2,823 matches
-
CIOCULESCU, Radu (20.II.1901, Turnu Severin - 9.I.1961, Dej), eseist și traducător. Este fiul Constanței (n. Miloteanu) și al lui Nicolae Cioculescu, inginer naval, și fratele lui Șerban Cioculescu. A absolvit Liceul „Mihai Viteazul” din București și Facultatea de Chimie din Cluj, după care urmează cursuri de pian la Conservatorul
CIOCULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286256_a_287585]
-
, Emanoil (2.II.1890, Botoșani - 13.VI.1962, București), poet și eseist. Născut într-o familie în care fratele mai mare și sora fac studii muzicale serioase, crescut într-o casă frecventată de George Enescu, C. nu putea îmbrățișa decât o carieră legată de muzică. Face studii liceale la Botoșani (1901-1906), pe
CIOMAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
CIOBANU, Mircea (pseudonim al lui Mircea Sandu; 13.V.1940, București - 22.IV.1996, București), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Răportaru) și al lui Gheorghe Sandu, constructor. După absolvirea Liceului „Dimitrie Cantemir” din București, face studii de filologie slavă, începându-le la Iași, în 1959, și terminându-le la București, în 1964. Este redactor
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
GHEORGHIU, Mihai Dinu (8.XII.1953, Iași), eseist. Este fiul Anei (n. Oancă), educatoare, și al lui Dumitru Gheorghiu, inginer agronom. Urmează, la Iași, Liceul „C. Negruzzi” (1968-1972) și Facultatea de Istorie-Filosofie, secția sociologie-psihologie, a Universității „Al. I. Cuza” (1972-1976), mai tarziu specializându-se prin doctorat la École
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
GHEORGHIU, Val[erian] (25.I.1934, Dorohoi), prozator și eseist. Este fiul Elisabetei (n. Răileanu) și al lui Mihai Gheorghiu, funcționar de tribunal. Urmează clasele primare (1942-1945), gimnaziul și liceul (1945-1952) în orașul natal. Chiar dacă de pe acum pictura prinde să exercite asupra-i un irezistibil apel, sub presiunea unei anumite
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
, F.[elix] (13.III.1891, Puiești, j. Vaslui - 12.XII.1962, București), prozator, eseist, publicist, dramaturg și poet. Primul dintre cei cinci copii ai Deborei (Dobrișei, n. Iosub) și ai lui Avram Adercu, primește la naștere numele Froim Zeilic. Părinții, „comersanți” săraci de religie mozaică, veniți de prin Cehia, ajung în Moldova. A. începe
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
campanii antitradiționaliste la care participase în deceniul al treilea, după ce în prima lui „bătălie” literară, datată 1914, se războise pentru legitimitatea simbolismului la noi, noua orientare fiind considerată „singurul cort de adăpost în Sahara eminesciană”. Într-o secvență a cărții, eseistul încearcă o - minimală - elucidare teoretică, exersându-și spiritul disociativ în definirea „frumosului estetic”, demers însoțit de două „pilde”: T. Arghezi și Marcel Proust. Gazetarul A. practică simultan eseul, foiletonul, polemica, interviul și cronica. Ca și N. Davidescu, B. Fundoianu, I.
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
ALMĂJAN, Slavco (10.III.1940, Oreșaț, Serbia), poet, prozator, dramaturg, eseist și traducător. După absolvirea liceului la Vârșeț, urmează cursurile Facultății de Filosofie din Novi Sad, oraș unde se stabilește și unde își va desfășura activitatea. A fost redactor la Radioul și la Televiziunea din Novi Sad, redactor-șef și responsabil
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
reluată, cu o frecvență extrem de mare, legenda prinderii animalului cu ajutorul fecioarei. Sunt acestea cele două mari coordonate ale simbolului hristic. Le voi detalia, nu înainte de a mă întreba, îngânându-l pe Roger Caillois, cum se "înțeleg" aceste scenarii vizibil distincte? Eseistul francez consideră că aceste două teme "nu se găsesc reunite decât prin hazard, dacă nu prin efectul unei coincidențe, pentru a nu spune că dintr-un joc de cuvinte sau dintr-o traducere pripită"28. Autorul nu ezită să insiste
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
