10,740 matches
-
Preda. Primul volum al romanului Drumul Cavalerilor (1983) îi aduce autorului sancțiuni și persecuții din partea autorităților, acestea considerând cartea un act grav de denigrare a regimului socialist și a „epocii de aur”. Următoarele două volume ale trilogiei sunt oprite de la editare și se interzice publicarea în presă a oricăror comentarii. H. a fost pus sub supraveghere, i-a fost îngrădită libera circulație; a fost dat afară de la „Munca de partid” și obligat să lucreze într-o funcție obscură, la Loto-Pronosport. Ulterior
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
românesc”. În 1926 întemeiază la Craiova revista „Favonius”, pe care în 1929, prin contopire cu „Orpheus”, o transformă în „Revista clasică”, mutând-o la București. După ce scosese împreună cu T. Păunescu-Ulmu „Pleiada” (1927-1928), colaborează cu Ion Pillat și V. Voiculescu la editarea unei noi serii a revistei, în 1934. Debutează ca poet în 1922 la revista craioveană „Năzuința”, prezența sa în presa vremii, unde publică versuri, eseuri și traduceri din literaturile clasice, mai ales din cea latină (Tibul, Vergiliu, Plaut, Horațiu), fiind
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
se desfășurau evenimentele din august 1944, H. hotărăște să rămână în exil. Destituit in absentia din învățământul românesc în 1945, funcționează ca profesor de latină la Universitatea din Lisabona (1947-1948), stabilindu-se în cele din urmă în Franța. Participă la editarea revistelor „Luceafărul” (1948-1949) și „Uniunea română” (1948-1950). Poetul H., autor a două volume de versuri - Basmul celor patru zodii (1926) și Cartea cu lumină (1926) -, cultivă o poezie bucolică apropiată de viziunea ruralismului gândirist, de cea a lui Ion Pillat
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
În 1989, de teamă, după ce dăduse un interviu ziarului Berliner Morgenpost, si care lucra după aceea În Învățământul secundar. Cel de-al treilea exemplu era cel al unei tinere profesoare de etică, venită la Parteihochschule În 1986, care participase la editarea ziarului Das Blatt În zilele «fierbinți» ale schimbării, si care lucra apoi că ziarista la Berliner Bildzeitung. Wendehals. În afară de ei, dintre conducătorii școlii, doar Ralph Sch., fost director al sectorului „viață și construcție de partid” (Parteiaufbau), fost profesor la Polizeiakademie
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
printre rarele sale resurse, Uniunea contează pe Închirierea unei părți a patrimoniului sau imobiliar către firme private și pe legea numită a timbrului literar, reintrodusa după 1989, care n-a dat totuși rezultatele scontate din pricina anarhiei care domnește În domeniul editării și difuzării. Polemicile dintre partizanii monopolului Uniunilor de creatori, asociații unice care ar Împiedica «dispersarea forțelor» și ar păstra o anume influență În viață națiunii, si adepții unei separări clare Între o organizație de tip sindical și «agenții» sau «fundații
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
spune astăzi”, funcționând „că un soi de lobby” pentru recunoașterea statutului profesional al scriitorilor, absent atunci În nomenclatorul de profesiuni liberale legal exercitate În România. Printre cei 52 de membri fondatori ai ASPRO figurau mai mulți mici Întreprinzători În domeniul editării, conducători de publicații care puseseră pe picioare firme comerciale. Nici unul dintre ei nu era În măsură să trăiască exclusiv din ceea ce publică, adversarii lor din Uniune acuzându-i de altfel că ar fi „scriitori fără opera”. Obligați să se editeze
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
