6,844 matches
-
nu e nouă, e o temă care circulă în literatura mondială, în dramaturgia secolului nostru, a circulat și în literatura noastră interbelică, și meritul scriitorului Constantin Popa este că a introdus-o în peisajul nostru actual. Fiind o piesă despre evaziune, nu este totuși o piesă evazionistă... Dimpotrivă, e o piesă acut implicată în actualitate. Vreau să subliniez finețea cu care împletește nuanțele dintre comic și tragic, dintre ironie și distanțare. MIHAIL DAVIDOGLU: Am fost fermecat de vivacitatea replicilor. PAUL TUTUNGIU
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de la culesul unor flori care de fapt nici nu există, ceea ce este o imagine extraordinară. Deci, nu este înstrăinare. Înstrăinarea are întotdeauna niște motive. Ei nu-și cunosc motivele; la ei este o boală mult mai profundă; un fel de evaziune, dar o evaziune din interior mai spre interior. Nici un fel de contact cu realul nu-i posibil, în cazul acestor personaje. Or, nici înstrăinarea, nici evadarea nu pot fi concepute în afara unui contact cu realul. DINA COCEA: Nu sînt de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
flori care de fapt nici nu există, ceea ce este o imagine extraordinară. Deci, nu este înstrăinare. Înstrăinarea are întotdeauna niște motive. Ei nu-și cunosc motivele; la ei este o boală mult mai profundă; un fel de evaziune, dar o evaziune din interior mai spre interior. Nici un fel de contact cu realul nu-i posibil, în cazul acestor personaje. Or, nici înstrăinarea, nici evadarea nu pot fi concepute în afara unui contact cu realul. DINA COCEA: Nu sînt de părere că acea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
sînt de părere că acea replică finală este o găselniță. Mi se pare că este însăși cheia piesei. Această ultimă replică, lapidară, adună tot sensul piesei, esența ei. GEORGE BĂNICĂ: Mă bucură faptul că piesa oferă atîtea interpretări. Cineva vede evaziune, altul vede înstrăinare, cineva vede violență, altcineva nu vede violență. Asta dovedește că este un text foarte bun, fiindcă un text prost are o singură potecuță, pe care toată lumea o vede, și de aceea destul de strîmtă, că nici nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
un lanț care vine de departe. Prima lui lucrare, "Hora întreruptă", a fost montată și transmisă de televiziune. A doua, "Calul verde", care venea să-i confirme vocația, a fost reprezentată pe scena Teatrului Național din Iași. Farsă tragică despre evaziune și alienare, piesa are rădăcini în actualitatea imediată, propunînd o radiografie într-o tonalitate tragicomică asupra unui cuplu conjugal copleșit de neputință, banalitate și ratare. Salvarea e căutată într-o invenție a imaginației, în acceptarea unui fals, în refugiul într-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
le plătești!") Lasă c-ai să primești despăgubiri... Caz de calamitate... Eu sînt calamitatea matale, Nea Matei... (Matei strigă: "Chem poliția! Mă duc la poliție".) Du-te, du-te, Nea Matei... și adu și cătușele... să ți le pun... pentru evaziune morală... pentru delapidare de disperări din avutul obștesc... Du-te! (Matei pleacă strigînd: "Fire-ai al dracului de descreierat și de bandit ce ești!"; Costache și Marieta nu prea știu ce să facă...; s-ar duce cu Matei... dar ar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
manifestat constant ca un astfel de luptător. A scris, a publicat, i s-au jucat mai multe piese, cele mai interesante rămînînd din punctul meu de vedere "Calul verde" și "Regulamentul de bloc". Cea dintîi este o farsă tragică despre evaziune și alienare, propunînd o radiografie asupra unui cuplu conjugal copleșit de banalitate, neputință și ratare, cuplu care-și caută salvarea într-o invenție a imaginației. În "Regulamentul de bloc" dramaturgul face un dublu sondaj în existența omului contemporan: la primul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
capitolul 2). Astfel de presiuni asupra statului determină creșterea nivelurilor de taxare care să susțină programele sociale. Totuși, în anii ’70, taxele deja atinseseră, în majoritatea țărilor europene, niveluri maxime, iar creșterile marginale ar fi fost pesemne contraproductive,amplificând tentația evaziunii și a ieșirilor de capital spre economii mai „prietenoase” din punct de vedere fiscal. În prealabil, în anii ’50 și ’60, statele își diversificaseră sursele de venit taxând consumul - taxa pe valoarea adăugată (Pierre și Peters, 2000, p. 53) -, ca
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în flăcări severe, așa cum le-a văzut copilul, dar de fapt retușurile aduse sunt ale omului matur. Cu volumul "Recviem într-un cimitir de mașini" versul este mai concentrat, imagini mozaicale cu multiple sensuri dezvăluie sentimentul izolării, al neliniștii, al evaziunii din contextul existențial. Sunt invocați Burebista, Deceneu, Zamolxis, Decebal într-un singur poem, pentru a sublinia permanenta noastră neliniște izvorâtă din aspirația continuă de libertate. O lume de imagini (reamintește ca tehnică de Ilarie Voronca din "Brățara nopților") ne dezvăluie