identitate și alteritate și se deschide către o față neexplorată a acestei problematici și anume coincidența între dorința de ospitalitate și dorința de literatură. De altfel, vasta temă a ospitalității îl preocupă de câțiva ani buni pe profesorul, cercetătorul și eseistul Alain Montandon; ea a fost aleasă ca temă de studiu pentru patru ani de echipa CRLMC (Centrul de Studii în Literaturi Moderne și Contemporane) de la Universitatea "Blaise Pascal" din Clermont-Ferrand, centru pe care autorul îl conduce cu multă pasiune și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dorinței de ospitalitate ca dorință de identitate în scopul îmblânzirii părții de alteritate din ea. Iată așadar pe scurt problematica complexă a cărții lui Alain Montandon despre ospitalitate, pusă în legătură cu dorința, cu literatura și cunoașterea. Instrumentele fine cu care operează eseistul din Auvergne sunt furnizate deopotrivă de sociopoetică, istoria literaturii, psihanaliză, literatură comparată, teorii ale imaginarului, hermeneutică, filozofie, simbologie, într-o sinteză savant dozată. Versiunea românească vine pe un teren bine pregătit de studiile de etnografie și istorie a civilizațiilor pentru
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din capitală Moldovei. După 1990, a colaborat la publicațiile bucureștene Românul și Cronică Română, a condus cotidianul ieșean Realitatea și a devenit directorul Teatrului Luceafărul din Iași. Actualmente este editorialist la Monitorul de Suceava și Flacăra Iașului. Dramaturg, prozator, publicist, eseist, Mircea Radu Iacoban a publicat un mare număr de volume de proza și de teatru: Estudiantina, Departe, O mască în plus, Oastea oștilor, Noaptea, Și alte piese, Sâmbătă la Veritas. După 1990, a dat o minuțioasa și dramatică radiografie a
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
suprafața ei, de gustul ei imediat. Care, totdeauna, e înșelător. A.V. Atunci, să încheiem și noi cu un breaking talk-show: ați dat examen la teatru, secția actorie, și ați reușit, ați cântat, ați făcut politică în mod profesionist, sunteți eseist, cronicar, filosof, profesor. Cine e, de fapt, Andrei Pleșu? A.P. (După o clipă de gândire) ...Mi-e să nu mă întrebe asta cineva la Judecata de Apoi și să încep să mă bâlbâi! Va fi fiind, sper, o Instanță care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
1943. 1 Titlu ales de autorul volumului 2 Cuvânt de răspuns la primirea titlului de doctor honoris causa al Universității de Arte "George Enescu" din Iași, DATA.... 2 Autorul, titlul, editura, anul 3 Marin Tarangul (1938, București 2010, Paris): poet, eseist, teolog, istoric, membru al "Școlii de la Păltiniș". 4 Eugen Schileru (1916-1968): eseist, traducător, profesor. A semnat numeroase studii despre artiști plastici români, a redactat monografiile "Rembrandt" (1966), "Ion Sima" (1968), "Ion Irimescu" (1969), "Impresionismul" (1970). Fostul său student, Andrei Pleșu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
primirea titlului de doctor honoris causa al Universității de Arte "George Enescu" din Iași, DATA.... 2 Autorul, titlul, editura, anul 3 Marin Tarangul (1938, București 2010, Paris): poet, eseist, teolog, istoric, membru al "Școlii de la Păltiniș". 4 Eugen Schileru (1916-1968): eseist, traducător, profesor. A semnat numeroase studii despre artiști plastici români, a redactat monografiile "Rembrandt" (1966), "Ion Sima" (1968), "Ion Irimescu" (1969), "Impresionismul" (1970). Fostul său student, Andrei Pleșu, i-a antologat textele despre istoria artei moderne universale în volumul "Preludii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a acordat lui Dorel Vișan premiul pentru interpretare. 1 Neculai Păduraru-De la Sagna (n. 1946): pictor, desenator și sculptor 2 Alin Gheorghiu (1929-2001): pictor, sculptor, membru titular al Academiei Române 3 Ion Frunzetti (1918-1985): antropolog cultural, critic și istoric de artă, eseist, scriitor, profesor universitar, membru al Academiei Române. A realizat emisiuni despre arta plastică la Televiziunea Română 4 Dan Eremia Grigorescu (1917-1990): unul dintre cei mai importanți artiști ai fotografiei și ai imaginii. A realizat împreună cu criticul Dan Hăulică un ciclul de emisiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
7 din "Seria Jazz Electrecord" 8 Costin Miereanu compozitor francez de origine română, născut în 1943. Titularul catedrei de filozofie, estetică și știința artei. Predă estetică muzicală, muzicologie și compoziție la universitatea Paris 1 Sorbona. 9 George Bălan (n. 1929): eseist, publicist, comentator muzical, teolog. Între anii 1960-1975 a publicat în România 16 volume dedicate unor mari compozitori și teme de meditație filosofico-muzicală. A fost primul muzician de formație clasică din România, care a contribuit în mod oficial, începând din 1963
