198,612 matches
-
misterioasa Steph. Mai târziu ajunsese și Rady, care folosise drept scuză pentru întârzierea lui faptul că nu găsise intrarea în sală. Rady ar fi întârziat oricum, toată lumea știa asta. Festivitatea începuse cu discursul unui domn destul de simpatic, i se zicea domnul General, dar nu era din armată, era cică inspectorul inspectorilor. De ce i se păruse lui Jacob simpatic? Fiindcă nu fusese deloc scorțos,cum se așteptase Jacob. Și, mai ales, fiindcă folosise o replică foarte interesantă în ochii lui Jacob. - Matematica
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
în amfiteatrul Spitalului Universitar de Urgență Elias simpozionul intitulat „Probioticele și prebioticele, elemente sanogene și medicamente”. Simpozionul a fost organizat de către Catedra de Gastroenterologie, Hepatologie și Endoscopie Digestivă a UMF „Carol Davila” în colaborare cu spitalul-gazdă. Coordonatorul manifestării a fost domnul conferențiar doctor Tudor Nicolaie, medic primar gastroenterologie și medicină internă, șeful secției de profil din Spitalul Elias, secondat de semnatara acestor rânduri. A fost o manifestare complexă, incluzând expuneri teoretice, postere, prezentări de produse alimentare și farmaceutice pro- și prebiotice
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
au petrecut, cumva, invers. Medicii inițiatori au solicitat firme producătoare de medicamente și alimente, pentru a exemplifica tema. Am beneficiat de sprijinul firmelor: - Ewopharma - principalul sponsor al manifestării, importatoare a probioticului Protectis. Simpozionul a cuprins în prima parte expuneri teoretice: - Domnul conferențiar doctor Tudor Nicolaie, coordonatorul simpozionului a realizat introducerea, printr-o prezentare fascinantă, care a început și s-a încheiat, surprinzător, cu imagini cosmice (fig. 1). A insistat asupra unor aspecte privind descoperirea pro- și prebioticelor, etapele formării florei intestinale
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
spitalului nostru, și Liliana Raluca Băia - a cărei prezență ne-a emoționat pe mine și pe colega mea, Laura Ion, deoarece ne-a fost mentor în anii de rezidențiat. Desigur, nu putem cita numele tuturor participanților, dar mai spicuim câteva: domnul doctor Dan Iordăchescu, șeful secției de Medicină internă, secondat de un alt distins internist: doctorul Liviu Leșanu. Am fost plăcut surprinși de prezența experimentaților neurologi Iulia Iufu, Mircea Moldovan și Eduard Alin Georgescu, și a numeroși chirurgi (între care doi
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
Iordăchescu, șeful secției de Medicină internă, secondat de un alt distins internist: doctorul Liviu Leșanu. Am fost plăcut surprinși de prezența experimentaților neurologi Iulia Iufu, Mircea Moldovan și Eduard Alin Georgescu, și a numeroși chirurgi (între care doi foarte reputați: domnul doctor Sorin Șoșoiu de la spitalul nostru, iar de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” doctorul Viorel Dănilă. Au fost numeroși medici de familie, între care doamna doctor Mona Bejan, directoarea Centrului Medical al DASM. Încheiem aici, ne cerem
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
am solicitat în ultimul moment. Mulțumim, de asemenea, membrilor conducerii din acea perioadă a Spitalului Universitar de Urgență Elias, care ne-au susținut: regretatul profesor Șerban Marinescu - pe atunci manager, doamna Profesor doctor Doina Dimulescu, pe atunci director științific și domnul director administrativ Alexandru Dinu. Acest număr al Revistei Spitalului Elias este consacrat în întregime lucrărilor simpozionului.
