2,955 matches
-
internațional, ceea ce înainte era permis doar guvernelor.680 Se pare că în ultimii ani domeniul internațional s-a transformat într-un spațiu al valorilor transnaționale și al actorilor transnaționali capabili de a influența și de a depăși interesele înguste și egoiste ale elitelor naționale. Analiștii societății civile globale aduc argumente că noua agendă internațională, care cuprinde aspecte normative și etice, demonstrează influența din ce în ce mai scăzută a statului suveran preocupat de problemele naționale. Din perspectiva lui John Clark, a venit timpul pentru globalizarea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
o proteja față de acțiunile propriului lor guvern și, prin urmare, statele vestice având posibilitatea de a-și construi politicile de securitate printr-un discurs moral, plecând de la valori. S-a susținut că politicile de securitate nu au servit interesele naționale (egoiste), ci au servit valorilor universale, prin protejarea cetățenilor altor state.700 Războiul din Golf (1990-1991) purtat pentru apărarea suveranității teritoriale a statului Kuweit a fost sprijinit prin mandat ONU și a fost descris de către puterile ca fiind un 'război', în timp ce
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
spontan a fost epuizată 218. Se neagă astfel nu numai sensul fundamental al educației (acela de "proces de creștere"), ci și caracterul social al acesteia; iar, în absența dimensiunii sociale, școala va crea poate "vârfuri de erudiție, adică niște specialiști egoiști", dar nu cetățeni. John Dewey afirmă explicit că școala autentică este aceea care trăiește în comunitate și nu alături de aceasta, experimentând în mod fundamental posibilitățile unui regim de tip democratic: O democrație este mai mult decât o formă de guvernământ
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
influență asupra genului și gradului sentimentelor individuale în parte, interacțiunea lor, cînd se întîlnesc pe parcursul strădaniilor, le va conferi un alt caracter, pe care altmiteri nu l-ar căpăta. Mînia, de exemplu, va avea alt caracter cînd e de origine egoistă decît atunci cînd se naște din jignirea unui sentiment altruist și pe urmă apare într-alt chip, cînd se dezlănțuie dimpreună cu tema ori îndată după aceasta, decît atunci cînd e declanșată odată cu bucuria sau imediat după ea cu acea
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și lăudăros, pe de alta, constă în aceea că lăudărosul își face un scop din aparența exterioară tocmai pentru că vrea să se dea mai mare decît este, iar fățarnicul o folosește ca pe un mijloc de a realiza niște scopuri egoiste și faptul că, din contra, pentru ironist aparența este doar un mijloc de a-și păstra netulburată viața interioară sau pentru ca, prin acceptarea presupunerilor altora, să le procure eventual acestora o mai mare claritate. În felul acesta înțelegem astăzi ironia
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
s-a devedit adeseori doar un mijloc, o etapă pe drumul spre un țel mai mare. Putem resimți ca dureros faptul că marilor scopuri nu le corespund totodată mijloace mari și nobile, ci că frecvent cauze foarte elementare chiar pur egoiste conduc la realizarea marilor valori. Dar putem considera important că pînă și asenenea cauze trebuie să servească ceea ce este valoros în lume. Nu valorile sînt înjosite, cînd sînt realizate prin mobiluri elementare, ci invers, acestea sînt înnobilate datorită faptului că
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de vedere al lui Solger să-și intre în drepturi. El îl privește cu ochi teologico-hegelieni. În scrierea amintită (și în însemnările din aceeași vreme), Kierkegaard concepea raportul dintre ironie și humor ca pe o contradicție. Ironia trebuie să fie egoistă, aflîndu-se într-o continuă luptă cu lumea. Dimpotrivă, humorul trebuie să fie desprins de lume; el îi apare ca expresia unei seriozității vitale religioase și a conștiinței că aparține unui întreg. Ironia se cuvine să fie aristocratică și polemică, pe
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
că nu sunt un bun cetățean planetar. Sau poate că propaganda comunistă, care a încercat să ne inculce în reflexe spiritul colectivist al vremii, a obținut reacția contrară: ne-a făcut pe noi, esticii, oamenii cei mai individualiști și mai egoiști din Europa. Sigur, aș putea spune că mi-am făcut cota de ecologism de soiul acesta în anii comunismului. S-a și spus asta. Iar eu, cum am crescut la sat, am stat ore în șir fără curent și ziua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
că ar fi trebuit să stau în Europa, dar atât mama, cât și tatăl și fratele meu se bazau pe mine. Cred că a fost unul din lucrurile pe care Celibidache le-a apreciat, anume o persoană care nu este egoistă și se gândește și la ceilalți, în special la familie. Există loc întotdeauna pentru a fi un mensch, un om bun, dar este foarte greu, în același timp, să fii foarte sever cu tine însuți. Celibidache, Michelangeli au fost două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
sub semnul alterității. P.S.: Acest text reprezintă o practică de tip culture jamming și se bazează pe materiale recompilate. Traducere din limba germană de Cristian Cercel 1 Termen introdus de biologul Richard Dawkins, în cartea sa The Selfish Gene (Gena egoistă - 1976). (n. trad.)
