2,866 matches
-
în alfabetul ebraic נתי (נתן) מאיר) (n. 23 mai 1955, Haifa, Israel) este un om de afaceri și politician român, de origine israeliană. S-a născut la data de 23 mai 1955 în orașul Haifa din Israel. Părinții săi erau emigranți din România. Mama să se născuse în orașul Tulcea, iar tatăl său, Iulius Meir, s-a născut în satul Bucium (Valea Ursului) în anul 1917, dar a trăit în orașul Român până la plecarea în Israel. A absolvit Facultatea de Matematică
Nati Meir () [Corola-website/Science/304943_a_306272]
-
emigrarea facultativă. În cele din urmă Tratatul de la Craiova din 1940 stipula: În paralel mai erau de rezolvat problemele tehnice legate de acest transfer. După ample tratative, s-a ajuns la un acord prin care proprietățile imobiliare rurale, care aparțineau emigranților, deveneau proprietatea statului din care emigrau. Spre deosebire de schimbul obligatoriu, clauzele care priveau emigrarea facultativă au fost impuse de reprezentanții bulgari, ale căror scopuri vizau posibilitățile altor bulgari din România (din afara Dobrogei) de a emigra în Bulgaria. Diplomații români s-au
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
echilibrului forțat al numărului de emigrați, deoarece România voia să-i păstreze pe loc pe valahii din partea de nord-vest a Bulgariei. Contradicțiile au împiedicat reglementarea rapidă a acestei probleme. Obligându-se să-i despăgubească pe imigranți proprietatea imobiliară urbană a emigranților rămânea proprietatea privată a proprietarilor lor; emigranții păstrau dreptul de proprietate asupra tuturor bunurilor mobile. Tratatul de la Craiova a creat o Comisie mixtă bulgaro-română, având misiunea de a supraveghea transferul de populații. Partea română a mai depus unele eforturi, fără
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
România voia să-i păstreze pe loc pe valahii din partea de nord-vest a Bulgariei. Contradicțiile au împiedicat reglementarea rapidă a acestei probleme. Obligându-se să-i despăgubească pe imigranți proprietatea imobiliară urbană a emigranților rămânea proprietatea privată a proprietarilor lor; emigranții păstrau dreptul de proprietate asupra tuturor bunurilor mobile. Tratatul de la Craiova a creat o Comisie mixtă bulgaro-română, având misiunea de a supraveghea transferul de populații. Partea română a mai depus unele eforturi, fără șanse de succes, de a menține zona
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
bulgari din nordul Dobrogei și 83.928 de români din sudul Dobrogei. Cea suplimentară (aprilie-mai 1941) s-a efectuat pe baza unui acord adițional și a antrenat încă 3.600 de bulgari si 4.700 de români. Numărul total al emigranților a fost de circa 65.000 de bulgari, instalați în Dobrogea bulgară, și circa 88.000 de români, stabiliți în cea mai mare parte, în Dobrogea româneasca. Dar Eugen Filotti nu se mai ocupa de aceste urmări ale tratatului. El
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
unui tribut anual de 500 ducați către Sultan. În timpul Războiului Cretan (1645-1669) insulele ionice au jucat rolul de bastion în lupta împotriva turcilor. În final, venețienii au cedat turcilor Creta în schimbul anulării tributului în Zakynthos. Ca urmare, un val de emigranți din Creta s-au refugiat în Zakynthos. Un alt val de refugiați a venit în 1770 după înăbușirea mișcării naționalist-liberale instigată de împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei. Ecourile Revoluției Franceze din 1789 au ajuns și în Zakynthos, iar
Zakynthos () [Corola-website/Science/305081_a_306410]
-
o sinagogă. În ultimele decenii ale secolului XX, comunitatea s-a destrămat aproape fulgerător: toți evreii au părăsit orașul, lăsând în urmă două cimitire, unul cu circa 1600 de morminte, obiect de studiu pentru istorici, și sinagoga brusc ruinată. Deși emigranții, practic, nu mai revin la baștină, evreii din Telenești, s-au unit la Tel-Aviv într-o asociație și editează un ziar în limba rusă „ТЕЛЕНЕШТСКАЯ УЛИЦА” (în română „Strada Teleneștilor”). Târgul Teleneștilor a fost centru raional de trei ori după
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
1904 : “Holercani sat în jud. Orhei, volostea Criuleni, așezat pe malul Nistrului”. Are 247 de case, cu o populație de 1860 de suflete; o biserică cu hramul Sf. Mihail; școala elementară rusească. Din acest sat la 18762, au plecat mulți emigranți spre a se stabili în Caucaz, ademeniți de o cîrmuire. La reforma agrara din 1918-1924, țăranii din Holercani au fost împroprietăriți cu cîte 6 ha de pămînt arabil și de pășune, pentru fiecare cap de familie. Locuitorii, care aveau în
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
