și perverși. Susan Bordo
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
oferă corpul Madonei ca obiect propriu divertismentului, ca obiect al plăcerii voyeuriste, cadrul în care apar aceste imagini împiedică procesul de fetișizare prin identificarea voyeurismului și a obiectizării trupului feminin ca parte a unui proces social care exploatează femeia pentru divertismentul bărbaților patetici și perverși. Susan Bordo (1992) susține, cu toate acestea, că videoclipul accentuează spectacolul transformării corpului feminin în obiect, că spectatorul nu este cu adevărat debusolat de acest videoclip, în ciuda "ambiguităților" pe care le conține din punctul de vedere
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
exemple culese din cultura media într-o manieră cu totul nouă, care elimină orice granițe între discipline. Universul postmodern propus de Baudrillard este cel al hiperrealității în care modelele și codurile determină gîndirea și comportamentul și în care mijloacele de divertisment, informare și comunicare oferă experiențe mai intense și mai solicitante decît scenele banale ale vieții cotidiene. În această lume postmodernă, indivizii abandonează "deșertul realului" în favoarea extazului provenit din hiperrealitate și din noile domenii ale calculatoarelor, mijloacelor media și experienței tehnologice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de publicitate emisă sporește mereu, ca și fenomenul de "colonizare" a societății și timpului liber prin intermediul culturii media, care continuă în ritm susținut. Cei care sînt cei mai exploatați și mai oprimați în cadrul ordinii sociale nu-și pot permite decît divertismentul "gratuit" oferit de cultura media și în special de televiziune. Ca o modalitate de evadare din fața mizeriei sociale, ca o distragere de la grijile și durerile existenței cotidiene, oamenii se îndreaptă către cultura media pentru a căuta un oarecare sens și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
oarecare valoare vieții lor. Sporturile oferă identificarea cu strălucirea, puterea și succesul, dîndu-le o senzație de putere celor care se identifică cu starurile sau echipele învingătoare. Telenovelele și sitcomurile au caracter educativ, ajutîndu-i să facă față ordinii sociale contemporane, în timp ce divertismentul bazat pe aventură arată cine deține puterea și cine nu, cine poate folosi violența și cine nu și cine sînt cei care sînt răsplătiți printr-o "viață îmbelșugată" în societatea media și de consum. Publicitatea demonstrează cum pot fi soluționate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
individuale a democrației, a fericirii și bunăstării omului. Proliferarea culturii și tehnologiilor media pun în lumină importanța politicilor media și a necesității intervenției publice în dezbaterea cu privire la viitorul culturii media și al comunicațiilor pe autostrăzile informaționale, dar și pe aleile divertismentului. Una din problemele cheie în viitor va fi cea cu privire la creșterea sau atenuarea caracterului de bun de larg consum al comunicațiilor și culturii. Cei care apără televiziunile comerciale din Statele Unite întotdeauna elogiază "televiziunea liberă", un produs dubios a cărui apariție
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de altă parte însă, această metaforă a "autostrăzilor informaționale" are o anumită semnificație pentru lupta democratică. Căci spațiul șoselelor este unul public, deschis, accesibil tuturor și gratuit. Pericolul pe care-l reprezintă scenariile propuse de corporațiile care se ocupă de divertisment și de tehnologia informațională este acela că aceste mega-corporații amenință să controleze în viitor aceste resurse, impunînd tarife pentru folosire și transformînd șoselele cu liberă circulație în drumuri pentru al căror acces se plătește o taxă. Ca urmare, în vreme ce Internetul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
evalua relevanța politicii sectorului public și a politicii media în sistemul comunicațiilor și al culturii într-o societate dată. Cu toate acestea, într-un context în care noile tehnologii în comunicații produc schimbări dramatice în cultură, în sfera activităților de divertisment și a vieții cotidiene, trebuie înțeleasă importanța politicilor media și a modului în care și sistemul și rețeaua de comunicații determină tipul de programare și efectele produse. Fără a situa discuțiile cu privire la orientarea publică în contextul teoriei sociale și a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la categoria unității, inclusiv remiză adăugată la nota de plată) 15.000 lei 2. Decorarea festivă a meselor cu flori pentru suma de lei/pers 3. Rezervări de 8 camere la hotelul Moldova 752 lei 4. Programe muzicale și de divertisment 5. Rezervări de ore la fotograf și asigurarea de prestări fotografice la locul desfășurării acțiunii 6. Rezervări de locuri la tren 7. Procurarea de locuri la spectacole 8. Transporturi și transferuri cu microbuze, autocare, autoturisme cu șofer 9. Organizarea de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
la fel. Două genii extraordinare, atât de asemănătoare în profunda diferență dintre ele. Însă postmodernitatea nu mai crede demult în valoare și în geniu. Pun pariu că românii vor trece nepăsători pe lângă cele cinci decenii de la plecarea lor, entuziasmați de divertisment, de zăvoreni și de columbeni. A.B.Cum sunt primite cărțile dvs. de către public? Vă cunoașteți publicul? Cei mai buni cititori ai mei sunt cei care, impulsionați de lectură, vor să mă cunoască și îmi solicită cărțile. Ei mă fac
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și adolescența au fost grele prin prisma vremurilor. Am suportat greu obligația limbajului dublu, grija continuă de a nu fi turnat, obligațiile absurde precum "practica în producție" și "munca patriotică" ca să n-ai timp de lectură, frigul și întunericul, lipsa divertismentului, viața cenușie din comunism tocmai în anii cînd eram tînăr și doritor de diversitate. Deși am făcut un liceu de elită, cursurile erau alternate cu "practică" unde, uneori, nu făceam decît să frecăm cu bomfaierul sau pila niște piese de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]