Revista Spitalului Elias by LIANA TAUBERG () [Corola-journal/Science/92041_a_92536]
-
în compunerea acestui studiu. footnote>. Intrarea în viața spirituală începe cu Sfântul Botez, care reproduce prin întreita cufundare moartea și învierea lui Hristos, cel botezat făcându-se părtaș morții și învierii Lui și actualizând în viața sa moartea și învierea Domnului; botezul este indispensabil înnoirii spirituale, căci prin acesta își împropriază lucrarea mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu, moartea prin Botezul cu Hristos fiind „învierea cu El la comuniunea cu Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, VII, PG XLIV
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
avea și lepădând ceea ce avea (păcatul)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, III, I, PG XLV, col. 609AB. footnote>. Cel ce este botezat, se bucură de prezența reală a lui Dumnezeu la săvârșirea Botezului potrivit făgăduinței făcute de Hristos Domnul, de a fi întotdeauna cu cei care-L vor chema și între credincioșii Lui. Deci, Divinitatea prezentă la Botez „umple actul săvârșit (al Botezului) cu puterea care purcede din persoana Sa”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIV
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
plinătății și ale adeveririi. Acest Duh rămâne sălășluit în cei ce au primit darul Lui, împreună-lucrător, după măsura credinței fiecăruia din cei ce s-au împărtășit de El, zidind în fiecare binele spre sârguința sufletului în faptele credinței, după cuvântul Domnului, Care zice că cel ce a primit talantul l-a primit spre lucrarea a ceea ce i s-a dat (Lc. 19, 13), adică harul Sfântului Duh i s-a dat fiecăruia, spre sporirea și creșterea lui. Căci sufletul care s-
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
tăiați împrejur cu o tăiere nefăcută de mână, (care constă) în dezbrăcarea de trupul păcatului; cu tăierea împrejur a lui Hristos, întrucât v-ați îngropat împreună cu El în botez” (Col. 2, 11-12). Botezul este tip al morții și a învierii Domnului Hristos pentru mântuirea întregii lumi<footnote „De aceea, Domnul, Iconomul vieții noastre, ne-a lăsat ca testament botezul, care este tip al morții și al vieții. Chipul morții este apa (care ne acoperă), iar arvuna vieții ne-o dă Duhul
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
constă) în dezbrăcarea de trupul păcatului; cu tăierea împrejur a lui Hristos, întrucât v-ați îngropat împreună cu El în botez” (Col. 2, 11-12). Botezul este tip al morții și a învierii Domnului Hristos pentru mântuirea întregii lumi<footnote „De aceea, Domnul, Iconomul vieții noastre, ne-a lăsat ca testament botezul, care este tip al morții și al vieții. Chipul morții este apa (care ne acoperă), iar arvuna vieții ne-o dă Duhul”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 15
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
să le mai dăm numele ... Într-adevăr, Dumnezeu este Mântuitorul nostru Care împlinind iconomia mântuirii noastre, a intrat într-unul din cele patru elemente, anume în pământ, pentru ca de aici să facă să se ridice viața. Primind Botezul în vederea urmăririi Domnului nostru, Dascălul și Călăuza, noi nu ne îngropăm în pământ (pentru că acesta acoperă pe cel care este cu adevărat mort, ca să acopere boala și stricăciunea naturii noastre), ci apropiindu-ne de apă, element înrudit cu pământul, ne acoperim pe noi
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
în pământ (pentru că acesta acoperă pe cel care este cu adevărat mort, ca să acopere boala și stricăciunea naturii noastre), ci apropiindu-ne de apă, element înrudit cu pământul, ne acoperim pe noi înșine cu ea, după cum a făcut-o și Domnul în pământ; și făcând aceasta de trei ori, închipuim bucuria învierii cea după trei zile; și noi facem aceasta, nu primind în liniște Taina, ci invocând cele trei Ipostasuri în care am crezut, în care nădăjduim și de care depinde
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
iar norul sfințirea dobândită prin botezul creștin și prezența Duhului Sfânt. Apa baptismală distruge o viață - a „omului egiptean” sau, altfel spus, viața păcătoasă a omului, pentru a pune începutul unei vieți total reînnoite, a unei vieți noi în Hristos Domnul<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, PG XLIV, col. 364B. footnote>. Poporul închipuie pe fiecare credincios, stânca - pe Hristos și mana - hrana cerească<footnote Despre aceasta din urmă, Sfântul Grigorie oferă destul de multe amănunte: „Căci se porni să
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
fost dată, dar harul și adevărul au venit prin Iisus Hristos» (In. 1, 17). La Mera era o apă tare amară: Moise a aruncat un lemn în ea și s-a făcut dulce (Ieș. 15, 2325). Firește, fără semnul crucii Domnului apa nu era de nici un folos pentru mântuirea ce avea să vie: dar după ce a fost sfințită prin taina crucii mântuitoare, atunci a devenit bună pentru baia duhovnicească și pentru paharul mântuirii. Așadar, precum Moise, adică proorocul, a aruncat lemnul
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