populație relativ mare de descendenți din polonezi. Polonezii au trăit în Franța încă din secolul al XVIII-lea. În secolul al XX-lea, peste un milion de polonezi s-au stabilit în Franța, mai ales în timpul războaielor mondiale, printre care emigranții polonezi care fugeau fie de ocupația nazistă sau de regimul de tip sovietic de mai târziu. În Statele Unite, un număr semnificativ de imigranți polonezi s-au stabilit în Chicago, Ohio, Detroit, New York, Orlando, Pittsburgh, Buffalo, și New England. Cea mai
Polonezi () [Corola-website/Science/305998_a_307327]
-
locale. Boierii, moșieri într-o economie agricolă slab dezvoltată, obișnuiți să aibă un cuvânt hotărâtor în politica principatelor, s-au simțit lipsiți de puterea pe care o aveau de noii veniți pe scena politică și au devenit foarte ostili față de emigranții din Grecia. Aceasta nu a fost singura tendință notabilă. În păturile superioare ale aristocrației valahe sau moldovenești, dar nu numai, s-au înregistrat numeroase căsătorii mixte. Odată cu debutul perioadei fanariote de la începutul secolului al XVIII-lea, cultura greacă a devenit
Istoria grecilor din România () [Corola-website/Science/306057_a_307386]
-
în mod special marinari, atât pe Dunăre cât și pe Marea Neagră, în special după integrarea Dobrogei în România. Comunitățile de greci erau în general prospere și au menținut anumite instituții culturale specifice. În Româniâ a sosit un nou val de emigranți după încheierea războiului civil din Grecia la sfârștitul deceniului al cincelea al secolului trecut. În România comunistă, autoritățile au luat hotărârea naționalizării proprietăților celor mai multe organizații și a majorității persoanelor fizice, inclusiv cele ale grecilor. Mulți greci au fost închiși pe
Istoria grecilor din România () [Corola-website/Science/306057_a_307386]
-
albaneză în București este atestată pentru prima oară în 1628. În Moldova, albanezul Vasile Lupu a devenit domnitor în 1634. Comunitatea albaneză a crescut numeric și a căpătat o mai mare importanță în epoca fanariotă, când un mare număr de emigranți albanezi și-au deschis afaceri în multe târguri și sate, sau erau angajați în garda domnilor și boierilor munteni, fiind cunoscuți ca arbănași, arvaniți sau arnăuți (din limba turcă: "arnavut"). Mișcarea naționalistă albaneză din Imperiul Otoman "Rilindja Kombëtare" s-a
Albanezii din România () [Corola-website/Science/306072_a_307401]
-
a fost reprezentat de o scurtă ocupare a legației României Populare din Berna, Elveția, de un grup de emigranți români, care se opuneau regimului comunist. Evenimentul s-a petrecut între 14 - 16 februarie 1955. Atacul a fost plănuit de Oliviu Beldeanu, un sculptor născut în 1924 la Dej. La 15 ani, Beldeanu devenea membru al organizație de tineret "Frunză
Incidentul de la Berna () [Corola-website/Science/306120_a_307449]
-
majoritatea filmelor sale a interpretat roluri de detectiv de poliție, pistolar în Vestul sălbatic, răzbunător, boxer sau asasin al Mafiei. Bronson s-a născut într-un cartier sărac de mineri din localitatea Johnstown, statul Pennsylvania. Tatăl său a fost un emigrant lituanian de origine tătară, iar mama era de origine lituaniano-americană. Împreună au avut 15 copii. Tatăl său a murit când Bronson avea doar 10 ani, așa că a fost nevoit să muncească în minele de cărbuni alături de frații săi mai mari
Charles Bronson () [Corola-website/Science/304839_a_306168]
-
și Delaware Valley. Locul cu cea mai mare altitidine din New Jersey este High Point cu 550 m. Locuit de către nativii americani de 11 000 - 50 000 de ani, New Jersey a fost locul unde s-au stabilit mai apoi emigranți suedezi și olandezi. Britanicii au preluat controlul asupra regiunii New Jersey, conducerea fiind încredințată sir-ului George Carteret și lord-ului John Berkeley. New Jersey a fost un loc important în timpul Revoluției Americane, numeroase bătălii decisive dându-se aici. Orașe
New Jersey () [Corola-website/Science/305638_a_306967]
-
odată la doi ani. Parlamentul trimite doi membrii în parlamentul bailiwick-ului Guernsey. Istoria insulei este comună cu a celorlalte insule ale canalului. În Secolul XIX o serie de fortificații construite și baza militară staționată aici au creat un aflux de emigranți englezi și irlandezi care au dus la anglicizarea rapidă a insulei. În timpul celui de al doilea război mondial Germania Nazistă a ocupat insula, nu înainte ca aproape toatăpopulația să fie evacuată înspre Marea Britanie. Germanii au construit 4 lagăre pe insulă
Alderney () [Corola-website/Science/305655_a_306984]
-
rabin al Histadrutului (principala organizație sindicală israeliană), iar între anii 1974 și 1988 a fost ales deputat în Knesset (Parlamentul israelian), din partea Partidului Muncii, fiind activ în Comisiile Parlamentare de Interne, Securitate, Cultura și Educație, Externe, Finanțe, Imigrație și Absorbția emigranților. Deține și funcția de rabin al Tnuat Hamoșavim (mișcarea așezărilor agricole) - Israel, director general al Institutului Cultural și Educațional Evreiesc "Saphir" din Ierusalim (din 1976) și face parte din comitetul director al Claims Conference . Între anii 1948 și 1994, funcția