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mai reprezintă și trăsături umane: mândria rănită, orgoliul nemăsurat": "Priviți aceasta-i roata: o inimă de cerb/ înjunghiat azi-noapte, de-un fir de iarbă neagră". Și toate la un loc se subordonează ideii repetării în timp, și deci a imposibilității evaziunii și a depășirii. În același circuit existențial, ea, roata "trece fără umbre prin goluri mari de cer/ și vremea/ scursă-n urmă, și-azvârle, înainte/ rostogolind pe cele de azi un drum de ieri/ într-o aceeași curgere fierbinte". Timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
colegilor mei Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu, Silviu Purcărete, Mihai Măniuțiu... În rest, momente, locuri și întâlniri care scrijelesc... "Teatrul îți dă voie să visezi", spuneți într-un interviu. În ce fel? E teatrul o formă de libertate, de descătușare, de evaziune dintr-o lume dominată de constrângeri, tipare, restricții sau norme? Teatrul este ceea ce fiecare găsim în el... Pentru artist, teatrul e dialog și comunicare, pentru public teatrul poate fi delectare, inițiere sau chiar civilizare. Teatrul, în general, nu are un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
timpul, condiția umană (viața și moartea), condiția geniului, nostalgia absolutului, creația, aspirația spre ideal, spre perfecțiune etc. - Motive romantice: visul, somnul, solitudinea, astralul (luna, steaua, luceafărul, zborul cosmic etc.), acvaticul, cosmogonia, apocatastaza, tenebrele, nocturnul, demoniacul, mortul viu, dublul, voluptatea suferinței, evaziunea (fie întrun trecut medieval sau întrun timp mitic, fie în spații exotice boreale, astrale, onirice), metempsihoza, copacul sacru, codrul, floarea albastră, pasărea, lumina etc. - Literatura creează eroi excepționali (atipici) puși în situații de excepție. Personajul romantic (geniul, magul, îngerul, demonul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
interior. Cea de-a doua secvență poetică dezvoltă o viziune dezolantă a universului lăuntric configurat ca o locuință lacustră - imagine a unui spațiu care nu este protector, securizant, fiindcă „punțile“ ce o leagă de lumea dinafară nu au fost rupte. Evaziunea întrun spațiu mental este urmată de tentativa evadării întrun alt timp, întro durată interioară, întrun timp originar. Tentativa eșuează însă (metafora golului istoric), omul modern fiind ființa fără rădăcini, fără trecut, fără istorie, fără amintiri. Secvența se încheie cu senzația
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nimic genial, dar sunt pentru narator, dramaturg/cititor materia primă a epicului și caracterelor. Eroul de ficțiune exprimă o categorie caracterială recognoscibilă: arivism, impostură, avariție, sau diverse patimi cum ar fi setea de putere, exhibiționism, preacurvie sau patologii de genul evaziunii în crimă, satanism, demență sau sinucidere. Foarte rare sunt romanele reușite ce au drept protagoniști creatori de geniu, artiști, și asta când ei întrupează o tipologie umană de vârf, pe care o urcă pe culmi, indiferent de aventura biografică, ca
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
fără cusur, ne-am dat seama nu numai de rezonanța experiențelor intelectuale ale junelui Eminescu în fragmentele sale fantastico-filosofice, ci și de ancora aruncată peste timp și spațiu prozatorilor postmoderni ce metabolizează cu succes repertoriul romantic, adică imaginarul gotic, fantasmatic, evaziune onirică, regresiunea metempsihotică, dublul din oglindă, angelodemonismul ș.a.m.d. Dionis este o natură faustică, un metafizician interesat de necromanție și astrologie, tentat de taina regresiunii în timp, dar și de ascensiunea cosmică. Peisajul lunar este descris de Eminescu într-
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
au dezlănțuit stihiile naturii, interiorul are ceva paradisiac, căldura îndeplinește un rol protector și asigură armonia lumii, acolo unde "toate... mi-s sfinte". Fiind ultima lună a anului, cu potopul ei de zăpadă, Decembrie poate semnifica un sfârșit. De aceea, evaziunea prin lectură ar întrerupe "căderea lumii": Te uită cum ninge decembre/ Nu râde, citește-nainte". Având o construcție simetrică și muzicală, poezia se dezvoltă pe tehnica paralelismului (om-natură), în cele șase strofe. "Decembre" sugerează sfârșitul dar și salvarea prin repetiția
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
peste ani identificăm rezonanțe eminesciene în opera lui N. Stănescu. De reținut că "Poezia lui Eminescu răspunde unei neliniști mereu mai actuale, pentru că este de natură metafizică" (Rosa del Conte). DIMENSIUNI ALE ROMANTISMULUI EMINESCIAN Poetul își caută salvarea spirituală prin evaziunea în timp, în spațiu și în vis. Evaziunea în timp: sentimentul zădărniciei la gândul efemerității omului pe pământ, al deșertăciunii cu privire la dispariția civilizațiilor (Memento mori Panorama deșertăciunilor). Timpul este ireversibil (''Numai omu-i trecător/ Pe pământ rătăcitor"). Vizionarul romantic încearcă să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
