3,167 matches
-
indiferent din ce motiv, ele rănesc grav sensibilitatea celor care le-au dat găzduire. Singura scuză ce poate fi găsită judecăților din 1988 și 1989 este că pentru acuzați o condamnare cu amînare reprezenta probabil o pedeapsă mai blîndă decît expulzarea. Etnologii sînt împinși pe scena publică și în alt domeniu. Unii dintre ei sînt invitați să facă parte din comisiile constituite cu scopul de a oferi guvernelor din diverse țări un aviz asupra noilor metode de procreare asistată. Căci, în fața
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
sugestiv, intitulat „Caracatița”, e de un realism zguduitor. El Înfățișează numele fermierilor și al famiilor, planul precis al fermelor plasate de-a lungul căii ferate Pacific South Western, lângă gara Bonneville, spre Fresno, și toată drama ce a urmat cu expulzarea fermierilor, după ani grei de muncă, ajungând muritori de foame. Acum Întâlnim ferme mai frumoase, cu clădiri și instalații moderne, padocuri frumoase. Tăvălugul istoriei a trecut crud, nemilos, și peste toate suferințele de epopee ale pionierilor și peste aceste crude
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
la interesuri” <endnote id="(100, pp. 27-28)"/>. De fapt, se pare că ofisul domnesc avea doar menirea de a-i șantaja pe evrei, de a-i stoarce de bani În folosul domnitorului și al funcționarilor săi corupți. În urma amenințărilor cu expulzarea „perciunaților” - conchide inspirat Nicolae Iorga - „nu rezultară evrei mai puțini, dar fără Îndoială funcționari mai bogați” <endnote id="(193, p. 197)"/>. În 1860, Într-o circulară trimisă rabinilor din Moldova pe același subiect, Mihail Kogălniceanu considera că portul tradițional de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
istoriei antisemitismului european au apărut neașteptate simetrii simbolice. Dacă pentru creștini botezul era un ritual de „curățire”, evreii Îl receptau uneori ca pe un act de „murdărire” teologică și fiziologică. Aceasta se Întâmpla mai ales În epocile posttraumatice, după mari expulzări sau pogromuri. În acest sens, sunt interesante cronicile ebraice scrise imediat după sălbaticele masacre Înfăptuite În centrul Europei În timpul primei cruciade, din 1096. Termenul „biserică” era desemnat prin sintagme precum „casa impurității” sau „loc necurat”, „creștinii” erau numiți „necircumcișii impuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nostimă care se Îmbracă simplu și cu mult gust” <endnote id="(734, p. 1207)"/>. Tot din sefarzi se compunea și ampla comunitate evreiască din Salonic (peste o jumătate din total), stabilită aici la sfârșitul secolului al XV-lea, imediat după expulzarea evreilor din Peninsula Iberică (1492 din Spania și 1497 din Portugalia). La sfârșitul secolului al XIX-lea, studiind Înfățișarea evreicelor sefarde din Salonic (mai ales a celor Înstărite), Ion Nenițescu observă la ele cam aceleași calități ca ale celor din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este un scenariu recognoscibil de-a lungul secolelor. De regulă, când s-a impus unei minorități etnice (sau confesionale) purtarea unui semn distinctiv, a fost primul simptom că majoritatea Îi pregătește acesteia aplicarea uneia dintre măsurile radi cale : convertirea forțată, expulzarea sau masacrarea. Stigmatele Evului Mediu Nu naziștii secolului XX au inventat stigmatul etnic (sau confesional). Cea mai veche atestare documentară de acest gen coboară până În secolul al VII-lea, când califul Omar a decretat ca toți evreii și creștinii (dhimmi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1269 obligația evreilor din Franța de a purta la rouelle. Era Începutul sfârșitului. În 1306, Filip cel Frumos Îi spoliază și-i alungă pe evrei. În anul 1322 și 1394 sunt atestate al doilea și, respectiv, al treilea val de expulzări ale evreilor din Franța. Una dintre principalele direcții de refugiere a evreilor din Franța a fost spre sud, În Spania și Portugalia, unde - cam de la Începutul secolului al XV-lea - au fost obligați să poarte același tip de stigmat. Este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În loc de turban poartă pălării cu două coarne, identice cu cele considerate de Andrei Pippidi ca fiind stigmate etnice impuse de genovezi evreilor. Este posibil să fie vorba de evrei (purtând o vestimentație specifică), dar de evrei supuși Imperiului Otoman. După expulzarea lor din Spania și Portugalia, evreii sefarzi au fost primiți cu brațele deschise În imperiu. În fine, nu cred că faptul semnalat de istoricul Andrei Pippidi „poate dovedi că aceeași discriminare vestimentară exista Încă În Moldova secolului al XVI-lea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scuze publicului evreu <endnote id="(434, p. 32)"/>. Faptul că personajul