2,584 matches
-
Nicola, Paula Mitrache, Miki (fosta solista a trupei K-pital), Maria Botta, Marinela Chelaru de la grupul „Vouă” ș.a. În perioada 1980-89, Mihaela Runceanu cântă la unele dintre cele mai renumite restaurante din București, cum ar fi: „Intercontinental”, „București”, „Continental”, „Salonul spaniol”, „Dorobanți”, „Melody” precum și la „Internațional” Sinaia și Timișoara. De asemenea, în fiecare vară, în timpul vacantelor, cântă pe litoral numai la restaurante de mână întâi (ex: „Barul Paradis” din Jupiter). În 1984, melodia „E-adevărat, iubirea mea”, preluată din repertoriul internațional, devine
Mihaela Runceanu () [Corola-website/Science/306020_a_307349]
-
Nucetului, Orzoaia, Valea lui Seman, Valea Urloi, Valea Bobului, Valea Crângului, Valea Humei, Valea Pietrei și Zărcălăi. Arhivele prahovene păstrează din anul 1881, un dosar cu procesul mai multor urlățeni acuzați de rebeliune . În urma reorganizării în 1889 a regimentelor de dorobanți 7 și 32 din Prahova, la Urlați s-a stabilit reședința "Companiei 3 a Reg. 32 Dorobanți" . Marele Dicționar Geografic al Romîniei precizează, la rândul său, cele 14 cătune ce intrau atunci în componența comunei Urlați, care juca rol de
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Arhivele prahovene păstrează din anul 1881, un dosar cu procesul mai multor urlățeni acuzați de rebeliune . În urma reorganizării în 1889 a regimentelor de dorobanți 7 și 32 din Prahova, la Urlați s-a stabilit reședința "Companiei 3 a Reg. 32 Dorobanți" . Marele Dicționar Geografic al Romîniei precizează, la rândul său, cele 14 cătune ce intrau atunci în componența comunei Urlați, care juca rol de reședința a plășii Cricov din județul Prahova: Coteni, Mărunțiș, Valea Seman, Valea Urloiu, Valea Crângului, Valea Nucetului
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
Colonelul (n. 15 februarie 1878, Buzău) a fost comandantul primei școli de asalt din Armata României. Data nașterii - 15 februarie 1878 este o dată cu profunde semnificații istorice pentru România, în această zi bateriile de artilerie de la Calafat anunțau victoria dorobanților români la Smârdan și Vidin, precum și pecetluirea pe câmpul de luptă a Independenței de Stat a României. A urmat între anii 1893-1897 cursurile Școlii fiilor de militari din București, apoi, timp de 2 ani, Școala Militară de Ofițeri de Artilerie
Pandele Predescu () [Corola-website/Science/306093_a_307422]
-
Cavalerie" din București, pe care a absolvit-o în 1897. La 1 iulie 1897 a fost avansat în gradul de sublocotenent de infanterie, prin decret regal, și a fost repartizat în funcția de comandant de pluton pușcași, la "Regimentul 14 Dorobanți" Roman. Aici și-a desfășurat activitatea timp de 13 ani, fiind avansat la gradul de locotenent, la 7 aprilie 1900 și căpitan la 10 mai 1907. În toamna anului 1910 a fost trimis să-și completeze pregătirea militară în "Școala
Nicolae Samsonovici () [Corola-website/Science/304912_a_306241]
-
a fost repartizat în Marele Stat Major, unde a lucrat până în vara anului 1916 la Secția Operații, cu o mică întrerupere, în anul 1913, când a fost avansat la gradul de maior și a comandat un batalion din Regimentul 14 Dorobanți Roman, în cel de-al doilea război balcanic. În preajma intrării României în Primul Război Mondial, a fost numit în funcția de șef de stat major al Diviziei a 7-a Infanterie Roman. La 15 august 1916, în ziua declanșării ostilităților
Nicolae Samsonovici () [Corola-website/Science/304912_a_306241]
-
