16,546 matches
-
pentru ca tranziția incertă și globalizarea accentuată să trimită conceptul definitiv pe un raft lăturalnic al gândirii cetățeanului de rând, textele lui Petre Rado apar ca o ciudățenie minunată. Scrisul său, de la cronicile la peliculele noului val de regizori români, la eseurile variate care au o cât de mică legătură cu spațiul românesc, dă la iveală o preocupare vie și intensă pentru cultura, limba și istoria României. Petre Rado vorbește despre România și despre români cu multă căldură, păstrân--du-și în același timp
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
a surprins cu construcția socialismului luminos încă neterminată. Fiindcă "Lumea lui Caragiale" a redevenit actuală: dezordinea de bazar a unei puteri generată de alăturări întâmplătoare conduce la un "talmeș-balmeș" care generează și existența, cât și formele de exprimare (M. Iorgulescu, Eseu despre lumea lui Caragiale, 1988). Totul se petrece la vedere, pe față, într-o conviețuire anormală dintre candoare și ticăloșie (Paul Zarifopol) în absen-ța unei conștiințe etice a binelui și a răului! Este o lume "pișicheră" care generează haos pentru
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
traducerile sale din limba franceză (alături de zeci de alte titluri aparținând unor autori mai mult sau mai puțin importanți, monumentala versiune românească a capodoperei lui Marcel Proust, A la recherche du temps perdu, îi aparține) și a unor volume de eseuri care au făcut școală în România anilor '80 (Poietică și poetică ori Mâna care scrie), Irina Mavrodin publică de vreo treizeci și cinci de ani, la intervale de timp mai lungi sau mai scurte, și câte un volum de poeme. Poeziile sale
Scrisul ca rugăciune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9442_a_10767]
-
n-ar fi tocmai piedici definitive în calea textului. Numai că deficiențele studiului Esența înfricoșătoare a lui Franz Kafka nu se opresc cu strictețe la nivelul epidermic al design-ului, ci continuă filigranat și repetitiv în morfologia argumentării din fiecare eseu în parte. Și - desigur - nu în mai mică măsură, a întregului. Care e, luată la rece, relevanța interpretativă și care e acoperirea conceptuală a unei formulări de tipul celei alese de Băicuș ca titlu? De unde asemenea esențe înfricoșătoare în opera
Cititori, vi se pregătește ceva by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9466_a_10791]
-
sufletesc ce prelungește judecata cu instrumentele poeziei: "...tac-tac metrou-n/ noapte; stații pustii și/ dama ce cască..." Dincolo de acest consistent grupaj de panseuri dublate de haiku-uri, volumul mai cuprinde meditații despre Dumnezeu, om și lume (In hoc signo vinces), eseuri despre Nietzsche (Is Gott tot), reflexii după atentatele teroriste de la New York și Londra (Terorismul islamic în secolul XXI) și câteva intervenții în polemicile din viața publică românească (Povești mioritice...). Acest ultim capitol scoate în evidență alte două trăsături specifice atitudinii
Dumnezeu și lumea de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9465_a_10790]
-
tipografie, fără să le mai citească în prealabil. Au intervenit însă mici incidente. Nu totdeauna părerile redactorului coincideau cu cele ale conducerii ziarului, așa că, de la începutul anului 1928 materialele sale au început să fie cenzurate. Am publicat unul din aceste eseuri interzise, pe marginea căruia se păstrează însemnarea autografă a autorului: "Articol scris în sept.-oct. 1928. Refuzat de Nae Ionescu sub pretext de Ťegoism feroceť1. Polemizând cu G. Călinescu și chiar cu Nae Ionescu - idolul tinereții sale - Eliade nu se
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
relația vitală cu perioada interbelică. O asemenea opțiune implica și o reacție împotriva "excesului documentarist provenit din lipsa interpretării și a judecății", de facto subsumat adesea, la rîndu-i, tendențiozității oficiale și, în consecință, cultiva o deschidere spre libertatea asigurată de eseu. Pătată de ideologizare și propagandă, perspectiva istorică părea a se descalifica în sine. Era ca o saturație produsă de un fel de mîncare oferit invariabil multă vreme și încă într-o variantă indigestă. Recunoscîndu-și o "aversiune față de istoricism", N. Manolescu
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
propagandă, perspectiva istorică părea a se descalifica în sine. Era ca o saturație produsă de un fel de mîncare oferit invariabil multă vreme și încă într-o variantă indigestă. Recunoscîndu-și o "aversiune față de istoricism", N. Manolescu își intitula, degajat, un eseu din 1968, Metamorfozele poeziei, sub impulsul nevoii de schimbare, care presupunea înlăturarea "falselor legități introduse de marxism în istoria literaturii". Aventura critică și eseistică era așadar efectul unei aprehensiuni față de istoria literară resimțită ca o capcană: Neputința aceasta de a
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
istoric, inspirat de biografia lui William Blake. Mi-am propus, vara asta, să citesc și câte ceva în franceză. Luat de val, am acordat tot mai puțin timp unei limbi căreia îi datorez enorm. Așadar, voi reciti, cu siguranță, măcar câteva eseuri ale lui Montaigne, dar voi relua și cartea - care m-a cucerit - a lui Jean Lacouture, "Montaigne a cheval", o splendidă reconstituire a călătoriilor marelui moralist din Bordeaux. O voi face cu atât mai mult cu cât, îmi dau seama
