3,289 matches
-
casa. Coborâră pe lângă via lui Hulub și ajunseră pe șesul care mai păstra urmele căpițelor de fân ce fusese dus și clădit în stoguri în ogrăzile gospodăriilor, stoguri bine întocmite ca să nu fie pătrunse de umezeala ploilor și a zăpezilor. Fânul constituie hrana animalelor pe timpul iernii și trebuie păstrat astfel încât să nu se strice, ca să îmbolnăvească vitele. Gheorghiță îi dă instrucțiuni soră-si Lențâca cum să aibă grijă de animalele încredințate iar aceasta, deși știa pe deplin cum să se poarte
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
M-am gândit și eu cum am putea să-i ajutăm...Poate că băieții noștri, Mihai și Costică, ar putea să facă o clacă la cosit iarba de pe șes iar fetele lor s-or descurca cu întorsul brazdelor și adunat fânul în căchiți. Dacă și tu te-ai gândit la asta, e bine că acum, în iulie, e tocmai timpul bun de coasă; − Păi atunci să-i anunțăm de ce am hotărât, spuse Ileana, bucuroasă că și Toader a avut aceleași gânduri
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la pat de paralizia ce-l lovise, înșira în minte ce treburi ar mai fi de făcut pentru ca gospodărialor, să intre bine pregătită de iarnă, adică repararea acoperișurilor casei și șurii și clăditul glugilor de strujeni și a stogurilor de fân, pentru hrana de iarnă a animalelor. Dumitru și Ileana descărcau din carul tras în ogradă paiele cărate de la arie în timp ce vitele dejugate mestecau firele din fânul pus dinainte. Costache, după ce prânzise stătea în cămăruța lui și citea, ca de obicei
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
repararea acoperișurilor casei și șurii și clăditul glugilor de strujeni și a stogurilor de fân, pentru hrana de iarnă a animalelor. Dumitru și Ileana descărcau din carul tras în ogradă paiele cărate de la arie în timp ce vitele dejugate mestecau firele din fânul pus dinainte. Costache, după ce prânzise stătea în cămăruța lui și citea, ca de obicei, din Sfânta Scriptură, așa cum se obișnuise de la o vreme, neputând să mai lucreze în gospodărie ca pe vremea când era în putere. Emilia și Maricica lucrau
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Și în cort, ca-n cort: pe terenul de zgură, căldură, praf. Cumplit mai era. Curgea apa pe noi când intram în corturile alea ca în saună. Lăsam noi ferestrele deschise, dar degeaba. Și erau și gândaci ce fojgăiau prin fânul de sub saltele. Atunci a fost în curățenie generală și blocul alimentar și se gătea la bucătăriile de campanie, care erau pe undeva pe lângă remiza de la Bateria a VII-a. M. M.: Da. Aranjate frumos, cu țarc. S. B.: Noi eram
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ta pentru mine cu tot - era pentru prima oară în viața mea când aflam ce înseamnă să fii iubit. Mi-a adus somnul de după discotecile lui Ciprian, cu cămășile aranjate înainte de a pleca la „dans”. A venit Mama Bucovină cu fânul adus spre vale cu grape și nervi, cu Pusa cu păpușa, cu Ramona și cu Dana. Iată-mă rostogolindu-mă la vale dinspre Glossa recitată cu fața spre cer înspre mărturisirile făcute de tine în vârful dealului; iată-mă-s
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
minute!), personajele parcă deveneau niște sculpturi fixate În eternitate. GB: Îmi aduc aminte că Walter Kerr, severul decan al criticii americane, a scris În New York Times că acest moment i-a dat senzația că vede un vagon de marfă cu fân pe jos, plin de oameni În drum spre execuție. Pentru mine, Însă, intenția era alta: nu mă gândeam la Auschwitz, nici la despărțire ca la ceva trist, tragic. Ci, asemănător finalului Troienelor, tăcerea putea fi simțită ca o forță activă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
maternă. Când recurgea la rusă, izbutea invariabil să folosească greșit sau să denatureze expresiile idiomatice sau chiar pe cele populare, de pildă, ca atunci când spunea la masă, oftând brusc (căci Întotdeauna se și Întâmpla ceva - o criză de febră a fânului, moartea unui păun, pierderea unui ogar barzoi): „Je suis triste et seul comme une «bylinka v pole»“ („sunt singur ca un «fir de iarbă pe câmp»“). Insista asupra faptului că are o boală de inimă incurabilă și că, În cazul
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
