2,610 matches
-
apocalipse duse, spre secoli propășesc; De angeli miriade preced și Îl urmează, Și carul naintării propasă nencetat, Din iute și mai iute, și-n calea-i Însemnează Al lumii plan simbolic, d-atunci predestinat.” Urmează cîntecul cel mai frumos al epopeii, Imnul creațiunii, unde Heliade, pornind de la modele literare cunoscute, Înfățișează naștere universului material și a arhenpelor. Nu interesează, aici, dacă poemul este În Întregime original, interesează doar efortul de a crea un limbaj capabil să cuprindă o idee atît de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
specială. Mai Întîi noutatea temelor În cîmpul poeziei române. Nu este prima oară cînd poezia intră pe porțile obscure ale visului, dar Heliade este cel dinții, după știința mea, care analizează visul În poezie și Încearcă să construiască o vastă epopee a existenței de dincolo de limitele stării de veghe. Cu ce efecte În plan liric? Visul este un poem În XX de părți. Ultima, avînd un caracter general meditativ, repetă din nevoia de simetrie pe prima. Poemul este terminat, rotund, lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
el, Heliade figurează un model pentru cuvîntul mai prost, mai sărac al creatorului de versuri. Modestă, aici, tema creației divine se desfășoară pe largi spații În Anatolida, poem proiectat În 20 de cînturi. Au apărut doar cinci. Titlul exact al epopeii este Anatolida sau Omul și forțele, și multe din simbolurile lui sînt luate din Paradisul pierdut al lui Milton*. Cu teme, idei, viziuni Împrumutate sau inventate de el, un fapt e sigur: Heliade scapă de plumbul datoriei pămîntene și petrece
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lagăr la praznic luînd parte, Schelălăiesc sălbatic, rod oasele deoparte, În mijlocul orgiei turbate ce tot crește; Iar printre cîni și oameni pe iarbă stau căzute Femei, prada orgiei, cu mințile perdute...” Există, apoi, o dialectică a semnelor prevestitoare ca În epopeile homerice. Fatalitatea se anunță la Începutul poemului prin strigătul cobitor al buhei. Un glas profețitor se aude și În cîntul al III-lea (acela ce Înfățișează banchetul teribil din tabăra leșească): e un glas din umbra neagră, adus de vîntul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a literaturii, sub forma neputinței de a-și scrie pasiunea, de a trece năcazurile În literatură... Slabă viclenie: poetul nu face decît să scrie istoria propriei pasiunii. Am putea zice că tema lui unică este aceea cu care Încep marile epopei: CÎnt amorul și armele lui... Mai este o temă: aceea a lecturii Îndrăgostite. Discursul Îndrăgostit care provoacă, printr-o subtilă acțiune de drogare, dragostea. Dante fixează modelul În vestitul cînt al Francescăi d’a Rimini și Paolo Malatesta. Este drept
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
12; Șerban Cioculescu, Literatura în „Bucureștii de altădată”, RL, 1988, 14; Mircea Anghelescu, „Bucureștii de altădată”, LCF, 1994, 4, 6; Teodor Vârgolici, „Bucureștii de altădată”, ALA, 1994, 205; Z. Ornea, Corespondență din Basarabia înainte de 1900, RL, 1997, 13; Teodor Vârgolici, Epopeea pătimirii basarabene, ALA, 1997, 364; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 142-144; Z. Ornea, Capitala de odinioară, RL, 2001, 13; Teodor Vârgolici, „Bucureștii de altădată”, ALA, 2001, 595. T.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285506_a_286835]
-
firul. Ne căutau În gânduri Câte-o ascunsă cută. O, nu la voi! Bucherii: O specie dispărută. Dar chiar când sunt doar umbre, Mă tem să nu-i Împung. De-aceea, spun, spre știință: Cu genu-așa zis lung, Poem ori epopee N-am nici o ceartă veche. Ba, cei ce-i știu pe clasici, Măcar după ureche, Pot pune mărturie: Eu Însumi m-am scăldat În fluvii de poeme. Și cum am mai zburdat! Dar, luând În mână pana, Aveam un obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Odiseea este analizată de Gabriela Creția (Une Entrave aux voyages d’Ulysse, 2001-2003). Metaforele lui Homer sunt examinate de Traian Diaconescu (Însemnări despre metafora homerică, 1967) și Adrian Pârvulescu ( Problema metaforei în „Iliada”, 1968), Florea Fugariu semnează „Peisajul anonim” în epopeea homerică (1962), Elisabeta Poghirc scrie Homer și opera sa în „Istoriile” lui Herodot (1980), iar C. Săndulescu despre Cicero și Homer (1970). Și operei lui Plaut îi sunt dedicate câteva studii: Valoarea și funcțiile elementului narativ în comedia plautiană de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
ne punem întrebări mai de profunzime: istoria aceasta are vreun sens? Multă vreme istoricii au crezut că da. Pentru unii, istoria Franței era istoria acelor gesta Dei per Francos, a lucrării lui Dumnezeu prin franci, de la botezul lui Clovis la epopeea misionară din secolul al XIX-lea trecînd pe la Ludovic cel Sfînt și Ioana d'Arc, Franța nefiind cu adevărat ea însăși decît atunci cînd răspundea vocației sale de soldat al lui Dumnezeu. Pentru alții, istoria Franței era istoria formării unității