N. Stănescu. De reținut că "Poezia lui Eminescu răspunde unei neliniști mereu mai actuale, pentru că este de natură metafizică" (Rosa del Conte). DIMENSIUNI ALE ROMANTISMULUI EMINESCIAN Poetul își caută salvarea spirituală prin evaziunea în timp, în spațiu și în vis. Evaziunea în timp: sentimentul zădărniciei la gândul efemerității omului pe pământ, al deșertăciunii cu privire la dispariția civilizațiilor (Memento mori Panorama deșertăciunilor). Timpul este ireversibil (''Numai omu-i trecător/ Pe pământ rătăcitor"). Vizionarul romantic încearcă să se salveze prin evaziunea din timpul biografic în timpul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
spațiu și în vis. Evaziunea în timp: sentimentul zădărniciei la gândul efemerității omului pe pământ, al deșertăciunii cu privire la dispariția civilizațiilor (Memento mori Panorama deșertăciunilor). Timpul este ireversibil (''Numai omu-i trecător/ Pe pământ rătăcitor"). Vizionarul romantic încearcă să se salveze prin evaziunea din timpul biografic în timpul eternității, în timpul mitic sau in timpul istoric. În poemul Luceafărul, timpul este nesfârșit, deoarece Luceafărul se întrupează din soare și noapte, elemente ale eternității. În Scrisoarea I, timpul este ambivalent (infinit și trecător), reprezentat de lună
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
noapte, elemente ale eternității. În Scrisoarea I, timpul este ambivalent (infinit și trecător), reprezentat de lună și ceasornic. Altădată, poetul se refugiază în timpul mitic al Daciei legendare (Memento mori) sau într-un timp istoric, în viziunea lui grandioasă (Scrisoarea III). Evaziunea în spațiu: un spațiu cosmic sau un spațiu terestru paradisiac. Viziunea cosmică se află sub semnul titanismului revoltat, a năzuinței spre Absolut (tabloul călătoriei lui Hyperion în spații intergalactice). El este fiu al cerului și al mării (simboluri ale spațiului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
codru ( Dorința) sau aproape de jalea buciumului și plânsul apelor (Sara pe deal). Atrăgătoare sunt "codrul de verdeață", "ochi de pădure", "trestia cea lină" (Floare albastră). Într-o natură terestră exuberantă se desfășoară și idila din Luceafărul, dintre Cătălin și Cătălina. Evaziunea în vis: Cunoașterea, singura cale de a atinge Absolutul se desfășoară numai în spațiul oniric. În Luceafărul, Cătălina își prelungește reveria în vis, unde Luceafărul îi apare "esențializat" în oglindă; el devine un zburător cu chip omenesc, și numai așa
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
el în somn/ Oftând din greu suspină". În visul protagonistului din nuvela Sărmanul Dionis, acesta încearcă să evadeze din realitate spre a ajunge la Dumnezeu, străbate timpul și spațiul, în care au loc diferite metamorfoze. În idila Sara pe deal evaziunea are loc din contingent în oniric; prin eros se accede la nemurire. ARTE POETICE EMINESCIENE Concepția lui Eminescu despre artă și condiția poetului au fost exprimate în: Epigonii, Glossă, Odă (în metru antic), Criticilor mei, Icoană și privaz, Eu nu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
243, 244, 248, 255, 271, 279, 280, 281, 283, 288, 292, 302, 3021 și 3022 din Codul penal, la art. 3, 4, 5, 6, 7, 8 și 9 din cap. ÎI al Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, precum și la art. 23 și 24 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spăl) rii banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, cu modificările și completările ulterioare; c 1
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
menținerii valabilitații acesteia ori acordarea sau vizarea autorizației a fost realizată pe bază de documente ori de declarații false; b) transportatorul autorizat a folosit documente false În derularea activităților serviciului de transport sau a practicat În mod repetat proceduri vizând evaziunea fiscal) ; c) transportatorul autorizat a Încetat activitatea ca urmare a lichidării, a falimentului sau a unei hotărâri judecătorești definitive; d) transportatorul autorizat a depășit termenul de valabilitate a autorizației de transport cu mai mult de 30 de zile și nu
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
1-3 luni, În următoarele cazuri: a) nu mai este Îndeplinită cel puțin una dintre condițiile atribuirii documentului; b) a expirat valabilitatea inspecției tehnice periodice; c) sunt Încălcate prevederile privind modul de tarifare a serviciului, care defavorizează clientul său care vizează evaziunea fiscal) ; d) au fost săvârșite abateri grave sau repetate de la prevederile contractului de atribuire În gestiune a serviciului sau de la regulamentul de organizare a serviciului de transport respectiv, privind legalitatea, siguranța serviciului, calitatea și continuitatea serviciului sau protecția clientului și
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]