români, care nu beneficiau nici de libertatea de expresie «capitalista», nici de avantajele obișnuite ale regimurilor staliniste. Ulterior, scriitorii trăiseră primii ani ai tranziției către democrație și economie liberală, sub președinția lui Mircea Dinescu la Uniune, Într-o anume euforie: editarea de noi reviste și de cărți În tiraje neegalate Înainte sau după aceea, misiuni În străinătate cu pașaport diplomatic etc. Această perioadă avea totuși să se sfârșească repede, odată cu epuizarea resurselor Uniunii și cu Îngustarea pieței, urmare scăderii sensibile a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mai mulți ani a fost titularul cronicii literare. A colaborat cu recenzii, articole, eseuri, studii la „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „România literară” ș.a. Activitatea lui L. este consacrată de la început lui Costache Negruzzi, fiind angajată pe două trasee ce se interferează: editarea operei și studiul monografic. Prima ediție Negruzzi, pe care o realizează în 1959, este Păcatele tinerețelor și alte scrieri, ulterior alcătuind ediția critică Opere (I-III, 1974-1986). Competența editorului a fost recunoscută și prin decernarea Premiului „Perpessicius” al Muzeului Literaturii
LEONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
Moartea unui poet (1972), unde se arcuiește confesiunea tensionată a eului liric, proiectat deopotrivă în spațiul infinit al lumilor cosmice (Legea pasiunilor defuncte) și în abisurile conștiinței (M-am cufundat în mine). Un moment important în recuperarea ineditelor îl reprezintă editarea unui ciclu de cincizeci și două de poeme (câteva sunt variante ale unor texte publicate), sub titlul Dor căzut, în revista „Secolul 20” (1987), identificate de Nicolae Cârlan. Se întâlnesc aici aceleași „poeme din munți” care evocă o lume de
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
1893 și 1894. Deși C. Dobrogeanu-Gherea proiecta să scoată revista semestrial, nu au ieșit decât două numere, la interval de un an. Discuțiile în jurul apariției începuseră cu mult înainte, în 1891, când Gherea îl anunța pe Ronetti-Roman că se hotărâse editarea unei publicații literare la care ar fi urmat să colaboreze un grup de scriitori reputați: I.L. Caragiale, Al. Vlahuță, B. Delavrancea, I. Nădejde, C. Mille, G. Panu. Era proiectat ca periodicul să fie intitulat „Lumea nouă” și trebuia, după cum scria
LITERATURA SI STIINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287829_a_289158]
-
stilistică. Începând cu numărul 4/1959 se publică bibliografia anuală a lucrărilor de lingvistică apărute în țara noastră (în prima fasciculă cu bibliografie au fost cuprinși anii 1944-1958). Pentru istoria literaturii sunt fundamentale articolele referitoare la stilistică, limba literară, filologie, editarea critică a textelor și tehnica edițiilor, problema începuturilor scrisului românesc, semnalări de texte vechi, chestiuni de natură textuală: filiație, localizare, datare, studiere a izvoarelor etc. Se cuvin amintite numerele dedicate lui Mihail Sadoveanu (5/1955, 4/1980), Tudor Arghezi (4
LIMBA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
limba română (studiile înnoitoare metodologic publicate de I. Gheție și Alexandru Mareș de-a lungul mai multor ani au dus la elaborarea lucrării de sinteză Originile scrisului în limba română, 1985); letopisețe (P.P. Panaitescu despre letopisețul lui Grigore Ureche și editarea lui, Liviu Onu despre problema paternității Letopisețului cantacuzinesc); cărți populare (Alexandru Mareș despre Cele 12 vise ale lui Mamer, Floarea darurilor, Dosoftei și cărțile populare, I. Gheție și Alexandra Roman-Moraru despre Floarea darurilor, Eugenia Dima despre Erotocritul, N.A. Ursu despre
LIMBA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