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
au pornit să devoreze copii de zece-doisprezece ani, au început să sfâșie moșnegi cocoșați pe care îi lasă la poalele vieții, în bătaia soarelui pentru a le intra sub piele uscăciunea. Oameni buni, sacrificați-vă copii pentru binele vostru, fiți egoiști, dați-i hrană lupilor și priviți-i cu răceala cum sunt devorați! Oameni buni, salvați lupii! Am învățat un urlet, încă e primitv sunetul lui, notele muzicale nu sau defenit încă. Așa suntem noi, cei care ne desțelenim de morala
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92915]
-
a statului. Însă este șocant să vezi că relațiile de subordonare și comandă au reapărut cu atâta rapiditate într-un context pseudo-pluralist. Nu în toate țările oamenii sunt servili sau deznădăjduiți, iar organizațiile civice servesc doar drept fațadă pentru personaje egoiste dispuse să-și sacrifice autonomia în schimbul recompenselor care le sunt oferite de către actori privați sau politici puternici. Știu că societatea civilă este surprinzător de vibrantă în Bulgaria, țară care se află în mare dificultate atât din punct de vedere politic
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
clerici) și grupa celor buni (alcătuită din patrioți și filosofi). Cele 7 jaquierii pe care istoria Franței le-a cunoscut, prin cruzimea și barbaria lor au cutremurat Franța timp de 10 ani. Ele utilizau trei modalități pentru înlăturarea celor răi, egoiști și în general a celor considerați dușmani ai libertății, etichetă pe care orice exaltat o putea arunca asupra oricui: - înlăturarea acestora din comunitate prin omor sau emigrare; - privarea de libertate; - uciderea imediată cu sau fără judecată prin: împușcare, ghilotinare, înnecare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la concluzia că “legea supremă care conduce societatea la oameni și animale este iubirea’’, urmând aceeași cale, arată că aceeași lege constituie filonul de bază al creștinismului, prin care Hristos l-a transfigurat pe însuși Dumnezeu Tatăl, dintr-un părinte egoist, aspru și răzbunător, într-un părinte iubitor, înțelegător și iertător. Mai mult ca atât, recunoștința ce o datorăm creatorului în calitate de fii ai săi, trebuie să o întoarcem semenilor noștri, adică oamenilor. “Dumnezeu vrea ca recunoștința pe care I-o datorăm
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
trăiești având o părere proastă despre tine. Cadrul ăla îți atrage atenția că ești liber să iei decizii asupra ta și a copiilor tăi, însă trebuie să îți asumi, odată cu decizia, și semnificația gestului tău: că ești iresponsabil, leneș, crud, egoist și imoral - și să trăiești mai departe cu tine însuți admițând asta despre tine. E.C.: La ieșirea din sală, un prieten mi-a spus că un lucru care i-a plăcut este că, dincolo de tensiunea extremă, de angoasă, de dramă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
în slip te gândești la ce mi-a sărit și mie gândul? Continuăm: cuvintele Praskoviei Feodorovna au oarecum rolul primelor cuvinte din Metamorfoza: introduc nefirescul. Într-adevăr, cel din discuția de față nu este unul șocant (o nevastă indiferentă și egoistă ține totuși mai mult de sfera credibilului decât transformarea peste noapte într-o gânganie monstruoasă) în comparație cu incipitusul Metamorfozei, însă duce cititorul în acea sferă a duhorilor diavolului despre care scria Nabokov. Tot așa, Gogol amână ceva timp revelația lui Kovaliov
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
pe zi, după care să-mi plimb cățelul sau să fac cumpărături, nu. Eu scriu zece sau douăsprezece ore zilnic, și asta timp de câteva săptămâni, până cad lat, epuizat. În tot acest timp, devin o persoană destul de dezagreabilă... Agitată, egoistă, maniacă. Din fericire, după câteva săptămâni de travaliu, oboseala mă doboară și redevin un om rezonabil. Pentru un timp. Cine caută cu atenție, află următoarele: ați vrut să vă faceți bancher & cowboy, vă place ceaiul de gălbenele, dar nu și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