Shylock s-a bucurat de o carieră prodigioasă este cu atât mai interesant cu cât Shakespeare a scris piesa la sfârșitul secolului al XVI-lea, cu trei secole după expulzarea completă a evreilor din Anglia (În anul 1290). Este un argument În plus care demonstrează faptul că stereotipurile antievreiești au supraviețuit foarte bine chiar și (sau mai ales) În spațiile din care evreii au fost evacuați. Analizând „procesul de mitologizare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au decis Înființarea unei comisii care să cerceteze cazul și, „dacă va constata vreo amestecare primejdioasă a rachiului cu altceva, să propună o substanță, pe cât posibil ușor de folosit, pentru descoperirea adaosului”. Comunitatea sătească ceruse Încă din 1839 Guberniului Transilvaniei expulzarea evreilor locali. Faptul că cererea sătenilor nu a fost Îndeplinită i-a făcut să recurgă la acest tip de acuzații. O publicație clujeană din epocă a comentat cu sarcasm incidentul : „Cei din Geoagiul de Sus poate nu ar trebui să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sus poate nu ar trebui să caute În vitriol și altele asemenea cauza caracterului dăunător al rachiului, ci ar putea s-o afle În uzul nemăsurat al acestei băuturi”. La rândul ei, comunitatea orășenească din Aiud a cerut În 1843 expulzarea evreilor din oraș, pe motiv că s-ar fi găsit oase umane (sic !) În cazanele lor de fiert rachiu <endnote id="(536, pp. 424 și 474)"/>. În 1860, În urma unei misiuni militare trimise de Napoleon al III-lea În Principatele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
umane. Pentru poporul evreu au urmat două milenii de rătăcire În exil ; două milenii În care Masada a rămas o simplă amintire istorică, un sindrom irepetabil (poate cu câteva excepții ; <endnote id="vezi nota 442"/>) ; două milenii de persecuții, umilințe, expulzări și pogromuri ; două milenii de resemnare și autocompătimire, În care chiar și călăii și-au manifestat adesea surprinderea față de pasivitatea victimelor. „Dar eu am dat din umeri și-am răbdat,/ Căci a răbda e scrisa lui Israel”, declară cămătarul evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
refugiu suferința va rămâne pururi o enigmă” <endnote id=" (693, II, p. 240)"/>. Și totuși, cum se explică faptul că „frica evreului a ajuns proverbială” (În termenii lui Alecu Russo din 1840) ? Cum se explică resemnarea evreilor În fața discriminărilor, a expulzărilor și a masacrelor la care au fost sistematic supuși ? Prin sentimentul lipsei unui stat al lor, care să-i apere și În care să se refugieze ? Sau prin sentimentul inutilității oricărei forme de rezistență, care mai degrabă ar amplifica numărul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau a armelor, ci cu cea a argumentelor sau a banilor. Însă nu Întotdeauna cu succes. Cu jumătate de mileniu În urmă, În 1492, regina Isabela a Spaniei a hotărât - sub presiunea Inchiziției - să aplice o formă a „soluției finale” : expulzarea totală și definitivă a evreilor din regat. Capii puternicei comunități evreiești din Spania s-au prezentat la palat, Încercând să o convingă pe regină, pe de o parte, de fidelitatea evreilor față de patria lor adoptivă, Spania, iar pe de altă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că În acel moment Tomás de Torquemada - capul Inchiziției spaniole - și-ar fi pus crucifixul deasupra pungilor cu bani, spunându-i reginei : „Mai vinde-L o dată pe 30 de arginți !”. În fața acestui argument ideologic, regina Isabela a semnat decretul de expulzare a evreilor din Spania. A fost o experiență traumati zantă. Circa 200.000 de evrei au fost nevoiți să plece, rătăcind În căutarea altei patrii ; 20.000 dintre ei au murit pe drum. Evreul nu și-a permis luxul să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prepararea azimei pascale sau În alte scopuri rituale au dat naștere În Europa unor adevărate psihoze colective. Psihoze care au ridicat nivelul antisemitismului la cote paroxistice și care au generat procese inchizitoriale, execuții, arderi pe rug, dar și masacrarea și expulzarea unor Întregi comunități evreiești. Evreii au fost acuzați că practică omorul și canibalismul ritual Încă din Antichitate ; o calomnie creată În secolele II Î.e.n. - I e.n. de către greci, foarte probabil de comunitatea acestora din Alexandria (vezi Posidonius și Josephus Flavius
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unor evrei pentru delictul de infanticid ritual și de hemofagie datează din 1144, la Norwich (Anglia). Acesta a fost doar fitilul bombei. Spiritul sângeros și antiiudaic al cruciadelor a creat atmosfera propice unei uriașe deflagrații În toate țările vest-europene. Procesele, expulzările și pogromurile având acest tip de motivație s-au ținut lanț : În 1147 la Würzburg, În 1199 la Erfurt, În 1235 la Wolfsheim și la Fulda, În 1287 la Oberwesel (Germania), În 1182 la Zaragoza (Spania), În 1171 la Blois