incredibila lor mătase stacojie de sub aripile cenușii ca lichenii. „Catocala adultera!“, strigam eu victorios În direcția ferestrelor luminate ale casei, În timp ce alergam spre ele, pentru a-i arăta tatei capturile. 6 Parcul „englezesc“, care despărțea casa noastră de câmpurile cu fân, era un parc Întins și sofisticat, cu alei labirintice, bănci ca În romanele lui Turgheniev și stejari importați, printre brazi și mesteceni endemici. Lupta care s-a dat Începând de pe vremea tatei, pentru a Împiedica parcul să se sălbăticească, n-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
le închidă ochii ascultând ultima șoaptă și ultimul gând al celor ce se duc. Amin... Prea cuvioșii monahi să-și sacrifice tihna chilioarelor, că jertfa lor bine va fi primită în Ceruri. Doamne, spune Ștefan cu nostalgie, să dormi în fânul cosit!... Cu țârâit de greier la ureche!... Și ce miroznă de busuioc și sulfină!... Îi surprinde pe boieri mustăcind, dându-și coate pe-nfundate. Îi amenință cu degetul și, cu un zâmbet șăgalnic, îi ceartă: Afurisiților! Numai la blăstămății vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să uit, scriind în După-amiaza de sâmbătă despre mama, „povestea cu acul”? Una dintre cele care m-au impresionat mai mult din câte am auzit de la ea... (Se potrivește, în acest caz, proverbul: „a găsi un ac în carul cu fân” - al memoriei; și iată că, până la urmă, l-am găsit!) Un copil neastâmpărat și neatent a înghițit un ac (de cusut), care „s-a plimbat” apoi nestingherit, luni de zile, prin trupul lui, înțepându-l ba într-un loc, ba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
carnea lemnului) care să le arate că pictorul Sandro, soțul și tatăl mult iubit, mai trăiește undeva, în deportare ori în vreun lagăr, căutare din start mai lipsită de șansă decât chiar aceea a unui ac într-un car cu fân, dar care totuși se desfășoară la dubla tensiune a nădejdii / deznădejdii, alcătuind scena de cea mai largă respirație și mai patetică a filmului. Căința e o operă barocă, în care inadvertențele și anacronismele voite însoțesc aluzia istorică precisă, precum călăreții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dintre ei, deși nu aveau salarii, aveau și bani la C.E.C. sau la saltea, din vânzarea animalelor și a produselor din gospodărie. În satul Iazu Morii am intrat în curtea unui gospodar. În spatele casei avea mai multe stoguri uriașe de fân. Când stăteam de vorbă cu gospodarul, am văzut cu uimire cum ieșea din stog o țeavă metalică ce semăna cu o țeavă de tun. Pentru a nu-l supăra pe gospodar nu am spus nimic, dar odată ieșiți din curte
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
semăna cu o țeavă de tun. Pentru a nu-l supăra pe gospodar nu am spus nimic, dar odată ieșiți din curte am exclamat: Oameni buni, mi s-a părut mie sau omul ăsta avea un tanc în stogul de fân? Are și nu e singurul. Au rămas de pe vremea războiului. Nu mai spuneți la nimeni ce ați văzut, m-a rugat vicele, care 89 mă însoțea. Lăsați-i în pace. Sunt porniți majoritatea împotriva noastră, că le cerem să contracteze
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
rezolva, medicul pleca și venea altul. În anul acela, a fost repartizată o doctoriță din București, mutată disciplinar, și un medic ciudat, bolnav sau doar leneș, care, atunci când nu se încuia în camera de gardă, umbla în căruța plină cu fân a dispensarului. Acolo dormea, în timp ce vizitiul îl ducea prin toate satele. Într-o zi, doctorul a dispărut și nimeni nu i-a simțit lipsa. Doctorița venită din București era blondă, subțirică și părea o persoană cumsecade. Mai târziu aveam să
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
sunt hotărâți să rămână în comună, mi-a răspuns inginerul atotștiitor. Poate dați o cafea, că tot v-am adus vestea cea bună! V aș invita la vie să vedeți ce frumos cântă greierii noaptea și ce frumos miroase a fân cosit, mi a șoptit inginerul la ureche. Mirosurile de rachiu proaspăt băut, de usturoi și de țigară m-au învăluit neplăcut. Am tăcut și am zâmbit. Pe el îl rugasem să pregătească sus, la ferma viticolă, masa pentru secretarul Țăpoi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
