5,557 matches
-
și a crea spiritul de răspundere din partea elevului, „exigența” cerută de acțiunea educativă trebuie să fie o exigență constant rațională, lipsită de oscilații și de abuzuri. La rândul ei, autoritatea profesorului, pentru a fi autentică, trebuie să evite cele două extreme, la fel de dăunătoare: autoritatea distantă, rece, severă, și autoritatea excesiv de afectuoasă, de amabilă. Așa cum precizează A. Berge, autoritatea autentică implică coerențe: „Un educator slab este mai înainte de orice un educator incoerent și care, drept urmare, lasă întotdeauna pe copii în incertitudine asupra
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
numai pe drepturile ce li se cuvin în colectivitate, nu mai poate realiza în fapt acest schimb de drepturi și obligații, fiind într-un permanent conflict cu normele și cerințele de conviețuire socială și cu legislația juridică. Între cele două extreme menționate se situează, desigur, trăirea unui sentiment normal de vinovăție, care nu capătă proporții excesive, producându-se în limite normale de intensitate și de durată, și care poate contribui, în felul acesta, la autoreglarea conduitei proprii și la armonizarea continuă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
el l-ar fi putut evita dacă ar fi fost mai prevăzător, sau mai puțin ușuratic. Este cunoscut faptul că interdicțiile și prescripțiile de ordin normativ existente în comunitate (într-o anumită formațiune socială), constituie un „continuum” unde, la o extremă se amplasează normele minimale (legale, juridice), fără respectarea cărora conviețuirea socială devine imposibilă, iar la extrema cealaltă se situează normele maximale morale, configurând tipul ideal de comportament în respectivul grup social. „Culpabilitatea” se manifestă, așadar, în raport cu comportamentul deviant (sau aberant
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Este cunoscut faptul că interdicțiile și prescripțiile de ordin normativ existente în comunitate (într-o anumită formațiune socială), constituie un „continuum” unde, la o extremă se amplasează normele minimale (legale, juridice), fără respectarea cărora conviețuirea socială devine imposibilă, iar la extrema cealaltă se situează normele maximale morale, configurând tipul ideal de comportament în respectivul grup social. „Culpabilitatea” se manifestă, așadar, în raport cu comportamentul deviant (sau aberant) față de sistemul de norme și reglementări în grupul sau în comunitatea respectivă. „Comportamentul deviant” este, în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
implicațiile sociale ale abaterii comise. Prin izolarea sa și prin această stare tensională interioară puternică, el își creează singur o serie de factori perturbatori ai activități școlare, și a raporturilor sale cu cei din jur. Punerea în discuție a celeilalte extreme menționate la începutul materialului de față, — și anume a acelei incapacități a unor oameni de a realiza, în mod curent, priza de conștiință asupra consecințelor propriilor acte comise și, implicit, de a trăi sentimentul de vină în legătură cu propriile abateri de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
un semafor și omorându-și astfel șeful Într-un accident, poate dezlănțui o criză care să facă să se prăbușească bursele din lumea Întreagă. - În războaie e și mai evident. La urma urmelor, ele nu-s decât viața dusă la extreme dramatice. Nimic ce nu conține și pacea, dar În doze mai mici. Markovic Îl privea acum cu și mai mare respect. La sfârșit a Încuviințat, dând lent din cap, cu aerul că era convins. — Înțeleg, a spus. Înțeleg foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
omenești, cealaltă avînd tendința să-l divinizeze În Întregime. Toate celelalte cristologii se situează Între acestea două. Să recapitulăm acum, Într-o formă sistematică, dihotomiile pe care le-am detectat anterior În dezbaterea cristologică. Cea mai importantă este opoziția uman-versus-divin. Extremele ei par a fi psilantropismul și docetismul fantaziastic, care ar corespunde specificărilor de exclusiv uman versus exclusiv divin. Restul punctelor de controversă par a se situa Într-o zonă În care nu se neagă nici umanitatea, nici divinitatea lui Cristos
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
că „rulînd” un program anumit În numeroase minți omenești pe o durată lungă, cu cît sursa de autoritate are o mai mare putere de pătrundere, cu atît credința va tinde să se stabilizeze În centrul sistemului, la distanță egală de extreme. Acest lucru se petrece În dauna creativității. (Ar putea fi o explicație rezonabilă a faptului că pînă și Învățații catolici confirmă că o „cultură catolică” În Italia pare a fi o contradicție În termeni 252.) S-a imaginat uneori că
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
