2,882 matches
-
sale și a noastre și că era un privilegiu de a fi reprezentați de el. A fost nu doar cel mai Împlinit dintre scriitorii noștri, ci și cel mai aventuros. Romanele sale trec de la realismul melancolic la fantezia intelectuală, de la fabula morală la peregrinarea picarescă, de la comedia de moravuri la satira literară. Darul său era deopotrivă de a anima idei și de a crea spectacol. Personajele sunt uneori desenate cu cea mai tandră afecțiune, alteori cu venin pur. Atenția trece de la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la Catedrală sunt trase la ora 16 în fiecare zi . Sesizez amănuntul, pentru că în strategiile revoluției, misiunea de începere a acțiunii la dangătul de clopot la ora 16, la Mitropolie, intra în răspunderea lui Vicol, (o tautologie vinovat-nevinovată) . A URMAT FABULA DECONCERTANTA A ARESTĂRILOR Pag. 254 - Paisprezece decembrie , ORA 8 . Vasile VICOL , unul din principalii membri ai Frontului a fost arestat. Aceeași pagină - Paisprezece decembrie ORA 16 . Când Spiridon , Prutianu și VICOL au ajuns în Piața Unirii , obiectivul era deja controlat
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
poezii și transpunerea în românește a unui fragment din Eneida de Vergiliu. Alte traduceri sunt făcute de G. Bogdan-Duică, W. Rudow și I. Pop-Reteganul. Tălmăcirea unei nuvele a scriitorului american Washington Irving nu este semnată, iar o adaptare a unei fabule de Esop e iscălită cu pseudonimul Ermit. Literatură populară culeasă din Ardeal publică I. Pop-Reteganul, Vasile Sala și V. Chiș-Micu. R.Z.
FOAIE LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287054_a_288383]
-
de prețioase note biografice întocmite de poet. Se mai găsesc aici versuri de Miron Pompiliu, Maria Rosetti, Gh. Tăutu, Șt. G. Vârgolici, V. Gr. Pop și I. S. Bădescu, doine în stil popular semnate de V. Ranta-Buticescu și câteva din fabulele lui G. Sion. Iacob Negruzzi a publicat „proverbul dramatic” Împăcarea. Din „Albina Pindului” au fost reproduse patru poezii patriotice ale lui D. Bolintineanu. Revista a adăpostit cele mai bune poeme ale lui D. Petrino, precum și epopeea Descălecarea lui Dragoș în
FOAIA SOŢIETAŢII PENTRU LITERATURA SI CULTURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287051_a_288380]
-
de versuri, cei mai mulți demni de amintit pentru intențiile patriotice, se numără C. D. Aricescu, G. Crețeanu, D. Dăscălescu, Gh. Tăutu, Șt. Sihleanu, N. Voinov, A. N. Scriban, D. S. Miclescu, I. Gheorghiu. Se mai tipăresc versuri satirice scrise de C. Stamati, fabule de I. Sârbu, precum și poezii de V. Alecsandri și D. Bolintineanu, inedite sau reproduse din alte publicații. R.Z.
