4,381 matches
-
din 19 vendemiar, anul III... În vechiul priorat de la Saint-Martin-des-Champs, fondat În secolul al XI-lea“. Totul În bună regulă, și o mică aglomerație de duminică, insensibilă la tămbălăul studenților. Intrasem - duminica e gratis - și fiece lucru era ca În după-amiaza trecută, la cinci. Paznicii, vizitatorii, Pendulul la locul lui obișnuit... Căutam urmele a ceea ce se petrecuse, dar, dacă se petrecuse ceva, cineva făcuse o foarte conștiincioasă curățenie. Dacă se petrecuse. Nu-mi amintesc cum mi-am petrecut restul după-amiezii. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
În după-amiaza trecută, la cinci. Paznicii, vizitatorii, Pendulul la locul lui obișnuit... Căutam urmele a ceea ce se petrecuse, dar, dacă se petrecuse ceva, cineva făcuse o foarte conștiincioasă curățenie. Dacă se petrecuse. Nu-mi amintesc cum mi-am petrecut restul după-amiezii. Nu-mi amintesc nici măcar ce am văzut hoinărind pe străzi, constrâns din când În când să mă abat, ca să evit vreo ciocnire. Am telefonat la Milano, așa, de probă. Din superstiție, am format numărul lui Belbo. Pe urmă pe cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
următoare, cu puțin Înainte, cred, de insurecția de la Milano, porniseră să cucerească orașul. Sosiseră vești bune, operațiunea reușise, brigăzile se Întorceau victorioase la ***, dar fuseseră morți, umbla zvonul că Ras căzuse În luptă, iar Terzi era rănit. Apoi, Într-o după-amiază, se auziseră zgomote de motorizate, cântece de victorie, lumea alergase În piața mare, de pe șoseaua națională soseau primele contingente, cu pumnii ridicați, cu drapele, o agitare de arme pe ferestruicile mașinilor sau de pe camioane. De-a lungul drumului, lumea Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ca Îl face să semene cu un gangster. Mașina lui Maggie, o utilitară sport Încrustată În gheață, planează ca În vis prin preeria albă. Ea Îi Înmînează programul. Astă seară este liber. MÎine la amiază, prînz cu barosanii, la Începutul după-amiezei - vizită la sediul Companiei, plecarea spre casă În seara aceleiași zile. Are un acut sentiment de déja vu. CÎte Maggie Îi Înmînaseră deja același program, de-a lungul anilor? Hotelul seamănă cu un castel bavarez; tichia portarului este Împodobită cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
ca strigoii Lumii Vechi să-l readucă la viață, dar nu-l dinamiza decît firea neliniștită a Marianei. Era la fel de neliniștită precum America. Europa era precum o bătrînă doamnă, măturîndu-și la nesfîrșit trotuarul din fața casei și călcîndu-și așternuturile. Într-o după-amiază, la Cadiz, bînd Jim Beam cu gheață - Mariana nu voia nimic altceva - Îl apucă nostalgia de propria lui țară, lipsită de nostalgie și deloc complexată de asta. CÎnd vom ajunge acasă, Își spunea În gînd, În timp ce Mariana mesteca gumă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
oarecare neîncredere, dar teza sa „Clădiri Americane: Ascunse În plină lumină“ a fost Întîmpinată cu răceală. Rămăsese din preriplul său european cu o slăbiciune pentru contrastele puternice Între lumină și umbră, ca pe malurile mării și cu obiceiul siestei de după-amiază, dar nu resimțea nici un pic din euforia pe care sperase să o aducă studiilor sale. Nimănui nu-i păsa de „arhitectura necartografiată“ pe care o propunea. În cele din urmă, a părăsit iar școala și, pentru a se Întreține pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Aceasta se strecoară printre ramurile unei magnolii bătrîne. Un ram s-a aplecat peste chaise longue-ul din balcon, acoperit acum de frunze. Un păianjen a țesut o magnifică pînză de-a curmezișul unuia din rafturile cu cărți. Liniștea profundă a după-amiezii tîrzii În vechiul cartier este mai adîncă decît și-o amintea. Se aude doar susurul Îngerului de la fîntîna din grădină, care ține În mînă un pește ce scuipă apa. Pune În CD player o compilație de Bach și se apucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Zi după zi, cît e ziua de lungă, bocănitul nu Încetează. Tipul de alături pare a fi posedat de o energie demonică, maniacală și Wakefield Își petrece din ce În ce mai mult timp departe de casă pentru a fugi de vacarm. Într-o după-amiază, pe cînd citește Crimă și pedeapsă la bar iar Zamyatin stă la taclale cu niște bibliotecare extrem de sexy, o femeie tînără și zîmbitoare se apropie de fereastră. — Eu sînt, tati, Margot. M-am gîndit eu că te găsesc aici. Wakefield
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
