2,664 matches
-
suretul di hotarnică... di la Stefan Voiedov din velet 6997 (1489), ghenarie 9"". Printre semnele de moșie menționate figurează și toponimele existente la acea vreme: Fața Călmățuiului, Zăpodia. Moșia Oii, Valea Socilor. Fîntîna Mare. Capui Mladenului, Ruptura, Cuibul Breahnii, Mlădineștii, Dumbrava, Trifenii (căruia i se zice acum Pașcan); Moșia Chetroșeni (a mănăstirii Bărboiu), Prăvalu, movila Petricăî, Moșia Mîrzeștilor, Piscul Nant, Șleahul cel Mare. Unele dintre aceste nume topice s-au păstrat în vorbirea localnicilor pînă în zilele noastre (Valea Socilor, Mladinul
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
se desfășoară în cele 2 biblioteci orășenești, Casa de Cultură și Școala de arte. Cele mai importante evenimente culturale sunt Festivalul Republican de Muzică și Poezie „Eminesciana”, Ziua orașului, etc. În Strășeni activează Orchestra de Muzică Populară „Cununa”, Ansamblul folcloric „Dumbrava verde”, Formația corală „Burebista”. Tot la vatra orășelului Strășeni este situată Biserica cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae, făcător de minuni. Zonele de agrement sunt: lacul Ghidighici, 6 parcuri de cultură și odihnă, în apropiere sunt Codrii Moldovei, cu o floră
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
de Sergiu Nicolaescu) invită la masă în castelul său câțiva localnici vecini cu care menținea unele relații: pădurarul Vasile Gărdescu (Valentin Teodosiu), rămas și el necăsătorit din cauza caracterului meschin și al duplicității femeilor, preotul Anton (Cristian Șofron) și preoteasa (Diana Dumbravă), șeful de gară Take Criveanu (Florin Zamfirescu), însoțit de soția (Marina Procopie) și de fiica sa, Ana (Imola Kézdi), abia sosită de la un pension din București. Andrei Morudzi discută cu Ana, căreia îi povestește de familia sa și îi mărturisește
Orient Express (film din 2004) () [Corola-website/Science/312751_a_314080]
-
reușesc să-și asigure prin luptă grea drumul spre libertate. Două dintre legiuni își pierd vulturii și grosul coloanei romane - probabil 20.000 de soldați, femei și copii - este fie măcelărit, fie capturat pentru a fi sacrificat zeilor germani în dumbrăvile sacre de stejari. Urmele înfiorătoare ale acestor sacrificii - soldați crucificați, fierți sau arși de vii în cuști de răchită - au fost găsite ulterior de Germanicus, nepotul împăratului Augustus, stârnind oroarea chiar și celor mai duri soldați romani mult timp după
Bătălia de la Teutoburger Wald () [Corola-website/Science/312089_a_313418]
-
Singuratic îi comemorează pe australienii uciși în sectorul Anzac, precum și pe neozeelandezii fără mormânt cunoscut și înmormântați pe mare, în vreme ce Memorialele de la Pinul Singuratic, Dealul 60 și Chunuk Bair îi comemorează pe neozeelandezii care au murit la Anzac. Memorialul din Dumbrava celor Doisprezece Copaci comemorează neozeelandezii uciși în sectorul Helles, în timp ce soldații britanici, indieni și australieni care au murit sunt comemorați la Memorialul Helles de la Capul Helles. Victimele navale britanice pierdute sau înmormântate pe mare nu sunt înregistrate pe aceste memoriale
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
Stelian Popescu (n. 26 ianuarie 1925, satul Dumbrava, județul Mehedinți - d. 15 noiembrie 1995, București) a fost un general român, care a comandat Armata a III-a, cantonată la Cluj (1976-1979). Stelian Popescu s-a născut la data de 26 ianuarie 1925, în satul Dumbrava din județul Mehedinți
Stelian Popescu (militar) () [Corola-website/Science/311950_a_313279]
-
ianuarie 1925, satul Dumbrava, județul Mehedinți - d. 15 noiembrie 1995, București) a fost un general român, care a comandat Armata a III-a, cantonată la Cluj (1976-1979). Stelian Popescu s-a născut la data de 26 ianuarie 1925, în satul Dumbrava din județul Mehedinți. A urmat cursurile Școlii de Ofițeri de Artilerie (1948-1949), fiind avansat la gradul de locotenent și numit comandant de baterie în Regimentul 142 Obuziere (1949-1951). În anul 1951 este înaintat la gradul de locotenent major și numit
Stelian Popescu (militar) () [Corola-website/Science/311950_a_313279]
-
al creștinătății sale. Continuitatea vieții creștine ortodoxe în regiunea de la confluența Moldovei cu Siretul este relevată ceva mai târziu prin documentul emis de cancelaria lui Alexandru cel Bun la 8 martie 1407 în care se fac referiri la "călugării din Dumbrava", obște monahală despre care se știe că viețuia în apropierea Romanului, dincolo de limita sudică a acestuia. Toate acestea ne îndreptățesc să considerăm că Romanul se afla într-o zonă cu o populație numeroasă, de veche tradiție ortodoxă, ceea ce ar justifica