eșecuri însoțite de pierderi mari în fața Griviței I și II, a Rahovei și Opanezului unde lipsa colaborării între unități și erori de cartografiere (redute și văi necartografiate) au costat scump, în special regimentul 8 linie de Prahova și regimentul 13 dorobanți de Iași , care au suferit pierderi grele ce au ajuns și pînă la jumătate din efectiv, în cazul dorobanților moldoveni. Înfrîngerea românilor în fața Rahovei și cercetarile privind neparticiparea Armatei I la atac, au dus la descoperirea unor conflicte între generalii
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
și erori de cartografiere (redute și văi necartografiate) au costat scump, în special regimentul 8 linie de Prahova și regimentul 13 dorobanți de Iași , care au suferit pierderi grele ce au ajuns și pînă la jumătate din efectiv, în cazul dorobanților moldoveni. Înfrîngerea românilor în fața Rahovei și cercetarile privind neparticiparea Armatei I la atac, au dus la descoperirea unor conflicte între generalii armatei române. Printre cei 4 generali destituiți s-a numărat și George Lupu, comanadantul Armatei I Romane, în locul său
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
brașovechenilor. Imediat după venirea comuniștilor la putere, sărbătoarea junilor a fost interzisă, costumele junilor fiind distruse de către activiști. Obiceiul a fost reluat în anii '70. Există mai multe grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanți, Junii Albiori, Junii Roșiori și Junii Brașovecheni. Unul dintre obiceiurile comune celor trei etnii din Țara Bârsei este Burduhoaza/Baricajárás/Burtzel, ce reprezintă același personaj în toate trei culturile. Este cunoscut mai degrabă prin numele slav „Borița” și este practicat
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Mostiștea a județului Ilfov și avea în compunere satele Fierbinții de Sus, Fierbinții de Jos, Fierbinți-Gruiu, Fierbinții Târgului și Stroești, cu o populație totală de 2289 de locuitori, ce trăiau în 559 de case. În comună funcționau o companie de dorobanți, un birou telegrafic, trei biserici și două școli (una de băieți și una de fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu numele de "Fierbinți", ca reședință a plășii Fierbinți din același județ; comuna avea 4360 de locuitori în satele
Fierbinți-Târg () [Corola-website/Science/306422_a_307751]
-
prefectul județului Prahova. Participanții au aplaudat și au început să strige: „Ura! Am scăpat de neamț”. Apoi, mulțimea - estimată la „trei mii de oameni” - în frunte cu „noul prefect” și cu un preot îmbrăcat în odăjdii, a pornit spre cazarma dorobanților, unde sergentul de la depozitul de muniție a primit ordin „să împartă arme la popor”. Candiano Popescu i-a prezenat maiorului Polizu, comandantul unității, o telegramă „semnată” de Ion C. Brătianu - ministrul de Război și Manolache Costache Epureanu - ministrul de Interne
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
cu Armata 3, a creat cu greu un cap de pod peste Prut în zona nord Serbeni - Dumeni, datorită numeroaselor contraatacuri ale blindatelor sovietice. Divizia 6 Infanterie a început traversarea la Cuconești, Movila Ruptă și Corpaci, fără incidente. Regimentul 27 Dorobanți Bacău a reușit să treacă 2 batalioane peste rău pana la căderea serii. Divizia 1 Blindata a declasat și ea atacul pe direcția Bratuseni - Edinita. Ziua următoare, Brigadă 6 Cavalerie a ajuns la nord-est de Văratec, iar Divizia 6 a
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