Cartea la morman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9487_a_10812]
-
dramatice și plastice, precum și în "Convorbiri literare" și "Curentul". În ianuarie 1929 începe să publice în "Cuvîntul", intervenind în polemica iscată în jurul datei sărbătorii pascale. Devenit, probabil, redactor al ziarului condus de Nae Ionescu, inserează în paginile lui versuri, proză, eseuri, reportaje, comentarii asupra unor cărți de literatură, de filosofie și de religie, precum și numeroase articole economice. În același timp, semna manifestul avangardist Poezia agresivă sau poemul reportaj, în revista "unu" (1931), un "pretext teatral", Hérode, în limba franceză, în "Contimporanul
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
religie, precum și numeroase articole economice. În același timp, semna manifestul avangardist Poezia agresivă sau poemul reportaj, în revista "unu" (1931), un "pretext teatral", Hérode, în limba franceză, în "Contimporanul" (1932), o proză cu aspect modernist, D-l Vam Ex-Înger, și eseuri în "Floarea de foc" (1932). Sporadic, mai colaborează la "Vremea", "Vitrina literară", "Calendarul", "Credința" și "Azi", în ultima dînd la iveală un ciclu liric, intitulat Contingent 1916. Prieten cu Mircea Vulcănescu încă din epoca primilor ani de facultate (îi botezase
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
ci legăturile cu cercul "Rugului Aprins", el făcînd donații Mănăstirii Antim și conferențiind acolo în 1948-1949, cînd a și încercat să-și editeze albumul Xilografii, pe teme religioase. În urma amnistierii de la începutul anilor '60, i se mai publică sporadic cronici, eseuri, comentarii, articole în "Viața românească", "Luceafărul", "Steaua" ș.a. Ar fi făcut demersuri pentru a tipări un volum, depunând chiar manuscrisul la o editură, și fusese primit în Uniunea Scriitorilor din România. A murit la 16 septembrie 1984, în București După
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
Luminița Voina-Răuț Nuria Amat s-a născut la Barcelona în 1950. Licențiată în Filosofie și Litere, doctor în științele Informației. A trăit în Columbia (fiind căsătorită cu un columbian), Berlin, Paris, S.U.A. A scris mai multe romane, povestiri, eseuri, între care Intimidad (1997), Letra herida (1998), El siglo de las mujeres (2000), El país del alma (2002, roman finalist al Premiului Rómulo Gallegos.) Regina Americii (Reina de America) a obținut Premiul orașului Barcelona în 2003 și în prezent este
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
Harold Bloom. Nu-i veți întâlni acolo pe Rabelais, Petrarca, Racine, Swift, Jean Jacques Rousseau, Pușkin, Giacomo Leopardi, Dostoievski, Balzac, Gustave Flaubert, Charles Baudelaire, Cehov, W.B. Yeats, D.H. Lawrence. Și totuși, aceste asumate și curajoase marginalizări nu fac din eseul lui Bloom o carte mai puțin demnă de admirație. Și mai puțin deplină intelectual, exact așa cum se prezintă, cu toate limitările ei autoimpuse. Nu subscriu, așadar, genului acestuia de lectură răuvoitor didactică. Nu cred că un critic literar are nevoie
Ultimul cincinal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9515_a_10840]
-
guvernare" din timpul perioadei comuniste, prezentă prin oameni și mentalități și în perioada tranziției. Firește, intelectualii au un rol determinant în stabilirea amprentei spirituale a unui timp, fapt pentru care unul dintre principalii companioni de drum ai autorului în scrierea eseului este Julien Benda, cu volumul său fundamental Trădarea cărturarilor (La Trahison de clercs). Pe urmele lui Nietzsche și Goethe, Gabriel Liiceanu ajunge la concluzia că ura se instaurează ca urmare a unui handicap afectiv, "prin neputința funciară a cuiva de
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
Pentru că exact așa se prezintă, de la prima până la cea din urmă pagină, volumul În }ara Miticilor, proaspăt dăruit cititorilor de Ioana Pârvulescu. Editată într-un format de buzunar sau - am putea spune cu egală îndreptățire - de noptieră, compusă din șapte eseuri deopotrivă empatice și ireproșabile ca informație, această nouă descindere în povestea lumii lui Caragiale vine parcă de neunde și de pretutindeni. Cui urmează și ce anunță ea? Probabil că pentru mulți va reprezenta o firească prelungire laterală a celor două
Lumea lui Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9561_a_10886]
-
tutelar, după cum nici Miorița nu e un mit fondator. Lumea lui e o ficțiune superbă, rezistentă, o alcătuire fără cusur, iar nu un reality show. Cu o răbdare pe măsura farmecului, Ioana Pârvulescu nu încetează să explice, la finalul fiecărui eseu, diferențele. "}ara Miticilor nu e România contemporană lui Caragiale, ci una din multele ei dubluri fictive, care-și joacă rolul puțin mai stângaci decât protagonista din istoria reală. Mitică (neapărat alături de un amic nedespărțit) nu are urmași literari notabili. Dispare
Lumea lui Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9561_a_10886]
-
au cunoscut pot depune mărturie. în anii senectuții lecturile sale preferate au devenit memoriile, jurnalele, însemnările de călătorie, reflecțiile moraliștilor. Nu degeaba scriitorul francez Michel de Montaigne i-a fost cel mai apropiat în spirit. Și nu scrisese acesta în Eseuri, "îmi place înțelepciunea veselă și mă feresc de asprimea moravurilor și de austeritate"?