zona cea mai de jos a Demiurgului, dedesubtul primului dintre ceruri. Răul apare Într-o formulă „atenuată” (este un Înger al Demiurgului), Însă Își află locul În interiorul Materiei. În ciuda opoziției Între Dumnezeul superior și cuplul Materie-Diavol, tensiunea dintre cele două extreme este destul de slabă. O tensiune internă explozivă sfîșie lumea inferioară, În care Demiurgului i se opune cu tărie Diavolul, față de care Demiurgul se opune la rîndu-i cu tărie. Marcion utilizează exegeza inversă a Bibliei În felul gnosticilor, acceptînd Însă adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Țurcanu & Nicolski 2. Un alt analist, Florin Manolescu, vede În fenomenul Pitești „un plan diabolic - utopia Diavolului de a-i atrage pe toți În infern 3. Reeducarea de la Pitești, considerată de către Eugen Țurcanu (deținut politic, fost membru al Mișcării de extremă dreaptă, numită Mișcarea Legionară, devenit ulterior membru al Partidului Comunist; după arestare și anchetă, este prelucrat și antrenat de eminențele cenușii ale reeducării prin tortură, devenind inițiatorul concret al acestui fenomen, În Închisoarea Pitești) a fi o metodă de șoc
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
al nazismului, așa cum arată cu lux de amănunte și foarte documentat Cartea neagră a comunismului, editată de istoricul francez Stéphane Courtois 4. Pe de altă parte, represiunea sovietică a avut un caracter deosebit față de cea Întreprinsă de regimurile europene de extremă dreaptă, În speță de cel nazist. Dacă nazismul și-a propus exterminarea totală a unor popoare, precum evreii și țiganii, regimul stalinist nu avea acest scop În mod expres, ci mai degrabă Își propunea reeducarea unor elemente sociale considerate potențial
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
focus, focalizare). Centrul interesului comunicativ poate fi definit mai precis sau mai vag, iar relația cu acesta a diverselor subsecvențe textuale poate fi mai strânsă sau mai laxă. Astfel, variația culturală se manifestă de-a lungul unui continuum, între două extreme: focalizare maximă a informației în culturile occidentale și în cultura americană - focalizare minimă a informației în culturile din sud-estul Europei, din Europa Orientală și Asia. Focalizarea maximă presupune un proces de negociere a informației constrâns de reguli clare, precise, ceea ce
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
că a ajuns deja unde și-a propus, dar drumul este încă lung. Dezordine, haos În plan psihologic, dezordinea evocă regresia și este rezultanta terifiantă a pierderii de repere, a exploziei sau a divizării sinelui. Este sinonimă cu confuzia, la extremă cu nebunia. Este, prin urmare, ceea ce amenință individul care se rătăcește pe drumuri greșite. Vezi Prăpastie. Distrugere, a distruge Simbolistica distrugerii (a surpărilor sau năruirilor), oricât de evidentă ar fi, depinde de cine este actor și cine este victima actului
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
și deviant în traficul rutier îl constituie introducerea normelor rutiere. Din acest punct de vedere, în circulația rutieră se face distincție între: deviant că o stare de rău și opusul - normal - stare de bine. Trebuie subliniat faptul că între aceste extreme există o zonă de trecere în care pot apărea elemente comportamentale de tip aberant, fără a putea vorbi de un comportament deviant propriuzis, dar care pot evolua în ambele sensuri. Privit dintr-o altă perspectivă, normalul apare că o normă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
la simpatie sunt numiți „hipoinvestitori” (underinvestorsă, iar cei care simpatizează receptorii devianți - „hiperinvestitori” (overinvestorsă. Cultură simpatiei dozează cantitatea de simpatie în funcție de circumstanțe, de factorii istorici și ideologici. Adesea, hipoinvestitorii de simpatie se simt ostracizați, bârfiți, rămân fără prieteni. La cealaltă extremă, hiperinvestiorii de simpatie sunt considerați „oameni buni”, „buni prieteni” sau „părinți buni”. Că și în cazul inteligenței (oamenii diferă în ceea ce privește IQ-ulă, și în potențialul emoțional fiecare are limite. Referindu-se la simpatie că tip de emoție, Candace Clark introduce termenii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
să se stabilească în Italia unde putea să-și achiziționeze o locuință pe bază de credit, unde putea să-și asigure un trai decent, indiferent de specificul serviciului prestat. Asistăm deci la o miscare către nivelurile ierarhice inferioare iar spre extremă dispariția carierei și înlocuirea ei cu simlpa existența cotidiană a omului.Suntem astfel martorii unor modificări a motivelor alegerilor cu privire la cariera ca urmare a diferitelor experiențe de viață și a învățării sociale. Performanțele de natură materială obținute de Sânziana în afara
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
simplu, prin r eprezentanți; proiectul ERP nu este un proiect IT, ci unul economic, specialiștii IT nu trebuie să predomine numeric; toți managerii-cheie, din ariile funcționale vizate, trebuie să participe la selecție; încercând un demers democratic, se poate ajunge în extrema constituirii unei echipe prea numeroase, ceea ce poate îngreuna acest proces; includerea unui consultant extern se face cu preci zarea clară a rolului său în echipă, adică de consultanță, nu de decizie; participarea managerului general poate aduce echilibru, atâta vreme cât acesta își
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
