4,341 matches
-
pe care îl puneam în discuție anterior pe spații epice mai largi, cu toate că proza sa minuțioasă și informată se deschide nu arareori în oaze de evocări expresive, ce par să fi fost elaborate de influentul și rafinatul analist al Rusiei exotice, marchizul de Custine. Oricum, merită subliniat faptul că estetica sublimului ca sursă a terorii, cu artificiile ei geologice de dezordine aparentă, radiografiate cu migală încă din secolul al XVII-lea de Thomas Burnett în Telluris theoria sacra, cu peisajele stranii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
folclorică" și spaima "de filiație gotică". Ca un detaliu suplimentar interesant: Copil schimbat are, în centru, o intrigă asemănătoare celei din povestirea From Shadowed Places (1960) de Richard Matheson, însă, la scriitorul român, magia descântecului malign nu se exercită dinspre exoticul spațiu rural către cel urban, ca la autorul american, ci rămâne cantonată în universul rustic. * * * Unul dintre cei mai rafinați (și, concomitent, neînțeleși) prozatori de analiză psihologică pe care i-a dat literatura autohtonă, M. Blecher, instrumentează o (i)realitate
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Acest fapt se datorează, cred, predispoziției dialogice a autorului, dispus tot timpul să însceneze o dezbatere interactivă între narator și public. Structural, Cezar Petrescu este autorul român cel mai apropiat de estetica șocantă, cu înscenări ale macabrului sau ale terifiantului exotic, evidențiată de Grand Guignol-ul parizian 90, ale cărui capilare terifiante se prelungesc, retroactiv, până la proza gotică. Există, de altfel, câteva invariante gotice în Aranka, pe care naratorul le speculează cu abilitate: setting-ul izolat și straniu (domeniul familiei Kemény), un personaj
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
câștigurile emigranților, ale "căpșunarilor" ori din diferențele de salarii dintre Est și Vest, din alte speculații se încheie la sume mereu mai joase. Mulți emigranți și-au investit câștigurile în imobile disproporționate și infrastructuri depășite, în automobile luxoase și călătorii exotice, iar acum amână datoriile făcute la bănci. Vilele se umplu de păianjeni. Pe canalele indiferenței, avuțiile se scurg ireversibil în conturi dubioase. Deprofesionalizarea și aculturația se extind. Miturile ideologice infestează modelele culturale individuale și de grup, generând alte morfologii culturale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
peste care s-a trecut cu ușurință. Avangardiștii în arte plastice au fructificat valențele estetice ale micilor cuburi (de aici "cubiști"), ale liniilor curbe sau unghiulare, ale sferei, petelor de culoare etc. Muzicienii au preluat de la grupurile de oameni mai exotici ori din alte surse sonore. Mulți au ținut seama de procesele infrapsihice ale activităților oamenilor, cum sunt cele ce vin din vise, din obsesiile, traumele copilăriei sau din libido-urile descrise de psihiatrul austriac Sigmund Freud (1856-1939) și "disidenții", "neortodocșii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
tatăl de condiție modestă pentru a avea acces în lumea bună). Astfel de modele umane s-au difuzat cu mai puțină forță spre Est, întrucât europenii vestici stăteau cu fața spre Vestul Îndepărtat, Africa de Sud, Australia, alte regiuni cu bunuri mai exotice. Acolo s-au plămădit modele opuse "înțeleptului" care contemplă lumea. Simțul practic împletit cu dorința de a trăi luptând cu necunoscutul a stat mereu pe primul plan în Vest. Țările Române, tot mai dependente politic de Orient după 1453, cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a reintrat de curând în istorie, și alte nenumărate popoare, culturalicește arhaice, sunt și ele pe cale de a interveni în istorie. Asta înseamnă că un dialog de la egal la egal va începe în curând între cultura europeană și celelalte culturi exotice și arhaice". (2a, pp. 145-146) Mai putem reține și opinia aceluiași autor că, dintre culturile europene, cultura românească este mai aptă decât cele occidentale să întrețină dialogul cu spiritualitățile non-europene. În primul rând, fiindcă ea a fost și rămâne strâns
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și putem aminti aici și Moartea lui Mithridate (Muzeul Național de Artă al României) a lui Michel Simonidy. Tema circulă în epocă și este proiectată fie asupra lumii romane, fie pe baza unei tradiții romantice orientalizante asupra unor civilizații dispărute, exotice. Moreau se detașează de pictura istorică a cărei coerență o subminează și, după Rodolphe Rapetti, aici se află punctul de articulație al unei mutații profunde în tablourile sale. Punctul de dispersie al acestei coerențe îl constituie un sincretism stilistic care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al unei mutații profunde în tablourile sale. Punctul de dispersie al acestei coerențe îl constituie un sincretism stilistic care se face ecoul unui mixtum compositum mitologico-esoteric. Pictorul nu este interesat de construcția minuțioasă a unor scene istorice, ci de spații exotice, imaginare, întrebuințând elemente disparate ale unor mitologii care nu au aproape nimic în comun în afara unui simbolism difuz și pletoric. M. Bengesco opinează că Moreau rămâne profund îndatorat picturii quatrocentiștilor și a venețienilor Carpaccio și Bellini, iar de la primitivi îl
