2,616 matches
-
din secolul al XIX-lea, ea încetează să mai fie integral valabilă. Culturii citadine, chiar dacă încă incipientă, i se refuză, din principiu, calitatea de românească? În al doilea rând, satul tradițional, ancestral, aproape că a dispărut, cu excepția unor mici insule etnografice. Sistemul și colectivizarea comunistă l-au distrus. El rămâne, în continuare, doar un mit ideologic, nostalgic și foarte conservator. În sfârșit, în întreaga Europă occidentală și, tot mai mult și centrală, țăranul se transformă în fermier, iar ponderea sa socială
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sau moștenite din substratul autohton, sau asimilate de la cultele greco-romane și orientale, sau reprezentând creații autohtone. Cele 950 de articole ale dicționarului definesc succint fenomenele, le precizează repartizarea geografică, iar prin trimiteri încrucișate facilitează perceperea relațiilor dintre obiceiuri. SCRIERI: Popasuri etnografice, București, 1981; Demografie și etnografie (în colaborare cu Vladimir Trebici), București, 1986; Vârstele timpului, București, 1988; ed. 3 (Obiceiuri populare de peste an), București, 1997; Lumea de aici, lumea de dincolo. Ipostaze românești ale nemuririi, București, 1999; Zile și mituri. Calendarul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
tânăr prozator, Dumitru Mircea. Primele sale producții publicate În 1949 (nuvele, fragmente de roman) dovedeau multă forță epică al cărei izvor venea din cunoașterea temeinică a lumii satului, dar În același timp ele erau impregnate de un soi de naturalism „etnografic” obiectivist, manifestat În predilecția pentru vorbele și scenele „tari”, cu iz „țărănesc”. Ultima sa nuvelă Capul șarpelui (Almanahul Literar, nr. 5, 1950) aduce o simțitoare cumpătare În manifestarea „deliciilor lexicale”. (Ă). Dintr-un gen pe care burghezia l-a desconsiderat
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de „amprentele” lăsate de diferitele grupuri etnice în economia și fizionomia citadină - prin morfologie sau fizionomie urbană înțelegem „totalitatea trăsăturilor exterioare ale unui oraș, determinate de o serie de factori precum specificul cadrului natural, caracteristicile dezvoltării teritoriale în timp, specificul etnografic ș.a., (...) ce sunt puse în evidență prin trei elemente componente de bază: textura sau trama stadală, profilul urban vertical și tipul clădirilor”. Analiza demografiei băcăuane va fi realizată în comparație cu evoluția demografică a tuturor marilor centre urbane din Moldova - reședințele de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Institutului de Etnografie și Folclor, revista a fost, consecvent și la timpul potrivit, laboratorul proiectării și al mersului marilor lucrări: cercetările monografice zonale din anii 1960-1965, cercetarea pe domenii de specialitate și pe genuri din cadrul „Colecției naționale de folclor”, Atlasul etnografic al României ș.a. Prin marea varietate și prin nivelul contribuțiilor paginile publicației alcătuiesc, cum afirma Al. I. Amzulescu în 1996, o veritabilă enciclopedie dinamică, o lucrare complexă a domeniului culturii populare românești, mereu perfectibilă, înfăptuită de două generații de colaboratori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
Sfântului Niceta, o constituie Poemele XVII și XXVII ale Sfântului Paulin de Nola. Stilul poetic folosit de Paulin, spre a-și exprima dragostea față de un prieten drag, îngreuiază descifrarea faptelor istorice, dar nu le exclude. Dincolo de acest inconvenient, indicațiile geografice, etnografice și bisericești erau cunoscute lui Paulin, fără îndoială, din relatările lui Niceta, care i-a vorbit mult despre activitatea sa misionară atât în dreapta cât și în stânga Dunării, precum și despre călătoriile sale ecumenice. Sfântul Paulin a fost impresionat de activitatea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
uzate 100 ─────────────────────────────────────────────────────── Reabilitare rețea stradală 100 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Realizare grădină publică 50 ─────────────────────────────────────────────────────── Lucrări de refacere Piața publică Sfântu Nicolae 250 ─────────────────────────────────────────────────────── Comuna Țepu Reabilitare infrastructură comunală (podețe, străzi, șanțuri) 300 ─────────────────────────────────────────────────────── Extindere rețea de iluminat public 50 ────────────────────────────────��────────────────────── Lucrări de refacere Centru Cultural și Muzeul Etnografic 150 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Nicorești Reabilitare drumuri comunale DC 71, DC 75, DC 72, DC 69 și drumuri sătești 435 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Comuna Drăgușeni Reparații drumuri comunale 200 Reparații clădire pompieri și situații de urgență 80 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Reparații drumuri comunale 150 ─────────────────────────────────────────────────────── Comuna Costache Negri Achiziție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193530_a_194859]
-