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
pledoaria ei e un rezumat al intervențiilor, cu cuvintele și ritmurile lor, polemici cordiale și chițibușerii specializate, unite de aceeași căutare: a locului mijlocaș al traducerii, între scriere și rescriere. Mai aplicat pe spațiul francez, și pe secolul XIX, e eseul Christinei Lombrez. Încă mai aproape de text, contribuția lui Fleur Vigneron discută transpunerea lui Richard le biaus în franceza modernă. Un caz de mock-translation, din literatura română, de astă dată, prezintă Paul Miclău, discutînd traducerile imaginare ale lui Voiculescu. Între a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9575_a_10900]
-
și demistificatoare se confruntă cu o invazie mitologică", istoria dovedindu-și calitatea de vehicul al unei trame transcendente. Importanța acordată miturilor în abordarea critică a literaturii și necesitatea întoarcerii la experimentele pre-științifice sau para-științifice reprezintă și miza studiilor, articolelor și eseurilor de exil semnate și publicate de Ioan Petru Culianu între anii 1967 și 1989 în diverse reviste din străinătate, texte traduse în românește de Corina Popescu și Dan Petrescu și reunite în volumul Studii românești. Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
Dan Petrescu și reunite în volumul Studii românești. Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade (vol.I, ediția a II-a, Polirom, 2006, 408 p.). Autorul propune o metodă inedită de analiză a textului literar - mitanaliza - metodă inspirată, după propriile mărturisiri, de eseul din 1943 al lui Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, prin care acesta a deschis o nouă direcție în interpretarea textelor eminesciene, abordare hermeneutică numită de Adrian Marino mitocritică. Eliade susținea că prezența unor elemente specifice sferei general-romantice (elementele neptunice, nostalgia
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
1939, de existența unor "amintiri imemoriale", care zac în sufletul tuturor oamenilor și care irup necontrolabil și în opera scriitorilor, teoria jungiană a arhetipurilor și a memoriei colective consolidând ipoteza semnificațiilor trans-istorice ale unor comportamente umane. Influențat nu numai de eseul menționat, ci de întreaga activitate de cercetare a lui Eliade, I. P. Culianu își propune să depășească dogmatismul și istoricismul oamenilor de litere ce au încercat în mod zadarnic să se transforme în oameni de știință practicând "un joc universitar" menit
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
în locul atopic al Căjvănii m-a ajutat s-ajung, de mic, un neîncrezător în superstițiile înrădăcinării, să transhumez oleacă și, între Ulisele la Itaca întorcătoriu și Avram de Canaan necunoscut căutătoriu, să dau preferință ultimului, ceea ce-mi atrăgea (...) respingerea eseului ŤPitagora, sclavul lui Zalmoxis?ť de către Săndel Călinescu, la Dialog, pe motiv că ar fi fost excesiv de filosemit". Dintr-o atare neintegrare a mediului de obîrșie derivă o trăsătură de căpetenie a Magistrului Casvaneus și anume fuga de generalizarea aplatizantă
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
dintre cei mai specifici. Să mai amintim că însuși Don Quijote a balansat între eticheta de "antibaroc" și cea de "cel mai bun exemplu al barocului iezuistic"? Așa încît nu ne surprinde cîtuși de puțin cartea d-lui Zenovie Cârlugea, subintitulată Eseu asupra barocului macedonskian, cu atît mai mult cu cît "materialul clientului" aduce o satisfăcătoare acoperire pentru un asemenea unghi de abordare. Justiția critică nu constă în manipulări pedante ale clasificărilor, în diferențieri dogmatice, ci în abilitatea constituirii unor imagini verosimile
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
alte reviste și cotidiane (Contimporanul, Reporter, Vremea, Vitrina literară, Azi, Rampa, Universul literar, L'Indépendence Roumaine, România literară etc.) își face o amplă educație de jurnalist, cu articole social-politice și culturale, note ocazionale, reportaje, interviuri, însemnări de jurnal, anchete, recenzii, eseuri, cronici literare, teatrale, muzicale, plastice, cinematografice etc.1 În acest loc e vorba de accepția încetățenită a gazetăriei, aceea cu un impact mai cuprinzător și mai aproape de viața cea de toate zilele. Eseurile problematice și de critică literară (inclusiv recenzia
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]