după ce a fost sfințită prin taina crucii mântuitoare, atunci a devenit bună pentru baia duhovnicească și pentru paharul mântuirii. Așadar, precum Moise, adică proorocul, a aruncat lemnul în acel izvor, tot așa preotul aruncă în această fântână baptismală semnul crucii Domnului și apa se face dulce (potrivită) pentru har”<footnote Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Sfintele Taine, cap. III, 10-14, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, PSB, vol. 53, Editura IBMBOR, București, 1994, pp. 11-12. footnote>. Moartea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
de păcat. Se cade „să întoarcem sporită comoara, pe care am primit-o când am venit pe lume. Și pentru că toți avem aceeași fire - chiar dacă nu avem la fel măsura darurilor ce ni s-au încredințat - toți trebuie să aducem Domnului, unul mai mult, altul mai puțin, pe potriva darurilor, sporul nostru. Nimeni să nu se descurajeze că trebuie să adauge și el ceva la comorile cerești, pe cât se poate, cât de puțin la ceea ce a primit. Căci așa se va împlini
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
1880), apare o notă care - referitor la Adagio din Sonata în do minor op. 13 (Patetica) - îl acuză violent pe Ignaz Moscheles (până la transparente aluzii antisemite) de deformarea gândirii beethoveniene în ediția sa de sonate, încheind cu cuvintele: “Să încerce domnul Moscheles să cânte așa!” În versiunea lui Westphal frazarea era conformă principiilor logice curente în vremea aceea, practicate în mare măsură și azi. Numai că versiunea marelui pianist Moscheles este cea care corespunde exact originalului beethovenian... Ex. 1: L.v. Beethoven
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
corul era asociat cu preotul, el având funcție levitică<footnote Levi era unul din cei doisprezece copii ai lui Iacov (I Cronici, capitolul 2, versetul 1). Împăratul David a pus familia lui Levi să împlinească slujba de cântăreți în Casa Domnului. (I Cronici, capitolul 6, versetul 32) footnote>, după modelul Vechiului Testament<footnote Despre importanța muzicii în cadrul închinării iudaice vezi în 1 Cronici cap.15; 25:5-7; 34:12-13 și alte trimiteri biblice). footnote>. În Scoția în bisericile reformate, de obicei
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Responsabilitatea muzicienilor care scriu pentru liturghie, indiferent de denominațiune, este grea. Cea mai mare plăcere este să știi că bucuria merge în ambele sensuri pentru că Dumnezeu își găsește plăcerea în noi atunci când facem voia Lui. Cântarea Psalmistului spune: Lăudați pe Domnul Cântați Domnului o cântare nouă Cântați laudele Lui în adunarea credincioșilor Lui ! Să se bucure Israel de Cel ce l-a făcut, Să se veselească fiii Sionului de împăratul lor ! Să laude Numele Lui cu jocuri, Să-L laude cu
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
care scriu pentru liturghie, indiferent de denominațiune, este grea. Cea mai mare plăcere este să știi că bucuria merge în ambele sensuri pentru că Dumnezeu își găsește plăcerea în noi atunci când facem voia Lui. Cântarea Psalmistului spune: Lăudați pe Domnul Cântați Domnului o cântare nouă Cântați laudele Lui în adunarea credincioșilor Lui ! Să se bucure Israel de Cel ce l-a făcut, Să se veselească fiii Sionului de împăratul lor ! Să laude Numele Lui cu jocuri, Să-L laude cu toba și
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
nouă Cântați laudele Lui în adunarea credincioșilor Lui ! Să se bucure Israel de Cel ce l-a făcut, Să se veselească fiii Sionului de împăratul lor ! Să laude Numele Lui cu jocuri, Să-L laude cu toba și harfa ! Căci Domnul are plăcere de poporul Său Și slăvește pe cei nenorociți mântuindu-i<footnote Psalmul 149, versetele 1-4. footnote>
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
despre starea primordială, spune că el contempla pe Creator și se desfăta cu veselie și cu uimire de slava frumuseții feței Lui, fiind aproape de Dumnezeu și căpetenie a veacului acestuia și stăpânitor al celor văzute, fiind rânduit la aceasta de către Domnul. Și mult har s-a revărsat în sufletul primului om și mintea lui cea în chipul dumnezeiesc era plină până peste vârf de multe vederi cunoscătoare și înălțări spre Dumnezeu, bucurându-se în raiul văzut de cel nevăzut (inteligibil), sau
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
chipul lui Dumnezeu, dintru început a fost făcut întru asemănarea cu Hristos, pentru ca să poată vedea în El, la vremea cuvenită, Arhetipul său; și de aceea i s-a dat în rai poruncă omului<footnote Sf. Grigorie Palama, Omilie la Botezul Domnului, apud Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale..., p. 22. footnote>. Porunca indica omului că nu spre cele sensibile trebuie să-i fie creșterea, sau nu fără Dumnezeu, ci în Dumnezeu și prin Dumnezeu. Părintele Stăniloae menționează în acest sens: nu granița
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Dumnezeu. El a luat trup ca noi numai din iubire: în afară de aceasta, altă cauză a Întrupării nu există<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia V la Evrei, I, P.G., LXIII, col. 47. footnote>. Întreagă Sfânta Treime participă la Întruparea Domnului Hristos: în întreg Fiul, care împlinea taina mântuirii noastre prin Întrupare se afla întreg Tatăl după ființă, nu întrupându-Se, ci binevoind să se întrupeze Fiul; și în întreg Fiul, se afla întreg Duhul Sfânt după ființă, nu întrupându-Se
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]