dintre ele este definită cu acuratețe, perspectiva teoretică, deși oferă o bază pentru înțelegerea și explicarea realității sociale, este mult mai puțin organizată formal, este mai generală și mai largă decât o teorie, în interiorul diferitelor perspective teoretice (de exemplu, pozitivistă, etnografică) putându-se delimita mai multe teorii. Totuși, realitatea concretă este atât de complexă, încât este limitativ să o analizăm prin prisma unei singure teorii sau perspective teoretice. Pentru acuratețe, Denzin (apud Usher și Bryant, 1989) introduce ideea de triunghiularizare, adică
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dintre ele este definită cu acuratețe, perspectiva teoretică, deși oferă o bază pentru înțelegerea și explicarea realității sociale, este mult mai puțin organizată formal, este mai generală și mai largă decât o teorie, în interiorul diferitelor perspective teoretice (de exemplu, pozitivistă, etnografică) putându-se delimita mai multe teorii. Totuși, realitatea concretă este atât de complexă, încât este limitativ să o analizăm prin prisma unei singure teorii sau perspective teoretice. Pentru acuratețe, Denzin (apud Usher și Bryant, 1989) introduce ideea de triunghiularizare, adică
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Ioan și Bălașa, Ana (2002), Calitatea vieții în România, București, Editura Expert. McFaul, Michael (2005), "Transitions from Postcommunism", în Journal of Democracy, 16:3, pp. 5-19. McLuhan, Marshal (1975 [1962]), Galaxia Gutenberg, București, Editura Politică. Mehedinți, Simion (1999 [1920]), "Caracterizarea etnografică a unui popor prin munca și uneltele sale", în Civilizație și Cultură, București, Humanitas. Melluci, Alberto (1995), "The Process of Collective Identity", în Johnston, H. și Klandermans, B. (ed.), Social Movements and Culture, Minneapolis, University of Minnesota Press. Merton, Robert
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
27 octombrie 2000, modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 5 aprilie 2003, este alcătuit din: ... a) bunuri cu valoare excepțională, istorica, arheologică, documentară, etnografică, artistică, științifică și tehnica, literară, cinematografica, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica și epigrafica; ... b) bunuri culturale care fac parte din colecțiile publice care figurează în inventarele muzeelor, arhivelor și fondurilor bibliotecilor; ... c) bunuri culturale care fac parte din inventarele cultelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153512_a_154841]
-
toate drepturile în acest sens și ceea ce este de asemenea și voința marii majorități a populației Basarabiei”. Întinsul Răspuns al guvernului român dovedește o cunoaștere profundă a istoriei teritoriului dintre Nistru și Prut, precizându-se: „Din punct de vedere geografic, etnografic, istoric, așa-zisa provincie a Basarabiei a fost deci din toate vremurile un pământ românesc și a format o parte integrantă și indivizibilă a Principatului Moldovei”. Actul de la 27 martie/9 aprilie nu a fost nici o anexiune, nici o încorporare, așa cum
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
11 noiembrie 1919, cu prilejul deschiderii cursului de Istoria Transilvaniei, Ioan Lupaș preciza factorii istorici care au acționat în procesul de dezvoltare a neamului nostru: 1. Factorul geografic, teritoriul în marginile căruia s-a format și a dăinuit; 2. Factorul etnografic, „acest amalgam al dacilor și romanilor”, supus - pe timpul năvălirilor - unei singure influențe mai puternice, aceea a slavilor, al căror contact „nu a putut să șteargă trăsăturile latine predominante”; 3. Factorul religios, încreștinarea timpurie, puternica legătură sufletească între popor și biserica
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
începutul tratativelor de pace de la Buftea-București, guvernul ucrainean, care încheiase la 27 ianuarie/9februarie pacea cu Puterile Centrale, trimitea acestora o notă prin care cerea să i se admită participarea la discuțiile de la București, deoarece „Basarabia, din punct de vedere etnografic, economic și politic, formează o unitate indivizibilă cu teritoriul Ucrainei”. Deoarece România a refuzat să discute problema Basarabiei în cadrul tratativelor de pace cu Puterile Centrale, iar acestea (în special, Germania) nu și-au formulat un interes special în această privință
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
schimb de note, guvernul român a respins pretențiile Ucrainei asupra nordului și sudului Basarabiei, prin răspunsuri argumentate din punct de vedere geografic, etnic și istoric. Prin amplul Răspuns din 19 iunie 1918, guvernul român preciza: „Din punct de vedere geografic, etnografic și istoric, așa-zisa provincie a Basarabiei a fost deci din toate vremurile un pământ românesc și a format o parte integrantă și indivizibilă a Principatului Moldovei”. Deși a fost smulsă brusc Moldovei acum 106 ani și „sustrasă cu precauțiuni
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la Congresul al IV-lea al Partidului Comunist din România (desfășurat la Harkov, în iunie-iulie 1928) se afla și Rezoluția în chestiunea națională, care relua și „dezvolta” afirmațiile anterioare. Granițele României, stabilite prin tratatele de pace, „nu corespund unei atracții etnografice sau economice între diferitele provincii”, deoarece burghezia imperialistă din Anglia și Franța a fost condusă de „considerația de a face din România un jandarm supus pentru a lupta împotriva primului stat proletar, U.R.S.S. și a viitoarei revoluții proletare din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