fost oprită de comandamentul corpului, deoarece Divizia 198 germană aflată în flancul sau intampina greutăți. Subordonată aceluiași corp german, Divizia 13 a dus lupte la Sărată Nouă, iar ziua următoare a intampinat rezistente puternice la Marandeni. Batalionul III/ Regimentul 7 Dorobanți a reușit să ocupe locatlitatea, dar a suferit pierderi mari . Pe 5 iulie, Divizia 5 Infanterie română, din Corpul 54 german, a trecut și ea Prutul și a luat poziție pe flancul drept al acestuia. În timpul nopții de 4 spre
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
pe Nistru. Brigadă 6 Cavalerie a reușit performanța de a străbate 50 km în acea zi. Mai la sud înaintarea a decurs mai greu, Divizia 14 Infanterie, din Corpul 30 german, fiind oprită în fața orașului Bălti. Batalionul III/ Regimentul 13 Dorobanți Ștefan cel Mare a atacat frontal satul Biliceni, în timp ce Batalionul ÎI a manevrat localitatea pe la nord. Pe 8 iulie, Divizia 13 s-a alăturat bătăliei de la Bălti, luptand la Singureni și Dealul Țarinei, o poziție puternic fortificata, care a fost
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
pe flancul drept al Corpului 54 a avut o ciocnire cu cavaleria sovietică în zona Zgardesti-Mandresti. Atacul a fost dat cu două regimente în linie, în timp ce al treilea era situat în spatele aripii ștăngi. L-a oră 14:00 Regimentul 8 Dorobanți a cucerit satul Zgardesti, în timp ce Regimentul 32 Infanterie Mircea a respins trupele sovietice la est de Mandresti și din Pădurea Gliceni. A doua zi, sprijinit de patru divizioane de artilerie, regimentul a atacat Mandrestiul frontal cu un batalion și cu
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
care se retrăgeau spre Moghilev și să curețe malul drept al Nistrului în zona Soroca. A fost apoi subordonată Corpului 54 german și îndreptată spre Bălti, contribuind la ocuparea orașului pe 12 iulie. În aceeași zi, Batalionul III/ Regimentul 7 Dorobanți din Divizia 13 Infanterie a intrat în Soroca după o luptă scurtă. De pe 13 iulie, Corpul de Cavalerie a trecut în subordinea Armatei 3 și a preluat Brigadă 8 Cavalerie de la Corpul de Munte, incepand pregătirile pentru operațiunea de forțare
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
este un cartier situat în sectorul 1 al Bucureștiului. La nord se învecinează cu parcul Herăstrău, pe bulevardul Constantin Prezan, la sud cu cartierul Victoriei, în partea estică se limitează cu cartierul Dorobanți și cartierul Primăverii iar la vest cu cartierul Grivița, pe bulevardul Ioan Mihalache. În , se poate ajunge cu Metroul M2, coborând la Piața Victoriei sau Aviatorilor, la Piața Charles De Gaulle. Este un cartier mai mult de protocol, fiind făcut
Aviatorilor () [Corola-website/Science/303441_a_304770]
-
și la Muzeul Zambaccian din București, la Muzeul de Artă din Tulcea La Muzeul Literaturii Române din București, Milița Pătrașcu este prezentă cu trei busturi: Octavian Goga, Mihail Sadoveanu și Tudor Vianu. În data de 25 aprilie 2001, în Piața Dorobanți din București s-a inaugurat parcul Constantin Brâncuși. Pe locul unde altădată se afla statuia Statuia Lupoaicei din București, a fost amplasat un bust al lui Brâncuși, realizat de Milița Pătrașcu. Lucrarea de artă plastică (bronz) “Portret Constantin Barncusi” de
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
amănuntele cele mai neînsemnate"”. Vintilă Brătianu s-a născut la 16 septembrie 1867, la București, în casa de la Florica în care familia lui Ion C. Brătianu se mutase la începutul aceluiași an. Casa era situată pe ulița Herăstrăului, astăzi Bulevardul Dorobanților, nr. 3. Vintilă era al cincilea copil al lui Ion și Piei Brătianu (născută Pleșoianu), după Florica, Sabina, Ionel și Dinu. Vintilă a fost primul copil al familiei care nu s-a născut la Florica, „ sanctuarul” familiei Brătianu. După cum spune