Menachem Hacohen () [Corola-website/Science/305684_a_307013]
-
agricultura de subzistență pentru 80% din populație. 4% din populație este angajată în administrație, veniturile principale fiind ajutoarele din partea guvernului francez și taxele pentru drepturile de pescuit în apele teritoriale sau taxele pe produsele importate. De asemenea sumele trimise de către emigranți, în mare majoritate plecați în Noua caledonie, reprezintă un venit important. Moneda utilizată este francul CFP care este fixată de Euro la un curs de 0.00838 euro pentru un franc CFP. Există două aeroporturi, dar insuficiența liniilor aeriene combinate
Wallis și Futuna () [Corola-website/Science/305733_a_307062]
-
2003 populația totală era de 14.944 (67,4% pe insula Wallis, 32,6% pe insula Futuna), majoritatea de etnie polineziană, cu o mică minoritate de locuitori de origine franceză. Mai mult de 16.000 Wallisieni și Futunieni locuiesc ca emigranți în Noua Caledonie, ceea ce înseamnă mai mult decât populația totală a insulelor. Religia majoritară este catolicismul, limbile vorbite fiind atât limba franceză (10% din populație au declarat-o prima limbă) cât și dialectele locale polineziene. Jumătate din populația de peste 15 ani
Wallis și Futuna () [Corola-website/Science/305733_a_307062]
-
1999, erau doar 3,7 milioane de persoane ( 6,3% din populația totală). În 2003, Ministerul Afacerilor Interne estimează numărul total între 5 și 6 milioane (8 milioane potrivit Frontului Național). Sunt aproximativ între 200.000 și 1 milion de emigranți ilegali.
Demografia Franței () [Corola-website/Science/306292_a_307621]
-
datorită spectaculosului "boom demografic" dintre anii 1960 si 1970. Spaniolii nativi reprezintă 88% din populația totală a Spaniei. După ce rata natalității si rata de creștere a populației a scăzut în anii 1980, populația a crescut din nou, inițial datorită spaniolilor emigranți în alte țări europene care s-au reîntors, și, mai recent, datorită numărului mare de imigranți care reprezintă 12% din totalul populației. Între aceștia se numără: latino-americani (39%), nord-africani (16%), est-europeni (15%), imigranți veniți din Africa Subsahariană (4%). În anul
Demografia Spaniei () [Corola-website/Science/306293_a_307622]
-
britanice la prețuri stabilite de metropolă - toate acestea au determinat „partida de ceai de la Boston” din 1773, unul dintre evenimentele ce au condus la declanșarea războiul de independență a SUA. Țară a tuturor posibilităților, SUA a fost în permanență ținta emigranților proveniti de pe toate continentele. „The American Dream” - (o viață mai bună ce este rezultatul efortului personal) a fost posibil datorită sistemului economic ce perioadelor de expansiune economică a SUA . Emigranții s-au îndreptat cu precădere spre vest punând bazele agriculturii
Economia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/306317_a_307646]
-
Țară a tuturor posibilităților, SUA a fost în permanență ținta emigranților proveniti de pe toate continentele. „The American Dream” - (o viață mai bună ce este rezultatul efortului personal) a fost posibil datorită sistemului economic ce perioadelor de expansiune economică a SUA . Emigranții s-au îndreptat cu precădere spre vest punând bazele agriculturii americane. SUA beneficiază de condiții naturale pentru agricultură de înalt randament. În secolul XIX, SUA s-a afirmat ca mare putere agricolă. Tutunul, bumbacul, cerealele, produsele de origine animală au
Economia Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/306317_a_307646]
-
și muncitori s-au așezat dispersat în [[Caraibe]], în special în [[Insulele Bermude]] (3,75% la 10% din populatie), [[Guyana]] (4,3% din populatie în 1891), [[Trinidad]] și insulele [[Barbados]]. La începutul secolului XX,guvernul portughez a încurajat emigrarea albilor emigranți din Angola și Mozambic, iar prin 1970, erau aproape 1 milion de coloniști portughezi care trăiau în provinciile de peste mări din Africa. Se estimează că în jur de 800000 portughezi au revenit în Portugalia iar țara a câștigat independența în
Demografia Portugaliei () [Corola-website/Science/306384_a_307713]
-
m, iar din faună liliecii, păsările marine și broaștele țestoase. Descoperită de James Cook în 1774, insula este colonie penitenciară britanică între 1788-1814 și 1825-1855. Este abandonată în 1855, pentru ca, un an mai târziu, să fie repopulată cu 194 de emigranți din insula Pitcairn. Este administrată ca o colonie separată pînă în 1897, cînd devine teritoriu dependent de statul australian New South Wales. Din 1913, când guvernul australian a preluat controlul asupra insulelor, populația și-a exprimat în repetate rînduri dorința
Insula Norfolk () [Corola-website/Science/305798_a_307127]