din birou, am adunat tot ce mai era pe masă, am pus într-o sacoșă pe care am încuiat-o într-un dulap, apoi am privit pe geam. Mașina tocmai pornise, iar în locul ei apăruse căruța de la dispensar plină cu fân. Știam că în afară de vizitiu în căruță mai este cineva. Ascuns în fân, era securistul care-i urmărea pe „nemți”. La ora aceea, întunericul era deplin peste sat. Noaptea venea devreme și odată cu ea se întrerupea curentul electric. În cele câteva
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
într-o sacoșă pe care am încuiat-o într-un dulap, apoi am privit pe geam. Mașina tocmai pornise, iar în locul ei apăruse căruța de la dispensar plină cu fân. Știam că în afară de vizitiu în căruță mai este cineva. Ascuns în fân, era securistul care-i urmărea pe „nemți”. La ora aceea, întunericul era deplin peste sat. Noaptea venea devreme și odată cu ea se întrerupea curentul electric. În cele câteva ore de beznă mulți erau la furat pe tarlalele C.A.P.-ului
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Nu uita să semnezi! După plecarea activistului, pe care în gând îl numeam „omida”, pentru că semăna cu o omidă albicioasă, am strâns repede tot ce era pe masă și l-am strigat pe guard. Bagă sacoșa asta în căpița cu fân! O țigară bună primesc și eu, tovarășa primar? Primești, cum să nu, dar fă să dispară mai repede sacoșa. Peste mai bine de o oră, mașina de la județ claxona la poartă. Ia declarația și dă-o „omizii”. Spune-i că
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
în vară, atunci când s-a cosit fâneața de la intrarea în sat, să-i repartizez o fâșie cu iarbă din cea mai bună. S-a bucurat mult și a cosit cu mare drag. Noaptea, rudele secretarului i-au furat jumătate din fân! Ce necăjit era nenea Culai! 187 Pe drumul spre acest sat mă opream de fiecare dată lângă pădurea cu stejari tineri, dar nu coboram niciodată din șaretă. Priveam satul din vale și aveam de fiecare dată senzația că am mai
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
putut să mi-o astâmpăr până când nu m-am văzut în șaretă. Odată cu lăsarea serii, am ajuns la tanti Maria. Sofia mi-a deschis poarta mare și mi-a spus: 188 Intrați cu șareta în curte și dați calului niște fân. Dacă vede cineva șareta în drum, iar vă ia la întrebări. Oricum, milițienii știu că am venit aici. Nu vă temeți de milițieni că sunt prietenii noștri, așa cum sunteți și dumneavoastră. Mașina albă, lungă, cu roțile puternice și cu interiorul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
câini erau pretutindeni. Oile pășteau pe pășunile repartizate fiecărui sat. Fânețele, fertilizate cu îngrășăminte chimice sau cu gunoi de grajd, erau păzite să nu fie păscute de animale înainte de a fi cosite. Dacă ploua și timpul era favorabil, se cosea fânul de două ori pe vară. Fiecare crescător de animale care încheia contracte cu statul la produsele animaliere primea pentru acestea fân de cea mai bună calitate. Uneori, noaptea, ciobanii intrau cu oile în tarlalele de grâu sau de orz și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
păzite să nu fie păscute de animale înainte de a fi cosite. Dacă ploua și timpul era favorabil, se cosea fânul de două ori pe vară. Fiecare crescător de animale care încheia contracte cu statul la produsele animaliere primea pentru acestea fân de cea mai bună calitate. Uneori, noaptea, ciobanii intrau cu oile în tarlalele de grâu sau de orz și diminuau serios producția de cereale care și așa nu era prea mare. Câte un cioban mai îndrăzneț, care avea peste o
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
capătul cu cișmeaua de unde se auzea, foarte clar, circulația tramvaielor. Ce mai oameni ciudați pe Strada Zorelelor, m-am gândit. Auzi la ăsta, "nu-și dă drumu". * Hai mai departe, că-i vreme tare frumoasă. S-o luăm către strada Fânului, unde o fi fost o piață de fânețe și cred că te învăluia o aromă de fân cum nici un meșter de om n-a făcut, numai un meșter de dincolo, amestecând ierburile, florile, buruienile și roua, a putut face. Uite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
m-am gândit. Auzi la ăsta, "nu-și dă drumu". * Hai mai departe, că-i vreme tare frumoasă. S-o luăm către strada Fânului, unde o fi fost o piață de fânețe și cred că te învăluia o aromă de fân cum nici un meșter de om n-a făcut, numai un meșter de dincolo, amestecând ierburile, florile, buruienile și roua, a putut face. Uite că am ajuns. Nici urmă de fân, nici de aromă de câmp. Acum miroase spurcat, a pește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]