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
Lânăriei, lângă Parcul Carol, locuințe care vor fi date în primire noilor locatari la sfârșitul anului 1909. Tot în această perioadă au început să fie construite primele cartiere de lux, în noile zone rezidențiale, special destinate: Șoseaua Kisselef, șoseaua Bonaparte (Dorobanți) sau șoseaua Jianu (Aviatorilor). Proiectul cel mai important al mandatului lui Vintilă Brătianu s-a numit „"Blocul de Vile și Grădina Publică Ioanid"”. Vilele de aici au fost realizate de arhitecți cunoscuți precum Petre Antonescu, Ion Berindei, Grigore Cerchez, Ernest
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
aceasta nu s-a materializat. Datorită notorietății negative dobândite la televizor în urma scandalurilor și a eșecurilor de a se impune ca pugilistă sau cântăreață, Nikita a fost agresată fizic, împreună cu o prietenă de-a ei, de doi necunoscuți în piața Dorobanți cu bile de paintball. După ce a venit ambulanța, Nikita a depus o plângere la poliție și medicul legal împotriva atacatorilor care, însă, nu au fost identificați. În 2007-2008, după perioade de absență din vizorul public, Nikita a fost invitată la
Nikita (vedetă din România) () [Corola-website/Science/313014_a_314343]
-
Ziarul a apărut în două etape, cu o pauză în Primul Război Mondial, și anume 20 august 1884-5 noiembrie 1916 și 31 noiembrie 1918-20 iulie 1953. Pe prima pagină alături de titlu erau două vignete, statuia lui Mihai Viteazul și un dorobanț în stânga, și respectiv statuia lui Ștefan cel Mare în dreapta și două devize - „Dreptate pentru toți” în stânga și „Toți pentru dreptate” în dreapta. Subtitlul a fost „Foaie politică ilustrată”, apoi „Curierul dimineții”, înlocuit cu „Cele din urmă știri din lumea întreagă”, care
Universul (ziar) () [Corola-website/Science/314553_a_315882]
-
a constat în mare pare, nobilimea, și anume, boierii, burghezii și curtenii. În vremuri de război, boierii au fost obligați de sistemul feudal de credința față de aprovizionare domn cu trupe, în conformitate cu măsura de domeniul lor boieresc. Alte trupe au fost dorobanții profesionali (lefegii), care au îndeplinit rolul de infanterie grea, și plăieșii, țărani liberi a cărui rol a fost cel al polițiștilor de frontieră: au păzit trece de pe munte și au fost pregătiți pentru o ambuscadă inamică și de a lupta
Principatul Moldovei () [Corola-website/Science/313919_a_315248]
-
Nicolae Badea, acționar la Clubul Dinamo. O altă afacere de început a lui Popoviciu a fost franciza Pizza Hut, rețea de restaurante cu afaceri de 10 milioane euro în anul 2008, lansată în 1994. Prima unitate a fost cea din Dorobanți, iar în prezent (martie 2009) sunt 13 astfel restaurante. Tot în regim de franciză aduce în 1997 pe piața locală și lanțul de restaurante Kentucky Fried Chicken (KFC), care în 2008 a avut afaceri de peste 40 milioane euro. Controlează, alături de
Gabriel Popoviciu () [Corola-website/Science/318463_a_319792]
-
Dimofte, cel mai important proiect imobiliar din București - mallul din Băneasa și proiectele de birouri și rezidențiale din zonă. Valoarea totală a proiectului imobiliar Băneasa depășește 2 miliarde de euro. Mai controlează clădiri și terenuri în București în zona Calea Victoriei, Dorobanți, Herăstrău sau Big Berceni. Deține și franciza IKEA în România, prin magazinul IKEA din București. Începând cu anul 2010, IKEA România a devenit parte din IKEA Group, după 3 ani de operare sub franciză locală. Este promotor al celui mai
Gabriel Popoviciu () [Corola-website/Science/318463_a_319792]