FOILETONUL ZIMBRULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
a menirii lui de „școală a societății” (Teatrul și menirea lui). A publicat versuri în „Revista societății «Tinerimea română»”, „Album macedo-român”, „Cronica”, „Zorile” și în almanahul „Aurora”, scos de el în 1881. Un volum, Poezii. Florile primăverei (1879), cu elegii, fabule, epigrame, este semnat George Garbiniu. A mai semnat G. Odoleanu. Cugetările superficiale și plângătoare (Eternul de ce?, Toate trec), tenta moralizatoare dominantă (Geniul și sărăcia, Lampa și fluturele), imaginile șterse nu pot conferi cărții o notă care să o individualizeze. De
GARBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
Teme și eroi la Pavel Dan, CNT, 1957, 12; Radu Brateș, Amintiri despre Pavel Dan, TR, 1965, 35; Nicolae Manolescu, Pavel Dan, „Scrieri”, CNT, 1965, 45; Negoițescu, Scriitori, 302-316; Regman, Confluențe, 25-65; Monica Lazăr, Pavel Dan, București, 1967; Nicolae Balotă, Fabulă și discurs în prozele lui Pavel Dan, LCF, 1972, 52; Rotaru, O ist., II, 690-692; Const. Ciopraga, Timpul lui Urcan bătrânul, IL, 1973, 18; Nae Antonescu, Jurnalul lui Pavel Dan, VR, 1974, 10; Ovidiu Papadima, Lecția lui Pavel Dan, MS
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
au însă o unitate și o originalitate pregnantă. Ca poet, a rămas discipolul lui Macedonski. Era familiarizat cu orientările noi ale liricii franceze și, sub influența lui Baudelaire, se cristalizează una dintre temele dominante ale producției sale poetice, adunată în Fabule, 1883, Versuri, 1884, Făt-Frumos. Forme noi. Pygmalion. Din albumul ei. Poezii 1883-1888, 1889: spleenul, invazia pustiitoare a monotoniei și urâtului. Urâtul e, ca la Baudelaire, „fantasmă uriașă” devoratoare (Urâtul), viciile capătă coșmarești întruchipări bestiale (Conștiința). Poetul evocă un peisaj interior
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
modernismului. Prin cea mai mare parte a poeziei, prin traduceri și modele pe care le-a urmat, D. se înscrie, alături de Al. Macedonski, I.C. Săvescu, Al. Obedenaru, C. Cantilli, în prima serie a simboliștilor români, constituită în jurul revistei „Literatorul”. SCRIERI: Fabule, București, 1883; Versuri, București, 1884; Făt-Frumos. Forme noi. Pygmalion. Din albumul ei. Poezii 1883-1888, București, 1889; Renegatul, București, 1893; Opere dramatice, București, 1905; Visul lui Ali, București, 1913. Repere bibliografice: Al. Macedonski, Opere, II, îngr. și pref. Adrian Marino, București
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
sau mai puțin abordate (Motivația semantică a cuvântului românesc „Crăciun”, Christos creator mundi în colindele cosmogonice românești, Etnogeneza românilor, Revelația manuscriselor lui Eutropius, Historia Augusta. O nouă lecțiune a textelor lui Vopiscus). Pline de nerv și de culoare sunt traducerile Fabulelor lui Esop (1972, 2000) și tălmăcirile în versuri ale Tragediilor lui Seneca (I-II, 1979-1984). Dar cele mai frumoase, denotând o vie participare sufletească, rămân transpunerile în vers alb din volumul Poeți latini postclasici (2000), unde sunt restituite versuri din
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
și clasicismul greco-latin (în colaborare), Iași, 1982; Istoria literaturii latine (în colaborare), București, 1984; Antichitatea și moștenirea ei spirituală (în colaborare), I-II, Iași, 1993; Prelegeri de literatură latină. Mari clasici latini: Plautus, Cicero, Vergilius, Lerida, Iași, 2001. Traduceri: Esop, Fabule, introd. trad., București, 1972, Sabia înțelepciunii, București, 2000; Seneca, Tragedii, I-II, introd. trad., București, 1979-1984; Horatius, Opera omnia, ed. bilingvă, I-II, București, 1980 (în colaborare); Johannes Sommer și Christianus Schesaeus, Scrieri alese. Poezie latină din epoca Renașterii pe
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