Udriște Năsturel și Pravila de la Govora, Radu Constantinescu despre identificarea unor pravile inedite din secolul al XVII-lea); traduceri datorate mitropolitului Varlaam (Florentina Zgraon); despre Nicolae Milescu, Dosoftei și Dimitrie Cantemir (Alexandru Mareș, Dragoș Moldovan, E. Petrovici, N.A. Ursu); problema editării critice a textelor vechi românești (Dan Simonescu, N. A. Ursu, Violeta Barbu, Mioara Avram, Florica Dumitrescu). Dintre studiile despre secolul al XVIII-lea, incluzând perioada Școlii Ardelene, pot fi amintite articolele despre câteva probleme generale, semnate de Werner Bahner (Problemele îmbogățirii
LIMBA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
organizatorică, învățatul și-a valorificat-o deplin de îndată ce a început să dispună de mijloace. Deschiderii cursurilor de vară la Vălenii de Munte i-au urmat realizări precum înființarea de biblioteci în închisori, întemeierea Institutului de Studii Sud-Est Europene (1914) și editarea buletinului acestuia în franțuzește, fondarea Institutului de Studii Bizantine și a Institutului de Istorie Universală, înființarea în 1915 a „Revistei istorice”, cu o versiune în limba franceză, întemeierea unei Școli Române la Paris (1921) și a unei Case Române la
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
LITERATURĂ ȘI ARTĂ ROMÂNĂ, revistă apărută la București, lunar, între 25 noiembrie 1896 și 25 decembrie 1910, avându-l ca director pe Nicolae Petrașcu. O bună parte din capitalul necesar editării l-a oferit D.C. Ollănescu-Ascanio, care prin prestigiul său și prin vigoarea inițiativelor a știut, în același timp, să atragă și să păstreze un mare număr de colaboratori. L. și a. r. a căutat să se definească prin opoziție cu
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
LITERE-ȘTIINȚE-ARTE, revista apărută la București, săptămânal, la 15, 22 și 29 martie 1898. Într-un Cuvânt începător, grupul de tineri care a inițiat redactarea și editarea acestei publicații declară că și-a propus să ofere un prilej de afirmare noii generații scriitoricești. La cele trei numere colaborează cu versuri St.O. Iosif, D. Nanu, C.Z. Buzdugan, V. Poenaru, G. Russe-Admirescu, D. Karr (Dimitrie Karnabatt), Gh.
LITERE–STIINŢE–ARTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287834_a_289163]
-
REVISTA NOUĂ, publicație apărută la București, lunar, între 15 decembrie 1887 și septembrie 1895, sub conducerea lui B. P. Hasdeu. În redacția revistei intră B. Delavrancea, Al. Vlahuță (până în martie 1891), Victor Bilciurescu (donator al unui fond necesar editării publicației), D.D. Racoviță, Ioan Bianu, G.I. Ionnescu-Gion, Th.D. Speranția (1888), Ion Ghica, V. Cosmovici, D.A. Sturdza (1891), Victor Crăsescu (1893). R.n., al cărei program insistă în primul rând asupra tendințelor ce vor fi evitate, se află printre publicațiile de prestigiu
REVISTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]
-
din octombrie 1927 până în decembrie 1932, cu subtitlul „Organ de cultură al Societății «Tinerimea»”. Din ianuarie 1929 titlul devine „Moldova literară”. Director este Filimon Rusu, iar redactori sunt N. Puiu și Gr. Constantinescu. În editorialul Scopul nostru se arată că „editarea unei reviste pentru creșterea tineretului nostru este o necesitate”, iar strădania redactorilor va fi să ofere tineretului „pe lângă literatură, și o educație bună”. Cantonată într-un perimetru provincial, R.t. nu a putut recruta colaboratori de marcă. Astfel, publică aici
REVISTA TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289269_a_290598]
-
populare românești (1986), un masiv volum de peste nouă sute de pagini, conține texte înregistrate pe bandă magnetică și publicate cu păstrarea particularităților graiului popular, fără semne diacritice, graiul din Argeș neprezentând mari abateri de la limba literară. Metoda de cercetare și de editare a poveștilor populare promovată de Ovidiu Bârlea se regăsește în colecția lui R., care notează gestica povestitorilor, raportează textele la contextul socio-cultural din care au provenit, alătură un indice tipologic al narațiunilor, pentru încadrarea în basmul universal urmând tipologia lui