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
papei. Dar, mai pe larg, acest discurs arată ambiția neîmblînzită a oamenilor Revoluției de a schimba inimile și spiritele și de a răspîndi în toată țara dacă nu și în afara ei binefacerile legilor Republicii. 21. Revoluția și Imperiul II. Imperiul, epopee și consolidare burgheză "Epopeea" napoleoniană, care a condus prin toată Europa trupe franceze rînd pe rînd victorioase și învinse, este de asemenea istoria unei stabilizări interne. Într-o Franță marcată din punct de vedere economic de douăzeci și cinci de ani de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
larg, acest discurs arată ambiția neîmblînzită a oamenilor Revoluției de a schimba inimile și spiritele și de a răspîndi în toată țara dacă nu și în afara ei binefacerile legilor Republicii. 21. Revoluția și Imperiul II. Imperiul, epopee și consolidare burgheză "Epopeea" napoleoniană, care a condus prin toată Europa trupe franceze rînd pe rînd victorioase și învinse, este de asemenea istoria unei stabilizări interne. Într-o Franță marcată din punct de vedere economic de douăzeci și cinci de ani de tulburări, ea a fixat
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o Europă de 167 milioane de locuitori, Imperiul conține 44 și "Marele Imperiu" controlează 82 de milioane. Fulgurantă, traiectoria se termină cu un dezastru, dar, totodată desăvîrșește construirea unei legende care va hrăni visurile și uneori acțiunea generațiilor viitoare. Condițiile epopeii. Napoleon are două atuuri, armata sa și geniul său. Armata este cea pe care au făurit-o puternica demografie a Franței, zece sau cincisprezece ani de lupte și atașamentul la valori sigure, dragostea pentru Republică sau fidelitatea față de șeful victorios
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Marea Națiune, 257 Protejarea celor dobîndite, 257 Exportarea Revoluției, 258 Dar puterea are oroare de vid: Bonaparte, 259 Documente: 1. Calendarul revoluționar. Exemplu din anul II, 260 2. Revoluția, limba franceză și dialectele, 261 21. Revoluția și Imperiul. II. Imperiul, epopee și consolidare burgheză, 263 Consulatul, ordinea și pacea, 263 Reorganizarea statului, 264 Încadrarea societății..., 265 Instaurarea păcii... drumul către Imperiu, 266 Imperiul, o fulgurantă traiectorie militară, 266 Condițiile epopeii, 267 Ascensiunea, 267 Declinul, 268 Imperiul și instalarea notabililor, 269 Împăratul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
limba franceză și dialectele, 261 21. Revoluția și Imperiul. II. Imperiul, epopee și consolidare burgheză, 263 Consulatul, ordinea și pacea, 263 Reorganizarea statului, 264 Încadrarea societății..., 265 Instaurarea păcii... drumul către Imperiu, 266 Imperiul, o fulgurantă traiectorie militară, 266 Condițiile epopeii, 267 Ascensiunea, 267 Declinul, 268 Imperiul și instalarea notabililor, 269 Împăratul, notabilii și clasele populare, 269 Dereglarea sistemului, 271 Demografia, 272 Economia, 272 Documente: 1. Prefectul Imperial, 273 2. Războiul Spaniei din 1811 văzut de comandantul Parquin, 275 22. Monarhia
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sens în gîndirea politică 6. Alexandru Husar, Lecțiile istoriei 7. Jean Borella, Criza simbolismului religios 8. Stelian Dumistrăcel, Sate dispărute. Sate amenințate 9. Pavel Chihaia, Țara Românească între Bizanț și Occident 10. Petru Ioan, Logică și filosofie 11. Daniel Combes, Epopeea vinului 12. Anton Adămuț, Filosofia substanței 13. I. Saizu & Al. Tacu, Europa economică interbelică 14. Jean-Noël Jeanneney, O istorie a mijloacelor de comunicare 15. Roland Barthes, Mitologii 16. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. I 17. Serge Berstein & Pierre
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sec. XV-XVIII) Sec. XVI. De la Carol VIII la Henric II Criza războaielor religioase Franța lui Richelieu și a lui Mazarin Domnia personală a lui Ludovic IV Secolul Luminilor Franța lui Ludovic XV și a lui Ludovic XVI Criza revoluționară Imperiul, epopee și consolidare burgheză Monarhia constituțională Revoluția din 1848 și al Doilea Imperiu Republică parlamentară și laicitate Nașterea unei Franțe noi Expansiunea franceză în lume Războiul din 1914-1918 și criza din anii 30 Franța în al Doilea Război Mondial Eliberarea și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Focșani, nu știu cum să-l clasific, deși "junimismul" lui l-ar atașa de Moldova.) Acum, să băgăm de seamă că genurile literare în care se redau mai bine și mai mult relațiile specifice ale unui popor sunt nuvela, romanul și teatrul - epopeea fiind astăzi un gen mort. Într-o nuvelă sau într-un roman - adică în epopeea modernă - și în teatru, subiectul e luat din viața națională, explicațiile fiind rare, aproape curiozități. Apoi, pentru realizarea unor asemenea opere - mai puțin pentru teatru