neobișnuit. O să-i lipsească atunci cînd va pleca. Mergînd pe străzile Întunecate, după ultimul film, Îi povestește despre șeful turei de noapte din librăria În care a lucrat el, cea mai tristă persoană pe care a Întîlnit-o vreodată. În fiecare după-amiază, tipul acesta mergea la un film și cînd i se termina schimbul, la miezul nopții, mai vedea unul. La vremea aceea se purtau filmele cu dezastre. Oamenilor le plăcea să vadă cum mor alți oameni sau cum sînt salvați din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
transformat acum În coșmar, punctat de Ciocan. Se hotărăște să opună rezistență, așa că Începe să urzească planuri. Îl studiază pe vecin, Îi observă mișcările și ține, Într-un carnețel, un soi de diagramă a venirilor și plecărilor acestuia. Într-o după-amiază o sună pe Zelda. Ea e jignită de faptul că el nu sunase mai devreme, dar stabilesc să se Întîlnească la cafeneaua din piață, acolo unde mergeau pe vremea cînd ieșeau Împreună. Wakefield se Întreabă dacă vremea bună se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
morții să aibă casele cele mai bune? Uite care-i treaba, toată chestia asta cu munca de detectiv este o prostie. Ar trebui pur și simplu să-ți iei o vacanță, spune Ivan, dar Wakefield Își continuă pînda. Într-o după-amiază, poarta curții rămîne deschisă și Wakefield studiază șantierul cu un binoclu de operă. Proiectul pare a fi Într-o stare deplorabilă, mai neterminat ca oricînd; În mijlocul curții sînt schele, În vîrful cărora stă un scaun de lemn pe care șade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
insistent. — Simon! exclamă Henrietta, șocată. Țap bătrân! Nu știam că ești atras de cea mai bună prietenă a mea. Fran se uită la ceasul din mașină și decise că, deoarece fusese prea ocupată ca să răspundă la telefonul tatălui ei în după-amiaza aceea - recepționaseră o poveste despre un jaf important prin stația radio a poliției -, va face un ocol în drum spre casă ca să-și vadă părinții. Îi pieri tot cheful la gândul predicii pe care avea să i-o țină maică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
simți ca i se pune un nod în gât. Nu din cauza hainelor, care erau, pentru prima dată, o combinație de eleganță și decență, ci din cauza cercelului cu diamant care îi strălucea în nara stângă. Probabil că și-l pusese în după-amiaza asta, afurisita, și așteptase seara ca să-și facă intrarea, atunci când Henriettei îi era imposibil să protesteze. — Vorbim mai târziu, mârâi printre dinți Henrietta, chiar în clipa în care își făceau apariția partenerul de afaceri al lui Simon și nevasta lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
văd. Cum e viața în lumea agitată a presei? — Agitată. Ai avut dreptate în privința lui Jack Allen. Stevie astăzi m-a pus să ridic moralul trupelor. Auziseră și ei zvonul. Apropo, se uită șiret la el, care-i treaba cu după-amiezele prin baruri și stripteuzele nerușinate? Nu asta e imaginea pe care am păstrat-o cu afecțiune despre tatăl meu, redactorul-șef deschizător de drumuri. — Ah, se lumină tatăl ei, cuprins de nostalgie. Susan „Poamă-acră“. Ce femeie. Câte dansatoare exotice pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
pe scurt“ de ultimă oră și articolul luiKeith Wilson care se învârtea ca o găină fără cap cu rezultatele sportive. La prânz ziarul intrase fără probleme la tipar. — Ce-ar fi să te aduci acasă, o sfătuise Stevie la sfârșitul după-amiezii, și să lenevești pe îndelete în cadă înainte de Marea Cină? Fran hotărî că n-avea rost să opună rezistență. Avea impresia că toată lumea din Woodbury o însoțea la această întâlnire. Putea foarte bine să cedeze cu eleganță și să accepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
fi băgat capul pe ușă. — Jack, avem un mic necaz cu articolul despre terenurile de construcții. Ai o clipă liberă? — Nu e gata încă articolul despre secția pentru tratarea infertilității? o dojeni Stevie. Speram să-l dau la cules în după-amiaza asta. Fran, care se afla la birou de la șapte, încercând să termine articolul, să pună la punct ziarul de săptămâna viitoare, să obțină un supliment despre „Cel mai bun tânăr bucătar al anului“ și să tragă de Keith Wilson să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