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
destructurare al ei, fixare fascinată, meduzantă a vidului. Oedip și Sfinxul se confruntă prin intermediul privirii, dramatizare a tensiunilor ce rezidă din ciocnirea contrariilor transpuse aici în registrul capacității de seducție; sau la nivel structural, între realismul anatomic și ornamentul flamboiant, exotic. Imaginea lui Zeus o transformă în cenușă pe Semele, Moreau ne prezintă această imagine interzisă a divinității pe care ochiul n-o poate cuprinde fără a fi ars de ea și transformat în neant. În Pețitorii (1852-1860) divinitatea prezidează măcelul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și a-l aplica ornamentului existenței noastre". Exemplele sunt edificatoare, un vas de Tifanny la New York care a ieșit din ideea unei cochilii, un flacon realizat prin analogie cu o trompă, Gallé de la Nancy copiază o fiolă după florile plantelor exotice, orhidee sau chiar plante carnivore, pornind de la ideea că prima farfurie a fost o frunză și primul pahar o corolă, așa cum un fruct ne dă ideea primelor recipiente, cutii. De aici, ideea că Art Nouveau-ul este vechi de când lumea, operațiunea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
problematici. Soluția dată de Bachelin era stilizarea artei populare după tehnicile oferite de decorativismul Art Nouveau, rețeta fiind la îndemâna oricărui artizan român. Cu alte cuvinte, temele și motivele artei populare cu personajele de basm, sau figurile legendare, cu obiceiurile strămoșești exotice și pitorești, cu sensibilitatea peisageră, puteau fi trecute în registrul stilistic al Art Nouveau-lui întru edificarea unei arte decorative moderne, păstrând în același timp specificul național. Apcar Baltazar se va distanța de această soluție plecând din același punct, arta populară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai ales din direcția unui Burne-Jones devine manierism, un simbolism mimetic la tânăra sa elevă, care pictează panouri decorative a căror similitudine cu cele ale Ceciliei Cuțescu-Storck este izbitoare. Cu lecția bine învățată, Mina Byk proiectează nuduri într-un peisaj exotic, care se face ecoul celui tahitian din tablourile lui Gauguin. E ceva de exuberanță horticolă, de junglă tropicală, de seve care alimentează florile mari, cărnoase. Pe acest fundal, nudurile par să împrumute ceva din această exuberanță, feminitatea este explorată într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
operele care preiau doar câteva detalii din repertoriul bizantin până la un program estetic precum cel propus de Apcar Baltazar era cale lungă"189. Interesul pe care casa regală îl arăta artei și culturii bizantine venea pe două filiere. Această cultură exotică era revendicată ca dimensiune a unui orientalism care devenea o modă la finele secolului XIX după ce romantismul suscitase atenția pentru Orient. Pe de altă parte, familia regală descoperea dimensiunea culturii și civilizației bizantine ca tradiție în România, unde aceasta oferea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-l mai are ca referent direct, ci beneficiază de viziunea poetică eminesciană. Într-o caleașcă-lectică sunt transportați prințul și prințesa într-un decor fantastic către palatul unde-i așteaptă regele acompaniat de curtenii săi. Alaiul este tras de câteva păsări exotice cu un penaj flamboiant, iar avangarda este constituită dintr-o orchestră de greieri. Într-un tufiș înflorit se precizează anamorfotic un chip zâmbitor. Schița de friză-mozaic a lui Theodorescu-Sion, intitulată Cele șapte fete de împărat (Proiect de mozaic, tempera pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Popescu prin aspectul de friză pe care-l ia aceast tablou. Motivul de basm se încarcă de un hieratism enigmatic al figurilor, cele șapte fete de împărat apar încadrate între doi sclavi-servitori negri ceea ce proiectează povestea într-un spațiu oriental, exotic, iar o întreagă gesticulație coregrafiată rafinat transmite ceva din grația hieroglifelor egiptene. Artistul a urmărit echilibrul compoziției printr-o simetrie care adună personajele trei cu trei în jurul fiicei de împărat care se află în centru. Cu această lucrare, Theodorescu-Sion participa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
printre coapsele femeii, aflată într-o transă erotică, sugestia litigioasă klimtiană a luxurei ca afrodisiac. Aici, sugestia unui erotism maladiv este transpusă la un alt nivel. Corpul este decorat de două cale cu peduncul galben, flori rare, aparținând unei horticulturi exotice, chiar dacă nu au extravaganța colecției horticole huysmansiene. Cele două flori sunt dispuse strategic. Una dintre ele este plasată aproape între coapsele femeii, într-un joc aluziv al transpoziției, floarea îndeplinește rolul unei metafore. Cealaltă se află în dreptul unuia dintre sâni