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
măsură, pe oamenii obișnuiți. Independent ca orientare în primii ani de apariție, ziarul devine din 1881 apropiat junimiștilor, pentru a prelua mai târziu toate răspunderile unui organ politic junimist. După doisprezece ani de apariție neîntreruptă, în 1889 se renunță la editarea gazetei, care este înlocuită, ca și celălalt oficios junimist, „Timpul”, cu ziarul „Constituționalul”. Prieten apropiat cu marii scriitori ai epocii, Laurian știe să le obțină colaborarea pentru R.l., de multe ori în afara oricăror considerente politice. I.L. Caragiale, sub pseudonimul Luca
ROMANIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
al XIX-lea; Luminița Fassel - învățământul german în Basarabia între 1812 și 1940); publicistica (Lidia Simion - modernizarea vocabularului social-politic reflectată în periodicele românești din prima jumătate a secolului al XIX-lea); documente literare (Mihail Caratașu - cărțile și documentele Văcăreștilor); problemă editării critice a textelor vechi românești (Liviu Onu); cultură scrisă și folclor (Felix Karlinger cu privire la funcția „poveștilor” în balada populară românească; Adrian Fochi - motive etnografice sud-est europene în opera lui George Coșbuc). De-a lungul timpului, colaboratorii revistei manifestă un interes
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
editată de N. Bălcescu și de un comitet de redacție compus din C. Bălcescu, D. Brătianu, C.G. Florescu, Șt. Golescu, Gh. Magheru, V. Mălinescu, A. Paleologu, C.A. Rosetti și I. Voinescu II. Sosit din Transilvania în 1849, Bălcescu proiectează editarea unei publicații care să îi regrupeze pe conducătorii revoluției de la 1848 aflați în exil și să le reorganizeze activitatea politică. După un an reușește să scoată de sub tipar R.v., care, având ca deviză „Dreptate, frăție, unitate”, se deschidea cu o
ROMANIA VIITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289340_a_290669]
-
2 aprilie și 25 octombrie 1857. Suspendată la 6 august pentru articolul Presa străină despre Principate, R. iese din nou la 10 septembrie, dar persecuțiile cenzurii și greutățile financiare obligă redactorii, după patruzeci și opt de numere, să renunțe la editarea periodicului. Susținând vederile unei grupări politice unioniste, reprezentată în comitetul de redacție prin C. Bozianu, G. Sion, Cezar Bolliac, G. Crețeanu, M. Costiescu și G. D. Vernescu, R. publică și articole în limba franceză, cu scopul de a informa străinătatea
ROMANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289341_a_290670]
-
familie de agricultori, a învățat în localitatea natală, apoi la gimnaziul din Gabrovo, pe care l-a absolvit în 1900. Între anii 1901 și 1905 studiază filologia slavă la Universitatea din Sofia, încheindu-și pregătirea cu o lucrare prilejuită de editarea unicului manuscris slavon (incomplet) al Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie și intitulată Bălgarskata knijnina vă Romănia i edno neino proizvedenie (1905). Dincolo de unele opinii preconcepute privind specificul culturii vechi românești în limba slavonă, studiul reprezintă o prefigurare
ROMANSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289352_a_290681]
-
și de Agenția de Publicitate Topaz, aceasta din urmă retrăgându-se începând cu numărul 39-40/1993, când pe frontispiciu figurează ca director general al Fundației Nicolae Manolescu și ca editor și Ion Rațiu (până la numărul 23/1995). Au mai sprijinit editarea revistei Fundația Soros pentru o Societate Deschisă (până în 1997), Fundația pentru o Societate Deschisă România (din 1998), Editura Național (redactor-șef Violeta Borzea, de la numărul 2/2001) și Fundația Anonimul (de la numărul 8/2002). Din 1995 Nicolae Manolescu este menționat
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]