Arhiepiscopia Romanului și Bacăului () [Corola-website/Science/311359_a_312688]
-
din localitatea omonima în județul Cluj a fost transferată și restaurată în Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului unde a fost resfințită în anul 2006. Construcția din bârne închetorate este datata de o însemnare de carte din 1672. În interior se păstrează o frumoasă pictură parietala datata în 1742. Biserică se află pe noua listă a monumentelor
Biserica de lemn din Dretea () [Corola-website/Science/312318_a_313647]
-
pictură parietala datata în 1742. Biserică se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SB-II-a-A-12012, ce cuprinde Muzeul Tehnicii Populare din Sibiu în ansamblul lui. Biserică, achiziționată de Muzeul în Aer Liber din Sibiu și reconstruită în Dumbrava Sibiului în 2006, provine din satul Drețea, comuna Mănăstireni, județul Cluj. Datorită și unei inscripții făcute pe o Evanghelie în data de 8 mai 1903, si anume "„Sfântă biserică din Drețea, precum am aflat scris într-un Orologiu vechi s-
Biserica de lemn din Dretea () [Corola-website/Science/312318_a_313647]
-
de DN15C, satul Oșlobeni, comuna Bodești, județul Neamț, la 27 km sud de orașul Târgul Neamț și la 23 km nord de municipiul Piatra Neamț. Vezi harta Vechimea acestui lăcaș de cult datează din anul 1721, când, pe o colină din dumbrava de stejari ce străjuia atunci aceste locuri, câțiva călugări au construit un schit cu o biserică din lemn. Numele micii localități actuale Dumbrăvele a fost preluat așadar de la fosta dumbravă de stejari care din păcate nu s-a mai păstrat
Mănăstirea Dumbrăvele () [Corola-website/Science/312437_a_313766]
-
cult datează din anul 1721, când, pe o colină din dumbrava de stejari ce străjuia atunci aceste locuri, câțiva călugări au construit un schit cu o biserică din lemn. Numele micii localități actuale Dumbrăvele a fost preluat așadar de la fosta dumbravă de stejari care din păcate nu s-a mai păstrat. În anul 1900 au fost înnoite micile construcții și a fost ridicat un nou corp de chilii cu o clopotniță. În perioada comunistă schitul a fost transformat în biserică de
Mănăstirea Dumbrăvele () [Corola-website/Science/312437_a_313766]
-
la liman. Argentina, al treilea copil al familiei Fieraru, este o fată bună dar greu de măritat, pentru că e grasă. Pe de altă parte, Irina, este o fată inteligentă care provine dintr-o familie bogată de români. Tatăl ei, Gigi Dumbravă, a construit un adevărat imperiu pentru care așteaptă un moștenitor. Cum iubita lui cea tânără și oportunistă Flori nu reușește să rămână însărcinată, iar fiica cea mare Renata are două fete, lui Gigi nu i-a rămas decât Irina, și
Inimă de țigan () [Corola-website/Science/312904_a_314233]
-
se află chiar în lunca Râului Putna. A doua treaptă a satului se află așezată pe podul de terasă de 40-50 m și cuprinde cea mai mare parte a construcțiilor edilitar-gospodărești. În partea de vest a satului se află dealul Dumbrava unde au fost făcute săpături arheologice și au fost descoperite morminte aparținând vechilor traci și sciți, dovadă a locuirii încă din cele mai vechi timpuri a acestor teritorii. Comuna Bârsești se află în Depresiunea Vrancei. Asupra numelui satului Topești s-
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,23%). Pentru 2,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În comuna Bârsești se află situl arheologic de interes național din „Lacul Dumbrăvii”, unde s-a descoperit o necropolă tumulară de incinerație din Halstattul târziu, sit ce a dat numele culturii arheologice Ferigile-Bârsești. În rest, în comună mai există șase alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
II-lea-al III-lea e.n. aparținând culturii carpice; așezarea de la „Varnița” din aceeași perioadă (perioada Latène); precum și așezara de la „Bahana”, de lângă satul Topești, datând din eneolitic (faza AB a culturii Cucuteni). Monumentul comemorativ Ștefan cel Mare ridicat în punctul „Dumbrava” din satul Bârsești la 1904 (la 400 de ani de la moartea voievodului) este clasificat ca monument de for public, iar monumentul eroilor din Războiul Român de Independență și din Primul Război Mondial este clasificat ca monument memorial sau funerar.