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Observatorului cultural“ va prilejui și acordarea unui premiu pentru debut, pe lângă cele șase categorii de distincții, atribuite și anul trecut. Juriul care va decide cine sunt câștigătorii acestei ediții este format din: criticul și istoricul literar Ștefan Borbély, criticul și eseistul Paul Cernat, scriitorul Caius Dobrescu, criticul și teoreticianul literar Mircea Martin și criticii literari Carmen Mușat și Virgil Podoabă. » La categoria „Proză/Memorialistică“ sunt nominlizați: Mircea Cărtărescu, pentru volumul Orbitor. Aripa dreaptă (Editura Humanitas), Mihai Dragolea - Funcționar la singurătăți sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
e mai credibil. Pentru că el însuși și-a construit exterioritatea, mult mai liberă decât vom putea înțelege vreodată. Interviu cu Abdelwahab Meddeb „Coranul nu este mai violent decât Biblia, ba chiar mai puțin“ Cristina Hermeziu Abdelwahab Meddeb este prozator, poet, eseist, născut în Tunis și stabilit la Paris, este profesor de literatură comparată la Universitatea Paris X Nanterre, animator al emisiunii „Cultures d’Islam“ la postul de radio France Culture. L-am întâlnit în apartamentul său parizian, luminos, ordonat și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
parteneriat cu Asociația „Printemps des poètes“ și Societatea de Studii Benjamin Fondane onorează memoria lui Beniamin Fundoianu (1898-1944), scriitor evreu de origine română, care, instalându-se în Franța în anii ’20, și-a scris opera principală în limba franceză. Poet, eseist, filosof existențialist, Beniamin Fundoianu a murit tragic în lagărul de la Auschwitz. La edițiile anterioare, ICR Paris a acordat acest premiu lui Petr Kral, scriitor de origine cehă, în 2006, și lui Abdelwahab Meddeb, scriitor de origine tunisiană, în 2007. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
lui Petr Kral, scriitor de origine cehă, în 2006, și lui Abdelwahab Meddeb, scriitor de origine tunisiană, în 2007. În 2008, premiul revine scriitorului de expresie franceză Nimrod, originar din Chad. Abdelwahab Meddeb denunță „boala islamului“ Abdelwahab Meddeb, scriitor, poet, eseist, născut în Tunis și stabilit la Paris, este profesor de literatură comparată la Universitatea Paris X Nanterre, animator al emisiunii „Cultures d’Islam“ la postul de radio France Culture. Autor a zeci de titluri traduse în 18 limbi, scriitor recunoscut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
face România cu mâna ei), ale desprinderii din zona gri și forțarea ultimului prag euroatlantic. O altă secțiune include intervenții ale ministrului în Germania, SUA, Israel sau Marea Britanie, care au însă mai mult de-a face cu intelectualul doct și eseistul subtil decât cu eurocratul corect, înfășat în costumul de business și neolimba de lemn. În două rânduri, am avut șansa să asist la discursurile lui Ungureanu la sediul celebrei Societăți Germane de Politică Externă din Berlin și la Universitatea Iudaică
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
dacă există vreuna, ar trebui căutată în capacitatea de a fi creativi când vine vorba despre politică externă, despre conturarea acelei politici externe care ar apăra libertatea. Apărarea libertății nu este doar un simplu act moral. Îi voi lăsa pe eseiști să comenteze pe această temă, pe cei care preferă să stea cuminți în băncile lor, să critice și să nu se implice niciodată în conturarea realității. Pentru noi, apărarea libertății a fost în mare măsură o sarcină pe care ne-
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
pentru limba străină și se extaziază când văd că se pot înțelege în franceză mai oriunde în casele avute. E o diferență de subiectivitate și de ea de fapt se ține cont în momentul în care, la un moment dat, eseistul, nu istoricul, poate trage concluzia grăbită că familia are un termen de garanție mult mai redus, că e pe cale să se dizolve în tumultul orășenesc, dar nu e mai puțin adevărat că modernitatea vine cu reguli mai relaxate, modernitatea constituie
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Cristian Măgura La 3 martie s-a împlinit un veac de la nașterea lui Mircea Vulcănescu, prilej pentru Editura Compania de a publica o seamă de texte ale eruditului eseist sub titlul Tânara generație. Din păcate, majoritatea articolelor au mai apărut anul trecut la Humanitas, sub îngrijirea aceluiași Marin Diaconu (numai 4 sunt noi!), în De la Nae Ionescu la Criterion. Diferenta, în privința volumului de la la Compania este unitatea tematică a
"Tânăra generație" și tentația demitizări by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12559_a_13884]