simplu că, deoarece se implicase cu atâta patimă în problema fertilității, iubea copiii și se purta minunat cu ei. În schimb, păreau să-l facă posac și irascibil. Mai târziu pe când se plimbau de-a lungul câmpurilor încălzit de soare după-amiezii, Fran își spuse că n-ar trebui să acorde importanță unui incident atât de mărunt și stupid. Era adevărat că oamenii veneau în astfel de locuri ca să se relaxeze, iar copiii altora puteau deveni agasanți. Laurence voia pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ca să se relaxeze, iar copiii altora puteau deveni agasanți. Laurence voia pur și simplu să nu-i tulbure nimeni liniștea bine meritată. Totuși ar fi preferat ca el să fi felicitat familia pentru curajul de care dădea dovadă. La sfârșitul după-amiezii se întoarseră în cameră, chiar când soarele începea să dispară după copaci. Fran rămase tăcută în picioare, uitându-se cu o privire pierdută pe fereastră. Laurence veni deodată în spatele ei. — Îmi pare rău că m-am enervat din cauza copilului ăluia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
de un fior, care se transformă în curând în panică, trei zile mai târziu avusese loc întâlnirea cu Jack și dăduse tot afară. Era foarte posibil ca în tot acest interval să nu fi fost protejată. Fran își petrecu restul după-amiezii de parcă întregul ei corp ar fi fost coordonat de voința altcuiva. Luă decizii, alese finaliștii pentru concursul de bebeluși, își dădu acordul pentru un supliment special despre asigurarea siguranței în cartier, dar era ca și cum o altă persoană, mult mai eficientă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Nunta Anului? M-am gândit că am putea să-l promovăm cu nerușinare în ziar. Redactorul-șef descoperă dragostea la recomandarea mediculuiă — Să nu îndrăzneștiă, o amenință Fran. Pentru o clipă, se gândi să-i mărturisească lui Stevie că în după-amiaza asta la ora patru avea programare la o clinică din Londra pentru a-și face testul care, spera ea, avea să-i risipească toate îndoielile despre cât de înțelept era să se căsătorească de fapt. Dar poate, cu cât spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
chestii care-aveau de-a face cu nunta. Tocmai azi era termenul de intrare la tipar pentru ziarul Jack și nu găsi o clipă liberă în care să poată da o raită să-l vadă pe Ralph mai devreme de sfârșitul după-amiezii, când ziarul intră în sfârșit la tipar. Era aproape cinci când își parcă Saab-ul pe pietrișul bine nivelat din fața căminului Tawny Beeches. Doamne, detesta locurile de genul ăsta. Care pretindeau că le pasă de persoanele în vârstă când de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Laurence aveau să se căsătorească. Apoi va trebui să se mute cu ei pentru o perioadă. — M-am gândit că am putea să punem cadourile aici, pe masa asta de stejar din hol. Prin ușa deschisă pătrundeau razele soarelui de după-amiază târzie, luminând cartonașul pe care Camilla scrisese „Cadouri de nuntă“. Un buchet uriaș de crini umplea masa goală, cu excepția cadoului stingher, așezat strategic la unul din capete. Fran se întrebă pentru o clipă dacă mama ei nu era deranjată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ținu cu ea și piulițele se îmbinară imediat. Nu vru să se gândească la ceea ce urma să facă sau să spună odată ajunsă la destinație. Într-o inconștiență totală, purtată pe aripile dragostei, Fran își croi drum prin traficul de după-amiază, evitând turiștii, zâmbindu-le șoferilor de camion, oprindu-se pentru a acorda prioritate copiilor la o trecere de pietoni. Doar așa se putea abține să nu înceapă să cânte. Oamenii puteau fi scutiți măcar de lălăielile ei afone. Când ajunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Hotărârea cea mai înțeleaptă era să-l uite pe Jack. Întâlnirea cu fetița lui o convinsese de asta. Micuța Lou cea curajoasă rezistase cu o forță nebăunită unei furtuni, dar două puteau s-o dea gata. Era una din acele după-amieze târzii, când până și Papei i-ar fi fost greu să stea liniștit la masa de lucru, și locuitorii orașului invadaseră toate barurile, cafenelele și promenadele de pe malul râului. Dincolo de catedrală soarele începea să apună învăluit într-o lumină trandafirie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
de apă se scurgeau pe covor. Dar tensiunea din vocea lui sugeră că era altceva la mijloc. Mă tem că e vorba de tatăl tău. A dispărut. Ben are grijă de el de obicei, dar el a umblat aiurea în după-amiaza asta și a uitat complet de Ralph. Iar el probabil că a profitat de ocazie ca s-o șteargă. L-am căutat peste tot pe-aici. Ai idee unde s-ar fi putut duce? Afară se întuneca și știa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]