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
Holod (în maghiară: "Pusztahollód") este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Dumbrava, Dumbrăvița, Forosig, Hodiș, Holod (reședința), Lupoaia, Valea Mare de Codru și Vintere. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Holod se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Holod, Bihor () [Corola-website/Science/310203_a_311532]
-
Nușeni (în maghiară: "Apanagyfalu", în germană: "Grossendorf") este o comună în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, formată din satele Beudiu, Dumbrava, Feleac, Malin, Nușeni (reședința), Rusu de Sus și Vița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Nușeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,36
Comuna Nușeni, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/310233_a_311562]
-
iar fiul Teodor, considerat chiabur și acuzat pe nedrept că a provocat incendierea unei arii de grâu, este arestat și ispășește o pedeapsă de 5 ani la Fălticeni și la Galata lângă Iași. Viitoarea soție, Francisca Ida, de loc din Dumbrava, comuna Cornu Luncii, originară dintr-o familie de nemți, a fost deportata în lagărul Donbas din regiunea Makievska-Siberia. Foarte slabă și mereu bolnavă, a stat în lagăr între 13 ianuarie și 4 decembrie 1945. La întoarcerea acasă se căsătorește cu
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
convingere, a asigurat-o că se înșală. Undeva însă, în cerul ei lăuntric, se învârtea domol vulturul cenușiu al morții și poeta îl simțea. Dar nu se dădea bătută. Mai avea atâtea de facut. ""De fapt toate peisajele sunt niște „dumbrăvi minunate” în care natura copleșește prin supradimensionare. Și obsesiv, în aceste „locuri mirabile”, apar siluete abia conturate de oameni singuratici."" ""Am remarcat suavitatea, gingășia și poezia din acuarela lui Țâțos."" (1961) ""Lucrări ale căror calități picturale te rețin prin surprinzătoarea
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
și pușcărie până prin 1964. L-am intrebat mai multe în timpul cât stăteam împreună la expoziția lui, dar și mai tarziu. Nu pomenea nimic despre viața lui ci doar despre orașul Fălticeni."" Aurel Leon îl numește ""«poetul toamnelor despletite din fosta „Dumbrava minunată”» (Scânteia tineretului, 22 octombrie, 1974), «menestrel al nostalgiilor crepusculare» și, mai departe, «acuarela să are moliciuni de catifea și oftat de romanțe» (Cronică, 7 iunie 1974)"" Teodor Țâțos are lucrări expuse la Muzeul Județean Suceava, în colecția de artă
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
Creaca (în maghiară: "Karika") este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Creaca (reședința), Jac, Lupoaia, Prodănești și Viile Jacului. Comuna Creaca este așezată în zona de contact dintre Munții Meseș, Dealurile Dumbrava și Depresiunea Almaș-Agrij. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Creaca se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,01%), cu o minoritate de romi (2,14
Comuna Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/310738_a_312067]
-
D Solomon, Don Carlos de Schiller, Don Juan și dragostea pt. geometrie de Max Frisch, ...Sub clar de luna, de Teodor Mazilu, Serialele TV „Ultimul stinge lumina” și „Adio Europa”, canalul ACASĂ - Iubire ca-n filme, Inima de țigan(Gigi Dumbrava), Regina ,Aniela(Haralamb Capelin). Greu de stabilit o totalitate a scenariilor de televiziune în care a fost distribuit, începând din 1971... Peste o sută de titluri de piese rafiofonice, imposibil de menționat, emisiuni de versuri permanente de-a lungul anilor
Florin Zamfirescu () [Corola-website/Science/308910_a_310239]
-
Olt, Mureș și Someș), dar și din Moldova (bazinul râului Bistrița, 18 locații) și Dobrogea (bazinul Dunării în amonte de Cernavodă, 11 locații).Printre localitățile studiate s-au numărat Hârșova, Drobeta Turnu Severin, Babadag, Tulcea, Murighiol (Dobrogea), Fălticeni, Piatra Neamț, Bacău, Dumbrava Roșie, Ruginoasa (Moldova), Cluj, Jucu de Sus, Iernut, Simeria, Turda, Dej (Transilvania Nord, Valea Someșului), Lipova, Teiuș, Vințu de Jos (Transilvania Centru, Valea Mureșului), Comana, Veneția, Sâmbăta, Bogata, Tălmaciu, Porumbacu de Sus (Transilvania Sud, Valea Oltului)." Muzeul sătesc își așteaptă
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
Leontin Ghergariu și preotul satului Valeriu Grigore Sima, cei care ne-au lăsat mărturii prețioase despre valențele ei. Vechimea bisericii de lemn din Peceiu se poate aproximă pe la mijlocul secolului 18. Conform tradiției locale lemnele fuseseră doborâte dintr-o pădure seculară, Dumbrava, dispărută de multă vreme. O inscripție de pe iconostas păstra anul 1757, ăn în care interiorul fusese pictat, probabil că la puțin timp după terminarea construcției. Icoana împărăteasca a lui Iisus era de asemenea datata din același an 1757, marcând efortul
Biserica de lemn din Peceiu () [Corola-website/Science/309981_a_311310]