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreilor pentru delictul de omor ritual se deplasează treptat spre răsărit, astfel că În secolele XV-XX manifestări de acest tip sunt atestate cu predilecție În centrul și estul Europei. În secolele XII-XV s-au produs mai multe valuri succesive de expulzări și migrări În masă ale evreilor dinspre vestul și centrul Europei către est. Legenda infanticidului ritual s-a deplasat și ea, pe creasta acestor valuri. În 1554, de pildă, după sosirea În masă a evreilor din Peninsula Iberică În sud-estul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
207)"/>. Se consideră că, Într-un fel, autorul moral al pogromului de la Chișinău este politicianul de extremă dreaptă Păvălachi A. Crușevan. Acesta era un moldovean rusificat, care de câțiva ani - prin intermediul ziarului său Bessarabetz (Basarabeanul) - susținea o Întreagă campanie pentru expulzarea și exterminarea evreilor din zonă. Crușevan l-a invitat la Chișinău chiar și pe parlamentarul român ultranaționalist A.C. Cuza, profesor la Universitatea din Iași, care a ținut mai multe conferințe incendiare În care și-a prezentat doctrina antisemită. Amândoi au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
omor ritual” practicat de evrei n-au fost - pentru dr. Paulescu - numai autentice „spicuiri din istorie”, ci și o metaforă a „sugrumării” românilor de către „o rasă infamă de răufăcători”. Încercând să-i convingă pe cititorii aceleiași publicații (Apărarea Națională) că „expulzarea jidanilor [din România] se impune În mod imperios”, Nicolae Paulescu scria În 1923 că „puii de jidani”, „lipitori umflate de sânge românesc”, vor ca „românii să moară pe tăcute (ca În omorul ritual)” <endnote id="(66 și 188, p. 181
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au dispărut complet din scenariul ritual, fără ca cineva să le simtă lipsa. Evreul generic le-a luat cu succes locul <endnote id="(704)"/>. Uciderea simbolică a „evreului imaginar” (cel făcut din pânză și paie) continua adeseori, În mod natural, cu expulzarea sau uciderea efectivă a „evreului real” (cel făcut din carne și oase). Practica nu a dispărut complet. Chiar și În zilele noastre, În țările arabe (mai ales În teritoriile palestiniene) se confecționează din când În când efigia evreului-israelian generic. Stigmatizată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și ca atare are drept cel puțin la respectul, la mila și la Îndurarea noastră!”. Pentru a-și susține cele spuse anterior Carp aducea dovezi, astfel că prezentă un document datat 12 martie 1868 adresat subprefectului Bistriței de Jos (propunea expulzarea evreilor din comunele rurale În cinci zile), În care spunea: „Având În vedere că după ordinile D-lui prefect, după ordinul D-lui ministru de interne relativ la neîngăduirea jidovilor a mai ședea prin comunele rurale, s-au dat D-voastre
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
în orașele cu evrei aveau loc pogromuri, în spatele cărora se aflau, deseori, chiar autoritățile, iar cruciații, în drumul lor spre Țara Sfântă, își făceau mâna omorând evrei, indiferent de sex, vârstă etc. În Spania, în 1492, s-a ajuns până la expulzarea tuturor evreilor care au refuzat să se boteze; cu vreo două secole mai devreme aceștia fuseseră expulzați și din Anglia. Spre cinstea lor, unii papi luminați au încercat să stopeze aceste crime, dar n-au reușit mare lucru; alții, însă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
de o droaie de înțelepți, să se prăbușească într-o clipă. Asta nu înseamnă că truda "făcătorilor de pace" nu trebuie prețuită la justa ei valoare. 14 decembrie 2007 Umbra marelui frate Două chestiuni preocupă, în ultimele zile, diplomația română: expulzarea celor doi diplomați din Republica Moldova și contenciosul Kosovo. Presa, de toate felurile și de toate nuanțele, dezbate și întoarce pe toate fețele aceste două probleme. De aceea, m-am gândit că este inutil, deocamdată, să mă aplec și eu asupra
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Republica Moldova, care pare, deocamdată, cel mai greu de rezolvat. Relațiile proaste cu Basarabia, care durează de câțiva ani, fiind apărute cam odată cu venirea la putere a lui Voronin, au atins nivelul cel mai de jos la sfârșitul anului trecut, odată cu expulzarea celor doi diplomați români. A urmat și continuă expulzarea de preoți români, iar atmosfera nu dă semne de încălzire. O analiză a relațiilor României cu Basarabia din ultimii ani ar cere un volum întreg sau poate mai multe. Ne interesează
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]