cu unul singur, cum se întâmpla în cazul single linkage). Această metodă are tendința să producă grupuri relativ compacte, hipersferice, compuse din cazuri foarte similare. Există mai multe metode proiectate pentru a reprezenta o cale de mijloc între aceste două extreme. Acestea definesc distanța nu doar în funcție de două cazuri din cele două grupuri, ci de toate cazurile care le compun. Voi descrie patru dintre acestea, cel mai des folosite. Metoda average linkage between groups („legătura medie între grupuri”) definește distanța între
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
sa în termeni simpli este mai dificilă. În orice caz, la un capăt se află PNL, care afirmă principiile liberalismului economic, majoritatea celorlalte se situează în centrul axei, iar la celălalt capăt se află PRM, care este un partid de extremă dreaptă din punct de vedere cultural și de ideologie socialistă din punct de vedere economic. Realizarea unei analize de corespondențătc "Realizarea unei analize de corespondență" Așa cum am arătat înainte, analiza de corespondență este o metodă folosită în explorarea datelor, pentru
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
nu este compatibil cu domeniul serviciilor educaționale, unde inițiativa și capacitatea de inovare sunt fundamentale pentru dezvoltarea și adaptarea serviciilor la nevoile beneficiarilor. În realitate, nu vom întâlni decât în mod excepțional forme pure ale acestor tipuri; între cele trei extreme (tipul autoritar, tipul participativ și tipul permisiv) putem identifica tipuri intermediare, mai apropiate sau mai îndepărtate de acestea (activitatea specifică serviciilor educaționale favorizează manifestarea tipurilor intermediare de conducere 1). De asemenea, practica din domeniul managementului evidențiază faptul că în condiții
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
tehnologie în lume. Să nu uităm că imaginarul avangardei istorice își extrage forța iconică tocmai din alăturarea umanului și a tehnologicului, deși, prin accentuarea condiției tehnologice, avangardismul, ca și alte tipuri de modernisme, a ajuns să se situeze la o extremă ideologică. Vom putea construi în acest mod o antropologie tehnoculturală a imaginarului contemporaneității, apelând la conceptele postmodernismului care „slăbesc” ideologiile radicale de tot soiul, de la cele utopice la cele distopice. Vom adăuga însă acestei viziuni cuplate o perspectivă sociologică și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
aceste două tipuri de discurs critic alternativ nu reușesc să ofere o soluție viabilă și pertinentă la teza disoluției corpului în spațiul virtual. Astfel, școala filosofic-culturală franceză care abordează subiectul virtualității, criticând discursurile media utopice, se situează tot la o extremă, de data aceasta extrema perspectivei distopice, tehnoapocaliptice. De asemenea, cyberfeminismul rămâne prins în pânza contradicțiilor ontologice, cognitive și sociale în jurul căreia își țese direcțiile teroretice divergente. Dacă distopicii francezi merg pe o direcție unilaterală, și anume pe cea a impactului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
discurs critic alternativ nu reușesc să ofere o soluție viabilă și pertinentă la teza disoluției corpului în spațiul virtual. Astfel, școala filosofic-culturală franceză care abordează subiectul virtualității, criticând discursurile media utopice, se situează tot la o extremă, de data aceasta extrema perspectivei distopice, tehnoapocaliptice. De asemenea, cyberfeminismul rămâne prins în pânza contradicțiilor ontologice, cognitive și sociale în jurul căreia își țese direcțiile teroretice divergente. Dacă distopicii francezi merg pe o direcție unilaterală, și anume pe cea a impactului negativ al tehnologiilor virtuale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
umană la interfața și în rețeaua tehnologiilor informațional-comunicaționale. Astfel, procesele de încorporare sunt surprinse în dinamica proprie, adesea conflictuală, în timp ce perspectivele destrupării ființei umane în spațiul virtualității sunt contraargumentate în mod multiplu. Capitolul al treilea continuă perspectiva critică, moderat-precaută asupra extremelor teoretice susținute în discursul hipertehnologizării. Sunt criticate în principal pozițiile radicale, neocarteziene, ale transumaniștilor, situate la limita spiritualismului tehnologic, de pe linia postumanului promovat de Katherine Hayles. Astfel, teoriile lui Hans Moravec, Marvin Minsky sau Ray Kurzweil sunt chestionate în ambițiile
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
astfel presupoziția de imitare „banală” a acestuia din urmă în procesul artificializării. Prin urmare, interstițializarea dintre artificial și natural constituie, în contextele tehnologiilor digitale, concretizarea tendinței de valorificare a experiențelor artificiale sau tehnologice drept experiențe naturale, nemediate, ceea ce, la o extremă, poate însemna într-adevăr denaturare și „efect” hiperreal, în terminologie baudrillardiană. În special prin tehnicile simulării cibernetice, naturalizarea artificiului sau a artefactului se desprinde de accepții precedente ale artificialului precum falsitatea sau disimularea, configurând noi teritorii ale corporealității, ca natura
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]