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
băgăm de seamă că genurile literare în care se redau mai bine și mai mult relațiile specifice ale unui popor sunt nuvela, romanul și teatrul - epopeea fiind astăzi un gen mort. Într-o nuvelă sau într-un roman - adică în epopeea modernă - și în teatru, subiectul e luat din viața națională, explicațiile fiind rare, aproape curiozități. Apoi, pentru realizarea unor asemenea opere - mai puțin pentru teatru, unde e vorba mai des de rezolvarea unor "probleme" -, autorul trebuie să cunoască cât mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dar nu orice ne este posibil. Admirăm Iliada, Divina Comedie, dar nu se va găsi, sperăm, nimeni, care să creadă că putem imita cu succes aceste două opere. Și dacă în privința aceasta suntem toți înțeleși, pentru că am învățat cu toții că epopeea este un produs al popoarelor primitive și că "nu mai este posibilă în timpurile moderne"; că apariția lui Dante nu se poate concepe fără tot ceea ce e veacul de mijloc - apoi, când e vorba de scriitori moderni, ni se pare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
opere, limba, compoziția și stilul, demonstrază că aparțin unui mare scriitor. Deși este presărată cu termeni grecești și expresii din teologia orientală, limba sa latină este de o mare claritate, de o gravă și impresionantă frumusețe, având uneori accente de epopee virgiliană, mai ales în pasajele care combat păcatele și în Convorbiri duhovnicești, care sunt tot atâtea epopei pentru înfierarea răului sau câștigarea virtuților. Din cele prezentate mai sus desprindem din cugetarea cassiană următoarele teme de mare actualitate pentru teologia creștină
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și expresii din teologia orientală, limba sa latină este de o mare claritate, de o gravă și impresionantă frumusețe, având uneori accente de epopee virgiliană, mai ales în pasajele care combat păcatele și în Convorbiri duhovnicești, care sunt tot atâtea epopei pentru înfierarea răului sau câștigarea virtuților. Din cele prezentate mai sus desprindem din cugetarea cassiană următoarele teme de mare actualitate pentru teologia creștină contemporană: Curăția inimii ca mijloc de a atinge iubirea desăvârșită. Sfântul Ioan Cassian pune accentul pe liniștea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în cînd, cei buni, cei talentați, cei autorizați legitim în nașterea și edificarea unei școli proprii de artă erau și ei acceptați, dar numai pentru că "trebuia să fie și..." așa ceva. Filmul oficial românesc era prost. De la tematica lui, dirijată spre "epopeea națională" și "actualitatea socialistă", pînă la stereotipiile formale, de care foarte puțini aveau curajul să se detașeze. Dar a nu te înregimenta nu însemna a da capodopere, însemna pur și simplu a exista, a respira puțin... Am avut filme bune
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
urmașilor sau cedate. Se spune c] unul dintre primii monarhi ai Sumerului antic, Ghilgameș, rege al Urukului în mileniul al III-lea î.Hr., devenit legendar dup] moarte, s-a n]scut din uniunea dintre un înalt preot și zeița Ninsun. Epopeea vieții lui dezv]luie multe dintre valorile Sumerului antic. Textele contemporane lui nu ofer] nici o indicație c] aceast] legend] a circulat în timpul vieții sale. Textul unei incantații din acea vreme îl caracteriza drept un om care „cerceta, examina, judeca, percepea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
RALUCA MARINCEAN - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - RENATA MÂNDRUȚ - ANDREEA BOCA - RENATA MÂNDRUȚ - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - DARIA BÂRSAN - ANDREEA BOCA - CLAUDIA CIUBĂNCAN - ANDREEA BOCA și RALUCA MARINCEAN - ANDREEA BOCA - ANDREEA MICU POSTFAȚA - CLAUDIA CIUBĂNCAN REVIZORI: CLAUDIA CIUBĂNCAN și RALUCA MĂRINCEAN Epopeea lui Ghilgameș, trad. de Virginia Șerb]nescu și Al. Dima, București: Editură pentru literatur] universal], 1966, p. 132. Biblia de studiu pentru o viat] deplin], versiunea Dumitru Cornilescu, Life Publishers România, Oradea, 2000. „Two jews, three views” Biblia de studiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Armatei (sau piața Matache, sau...), prin canalele diplomatice, în Suedia, glumițele plastice ale simpaticului nostru parodist au toate șansele internaționalizării. Se pare că, vai, ce n-am reușit, cîndva, prin Grigorescu, sîntem pe cale de a reuși acum prin autorul inubliabilei epopei La lilieci. Nițică răbdare. 19 aprilie Sugestia de a merge la Școala "Vasile Alecsandri", pentru a vedea (pe un culoar) un tablou de Camil Ressu, tablou aflat, zice-se, în stadiu avansat de degradare, mă lăsă sceptic în privința plauzibilității informației
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]