-l asumă fiecare, zicându-și: „Acum deschid o carte, e foarte posibil să cad în gol“. Dacă ne apucăm vreodată să le explicăm puștanilor din școli la ce e bun cititul, am putea-o face lăudând latura lui antisocială, nechibzuită, egoistă (asta e părerea mea, Ulrich nu știu ce credeă. Ar fi mai bine să-l trecem sub tăcere pe Platon și a sa definiție a „lucrurilor scrise“, exprimată prin gura înțeleptului rege Thamus: adevărata învățătură nu vine, zicea el, din cărți, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
Reșița, postată și cultivată cu mult succes de către oameni cu inițiativă și mult suflet. Păcat că noi românii suntem mai individualiști și nu avem în sânge un sentiment de uniune al oamenilor de aceeași naționalitate, parcă suntem mai răi, mai egoiști și aplicăm principiul acela cu capra vecinului, care este foarte distructiv, neducând la nimic bun. Dar nu vreau să mai speculez mult pe tema asta, este suficient să spun că ne-am simțit foarte bine cu toții și că am avut
Reșița 2008. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1088]
-
ai striga, sau cui vei lăsa moștenire vilele și averile "cucerite prin lupta împotriva comunismului," pentru că din câte se cunoaște,nu ți-ai putut realiza un cămin,o familie. Spuneau foștii tăi colegi că ai fost un aventurier idialist și egoist. Despre moartea lui Ceaușescu și celor peste 1100 de oameni, s-a scris și se va mai scrie însă cred că ar trebui să se vorbească și despre faptele bune făcute de acești oameni,oricât de răi spun unii că
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fi constituit parte civilă în proces, ba a susținut să nu fie condamnat că-i afecta viitorul. Așa era pe vremea noastră,o lume mai blândă și mai iertătoare. Acum ne-am transformat și noi după vremuri, am devenit mai egoiști, mai avizi după avere, după câștiguri fără muncă, ne înghesuim să ieșim cât mai în față să prindem un os mai mare,să realizăm o casă cât mai mare, o mașină cât mai străină și mai performantă, ăștia suntem acum
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
nu fi lăsat urmele voastre să dăinuie mai mult pe vatra strămoșească, eu am să-mi scriu amintirile și faptele din timpul vieții, să le las urmașilor să le citească și peste o sută de ani, nu ca voi niște egoiști orgolioși care lea-ți luat cu voi în morminte, ca nepoții să nu mai știe cine ați fost și cea-ți realizat cât va-ți plimbat prin sat și prin lume, ce va plăcut și cea-ți respins. Va-ți
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și acuză pe alții,așa fac perfizii,lașii. Sau poate că au fost în perioada 1945-64, când la comanda acestor instituții erau mulți străni, ori oameni pătimași care aveau de plătit unele polițe unor persoane, că așa-i românul răzbunător, egoist și laș până-n măduva oaselor. Aceasta o dovedește și faptul că toate cadrele acestor instituții sau ministere se bucură de aceleași drepturi de care se bucură și celelalte cadre militare din alte ministere. Această isterie și incitare diversionistă este inventată
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
condițiile radical schimbate ale unei economii dirijate și controlate. [...] liberându-ne de tutela ei vom putea dicta la noi acasă condiții finanței străine, pentru ceea ce mai are la noi. Toate statele [...] tind pentru ele spre o cât mai mare autarhie egoistă și propăvăduiesc pentru alții o cât mai mare solidaritate mondială, libertate de comerț și spirit de sacrificiu. În toate statele s-a ajuns la concluzia necesității schimbării sistemului monetar și, în special, se tinde spre schimbarea acoperirii-aur. Se impune etatizarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Fincher. Însă Rețeaua, pe care eu m-am încăpățânat să o reduc la click-uri și tap-uri, are, de fapt, cam tot atâtea utilizări câți utilizatori. Unii își pun CV-ul pe ea, alții fac campanii altruiste, firmele se promovează - egoist, dar cu o componentă altruistă, fiindcă nimeni nu le-ar lua mesajele bombastice în seamă -, politicienii români încearcă să strângă voturi, politicienii americani reușesc să strângă voturi și, mai ales, toată lumea își pune pe Facebook pozele din concediu. Despre toate
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]