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ateneu 370, apar listate printre compozițiile sale de factură simbolistă, Christ răstignit, Ispită, În infinit, Căință, Sirenă, Studiu pentru Cosinzeana, și numeroase tablouri cu subiecte florale, o parte dintre acestea, Kala albă, Kala și Iris, reflectând interesul pictorului pentru horticultura exotică care participă la câteva din mizanscenele senzualității decadente. Un nud similar, în aceeeași postură, dar așezat vertical, este prezent pe coperta volumului de poezii Salomeea al lui Adrian Maniu, volum apărut în 1915, același poem apărut în Noua Revistă Română
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
câțiva arbori cu tulpini groase, ficuși, dar cu un aspect fitomorf de lăstari uriași, de o senzuală suculență și cu frunze cărnoase care incorporează în vegetal o aparență de corporalitate, așa cum îi plăcea să constate lui Des Esseintes la plantele exotice, imitând diverse maladii venerice, afectând direct epiderma. Carnalitatea transferată astfel elementului vegetal se încarcă de o molatecă senzualitate, lăsând corpului nud să respire o perfecțiune sustrasă unei precise determinari sexuale. Tabloul face parte din seria Contemplativilor, cum îi numește Serafina
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cuțescu-Storck, ale celor franceze ale lui Samuel Mützner și Alexandru Poitevin-Scheletti, a peisajelor bulgare ale lui Artachino, engleze ale Alexandrei Popini, spaniole ale lui Jean Al. Steriadi. Avem astfel o pictură a călătoriei și evaziunii, a deschiderii perspectivale către spații "exotice", concomitent deschiderii picturii românești către modernitate și curentele ei specifice. Pe 21 aprilie 1907, societatea dobândește personalitate juridică și se alege un nou comitet, în care intră, alături de Gheorghe Petrașcu, Oscar Spaethe, Kimon Loghi și colecționarul Anastase Simu, precum și Alexandru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Fernand Khnopff, James Ensor și Frank Brangwyn de la Londra. Frank Brangwyn era renumit pentru pictura unor subiecte tradiționale legate de viața pe mare, și este influențat la un moment dat de Art Nouveau. La acea dată atrăgeau probabil pictura sa exotică, cu subiecte "orientale" (pictorul călătorise în Turcia, Spania și Maroc), ilustrațiile de carte, au apariția sa în revista The Studio (care publica o serie de Famous Etchers), sau în 1926 în volumul Gravurile lui Frank Brangwyn un catalog raisonné. Sunt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și "Salons de la Rose+Croix", printre ai cărei fondatori s-a aflat. În cuprinsul textului ne este înfățișat un Studiu de nud al acestuia. Kimon Loghi prezintă desemnul Beduin, care răspunde deschiderii simboliste spre visare pe care o stimulează spațiul exotic oriental. Nu urmează România să devină frontiera Occidentului cu Orientul, intercesorul adecvat într-o lume balcanică? Ca hors-textes avem un "desemn orginal" al lui Etienne Azambre, Le Printemps, un Studiu de cap, "desemn original în conté" de Gh.D. Mirea și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
superior, descifrabil la nivelul liniei cu care Rodin prinde mișcarea. Da, cunoșteam și eu Baletul Regelui Siamului, adus la Paris pe timpul Expoziției Universale din anul 1900, și știam toată admirația ce el deșteptase în publicul amator. Nu puteam uita apariția exotică și impunătoare a cortegiului, înaintând încet parcă ar fi vrut să-ți intre în suflet, printre tufișurile din parcurile expoziției. Păreau un buchet de orhidee și magnolia, ce se mișcau în spațiu, în parfumul și în ritmul misterios specific al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este mai puțin importantă pentru artistă, cât felul în care înțelege să le utilizeze. Țigăncile sunt lăsate să se plimbe în voia lor prin atelier, să se familiarizeze cu locul și să-și regăsească naturalețea în mijlocul unui mediu străin, la fel de exotic pentru ele, pe cât de exotice sunt aceste prezențe într-un spațiu închis. Cecilia Cuțescu-Storck se află în căutarea gestului, posturii revelatoare, care intervine spontan; pentru aceste gesturi arhetipale, ea creează, însă, o ambianță vag orientală, de exotism hindus, în felul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artistă, cât felul în care înțelege să le utilizeze. Țigăncile sunt lăsate să se plimbe în voia lor prin atelier, să se familiarizeze cu locul și să-și regăsească naturalețea în mijlocul unui mediu străin, la fel de exotic pentru ele, pe cât de exotice sunt aceste prezențe într-un spațiu închis. Cecilia Cuțescu-Storck se află în căutarea gestului, posturii revelatoare, care intervine spontan; pentru aceste gesturi arhetipale, ea creează, însă, o ambianță vag orientală, de exotism hindus, în felul picturii lui Gauguin din etapa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]