încape nici o îndoială că în partea de nord a teritoriului Basarabiei locuiesc cu preferință ucraineni, iar în cea de Sud (între gurile Dunării și Nistrului și litoralul Mării Negre) ei au o majoritate relativă. Astfel că Basarabia din punct de vedere etnografic, economic și politic formează o unitate indivizibilă cu teritoriul Ucrainei. Posedând o bună parte din litoralul Mării Negre, în partea de vest a căruia se găsește un centru economic important, Odesa, cu care este legată toată Basarabia de sud, guvernul ucrainean
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care Rusia și-a însușit-o, acum 106 ani, pentru că nu s-a putut constata niciodată nici cea mai mică diferență între limba, moravurile, tradițiile, obiceiurile etc. populației moldovenești de dincoace și de dincolo de Prut. Din punct de vedere geografic, etnografic, istoric, așa-zisa provincie a Basarabiei a fost deci din toate vremile un pământ românesc și a format o parte integrantă și indivizibilă a Principatului Moldovei. Doar numele de „Basarabia” e cel care nu e absolut moldovenesc; chiar și acest
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
vechime și persistența evidentă a elementului românesc pe întreaga întindere a teritoriului cuprins între Prut și Nistru. Acestea sunt, reduse la proporțiile lor reale și exacte, datele în chestiune. Toate argumentele și toate motivele de nu importă ce ordin, geografic, etnografic și istoric, dovedesc într-o manieră irefutabilă că așa-zisa provincie a Basarabiei, cedată în 1812 de către Turcia în disprețul dreptului și al tratatelor, nu este decât jumătatea de răsărit a teritoriului moldovenesc, iar această jumătate trebuia să se reîntoarcă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
interesul păcii generale în Europa trebuie asigurată, încă de pe acum, în Basarabia, o suveranitate care să corespundă aspirațiilor populațiunii și să garanteze minorităților de rasă, religiune sau limbă, protecțiunea ce le este datorită; Considerând că din punctele de vedere geografic, etnografic, istoric și economic, unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată; Considerând că populațiunea Basarabiei a manifestat dorința de a vedea Basarabia unită cu România; Considerând, în sfârșit, că România din propria ei voință dorește să dea garanții sigure de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
incomplete și traduceri lacunare. Două lucrări istorice, Hungaria și Atila, finalizate în 1536, la cererea regentei Maria, reprezintă o monografie și un capitol de etnogeneză dintr-un proiect mai vast, nerealizat. Hungaria este o bogată monografie istorică, geografică, economică și etnografică, cuprinsă în nouăsprezece capitole, dintre care opt sunt dedicate Țărilor Române. Autorul dă importante amănunte biografice legate de neamul său din Țara Românească, „patria mea paternă”, dar și date precise despre organizarea statală și militară a muntenilor și moldovenilor, despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
vedere complex al sociologiei, dar care Întrunește rar aprobarea tuturor oamenilor de știință. Au fost astfel delimitate teritorii a căror definiție apare uneori ca relativ ușoară, cum ar fi punerea pe hartă a unor fenomene sociale simple; este cazul atlaselor etnografice și al celor lingvistice. Avem numeroase astfel de exemple limitate uneori la o singură țară, deci la o zonă definită politic, și care alteori acoperă suprafețe ce nu țin seama de hotarele politice. Aparent, sarcina geografiei care dorește să definească
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de eseuri semnate de Park, Burgess și McKenzie, Împreună cu texte ale lui Simmel și Wirth. Antropologul suedez Ulf Hannerz, În Exploring the City (1980), Însumează aspecte caracteristice studiilor urbane chicagoene, trasând noi perspective În investigațiile antropologiei urbane (de exemplu, studiul etnografic al orașului - Abbott, 1999, 13-14). O altă deschidere este cea reprezentată de valul revizionist (waves of revisionism), discursuri polemice care demonteză o serie de mituri referitoare la Chicago: Chicago nu este dominat de reforme sociale, nu e ateoretic, dogmatic calitativ
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
găzduit de Universitatea din Perugia În martie 2000, această carte reunește contribuțiile Misiunii etnologice italiene În România (constituită În 1995) și ale altor câțiva etnologi/antropologi români și străini, Într-o aducere la zi privind problematica disciplinei la nivelul realităților etnografice din țara noastră. ,,Aducere la zi”, În acest caz, evocă de o manieră explicită mai vechile ,,prospecțiuni” ale unor antropologi străini În România, din anii ’60-’80, dintre care Marianne Mesnil, John Cole și David Kideckel semnează În volumul de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
alte culturi. Oricum, situația actuală a acestei discipline În țara noastră beneficiază În cel mai Înalt grad de asemenea lucrări care deschid noi direcții de cercetare, (re)consideră poziții teoretice de ieri și de azi și, mai ales, dezvoltă practica etnografică a antropologiei culturale printre români. Să remarcăm mai Întâi varietatea generoasă a temelor tratate: diferențele dintre antropologia anglo-saxonă și etnologia europeană (John Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]