Romanians Ethnogenesis - L' Éthnogenèse du peuple roumain. Noi lecțiuni din istoriografi latini, ed. plurilingvă, Iași, 2003; Publilius Syrus, Maxime, ed. bilingvă, introd. trad., București, 2003 (în colaborare). Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Esop în vestmânt românesc, ATN, 4; N.V. Baran, Esop, „Fabule”, SC, 1973; Eugen Munteanu, Teatrul lui Seneca în românește, CRC, 1980, 1; Ion Andreiță, Convorbire cu dr. Traian Diaconescu, TBR, 1980, 173; Dan C. Mihăilescu, Eminescu și Antichitatea greco-latină, RITL, 1984, 1; Petru Zugun, „Eminescu și clasicismul greco-latin”, AUI, lingvistică
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
la mișcarea de la 1848, aga e, în schimb, activ în viața culturală a Moldovei. În 1855 este numit, împreună cu C. Negruzzi și Gh. Asachi, în comitetul de conducere al Teatrului Național din Iași. Pregătise pentru tipar o ediție amplă din fabulele sale, care nu a mai apărut. Fabulist prin excelență, înclinat spre umor și ironie, D. datorează nu puțin contactului cu literatura rusă. Opera lui e alcătuită îndeosebi din traduceri, adaptări, localizări, făcute cu aplicație. Era un versificator îndemânatic, având și
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
dramaturgi. Consacrat ca fabulist, D. se bucură în timpul vieții de multă prețuire; M. Eminescu, în Epigonii, îl numește „cuib de-nțelepciune”. Se pare că prepara pentru tipar o culegere din opera lui I. A. Krâlov. A prelucrat și a localizat fabule aparținând lui A.E. Izmailov și I.I. Dmitriev. De multe ori, impresia de creație originală se impune (ambianța devine în bună parte una a realităților autohtone, morala e schimbată uneori în sensul dorit de autorul român, care, în plus, folosește
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
Dmitriev. De multe ori, impresia de creație originală se impune (ambianța devine în bună parte una a realităților autohtone, morala e schimbată uneori în sensul dorit de autorul român, care, în plus, folosește expresii și proverbe autohtone în locul celor rusești). Fabulele neîndatorate cuiva sunt puține (cinci la număr) și deloc mai reușite decât cele localizate. Greoi în primii ani, cu o exprimare zgrunțuroasă și cam în afara regulilor prozodiei, D. se impune treptat ca un fabulist agreabil, cu stilul său familiar și
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
deloc mai reușite decât cele localizate. Greoi în primii ani, cu o exprimare zgrunțuroasă și cam în afara regulilor prozodiei, D. se impune treptat ca un fabulist agreabil, cu stilul său familiar și curgător, concis și de o atrăgătoare simplitate. SCRIERI: Fabule, I-II, Iași, 1840; ed. 2, I-II, Iași, 1842; Fabule, pref. C. Negruzzi, Iași, f.a.; Culegere de fabule, București, 1895; Fabule, pref. Emil Boldan, București, 1950; Fabule, îngr. Valeriu Ciobanu, pref. Emil Boldan, București, 1956; Fabule, îngr. și pref.
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
o exprimare zgrunțuroasă și cam în afara regulilor prozodiei, D. se impune treptat ca un fabulist agreabil, cu stilul său familiar și curgător, concis și de o atrăgătoare simplitate. SCRIERI: Fabule, I-II, Iași, 1840; ed. 2, I-II, Iași, 1842; Fabule, pref. C. Negruzzi, Iași, f.a.; Culegere de fabule, București, 1895; Fabule, pref. Emil Boldan, București, 1950; Fabule, îngr. Valeriu Ciobanu, pref. Emil Boldan, București, 1956; Fabule, îngr. și pref. Cornelia Mosora, București, 1963; Opere, îngr. Isac Grecul, introd. Gheorghe Bogaci
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
D. se impune treptat ca un fabulist agreabil, cu stilul său familiar și curgător, concis și de o atrăgătoare simplitate. SCRIERI: Fabule, I-II, Iași, 1840; ed. 2, I-II, Iași, 1842; Fabule, pref. C. Negruzzi, Iași, f.a.; Culegere de fabule, București, 1895; Fabule, pref. Emil Boldan, București, 1950; Fabule, îngr. Valeriu Ciobanu, pref. Emil Boldan, București, 1956; Fabule, îngr. și pref. Cornelia Mosora, București, 1963; Opere, îngr. Isac Grecul, introd. Gheorghe Bogaci, Chișinău, 1966; Opere, introd. Lazăr Ciobanu, Chișinău, 1975
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
treptat ca un fabulist agreabil, cu stilul său familiar și curgător, concis și de o atrăgătoare simplitate. SCRIERI: Fabule, I-II, Iași, 1840; ed. 2, I-II, Iași, 1842; Fabule, pref. C. Negruzzi, Iași, f.a.; Culegere de fabule, București, 1895; Fabule, pref. Emil Boldan, București, 1950; Fabule, îngr. Valeriu Ciobanu, pref. Emil Boldan, București, 1956; Fabule, îngr. și pref. Cornelia Mosora, București, 1963; Opere, îngr. Isac Grecul, introd. Gheorghe Bogaci, Chișinău, 1966; Opere, introd. Lazăr Ciobanu, Chișinău, 1975; Fabule, îngr. și
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
stilul său familiar și curgător, concis și de o atrăgătoare simplitate. SCRIERI: Fabule, I-II, Iași, 1840; ed. 2, I-II, Iași, 1842; Fabule, pref. C. Negruzzi, Iași, f.a.; Culegere de fabule, București, 1895; Fabule, pref. Emil Boldan, București, 1950; Fabule, îngr. Valeriu Ciobanu, pref. Emil Boldan, București, 1956; Fabule, îngr. și pref. Cornelia Mosora, București, 1963; Opere, îngr. Isac Grecul, introd. Gheorghe Bogaci, Chișinău, 1966; Opere, introd. Lazăr Ciobanu, Chișinău, 1975; Fabule, îngr. și postfață Pavel Balmuș, Chișinău, 1988. Traduceri
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
atrăgătoare simplitate. SCRIERI: Fabule, I-II, Iași, 1840; ed. 2, I-II, Iași, 1842; Fabule, pref. C. Negruzzi, Iași, f.a.; Culegere de fabule, București, 1895; Fabule, pref. Emil Boldan, București, 1950; Fabule, îngr. Valeriu Ciobanu, pref. Emil Boldan, București, 1956; Fabule, îngr. și pref. Cornelia Mosora, București, 1963; Opere, îngr. Isac Grecul, introd. Gheorghe Bogaci, Chișinău, 1966; Opere, introd. Lazăr Ciobanu, Chișinău, 1975; Fabule, îngr. și postfață Pavel Balmuș, Chișinău, 1988. Traduceri: Pușkin, Țiganii, București, 1837; Osip Senkovski, Toată viața femeiască
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
București, 1895; Fabule, pref. Emil Boldan, București, 1950; Fabule, îngr. Valeriu Ciobanu, pref. Emil Boldan, București, 1956; Fabule, îngr. și pref. Cornelia Mosora, București, 1963; Opere, îngr. Isac Grecul, introd. Gheorghe Bogaci, Chișinău, 1966; Opere, introd. Lazăr Ciobanu, Chișinău, 1975; Fabule, îngr. și postfață Pavel Balmuș, Chișinău, 1988. Traduceri: Pușkin, Țiganii, București, 1837; Osip Senkovski, Toată viața femeiască în câteva ceasuri, Iași, 1840; Antioh Cantemir, Satire și alte poetice compuneri, Iași, 1844 (în colaborare cu C. Negruzzi); A. F. Veltman, Tunsul
DONICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
preocupare constantă încă de la debut a fost traducerea de scrieri în versuri și proză din Heine, publicate, în principal, într-un cuprinzător volum, după 1945. A tipărit și transpuneri în românește din autori mai puțin cunoscuți, apoi în 1947, volumul Fabule, după Eliezer Steinbarg, autor pe care îl prezintă într-o prefață admirativă. A mai tălmăcit din literatura idiș multe alte texte, fie publicându-le în periodice, fie alcătuind două antologii, Umorul evreiesc (1924) și Idișul cântă, rămasă în manuscris, ca
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
1996. Traduceri: H. Heine, Sarcasm și melancolie, București, [1913], Cartea cântecelor, București, 1915, Cântece și romanțe..., București, [1947]; H. H. Ewers, Vrăjitoarea, București, 1925; Edmond Haracourt, Cealaltă..., București, 1925; Bodo Vildberg, Cazul ciudat al doamnei Buroff, București, 1926; Eliezer Steinbarg, Fabule, București, 1947. Repere bibliografice: Lovinescu, Opere, IX, 65, 116-119; Lovinescu, Scrieri, IV, 529-530, VI, 127-128; George Baiculescu, „De vorbă cu bălanul meu”, ALA, 1925, 233; Dem. Theodorescu, „De vorbă cu bălanul meu”, ADV, 1925, 12 717; Perpessicius, Opere, II, 164-166
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
Ciupagea și stanțele de album ale Elisabetei M. Z. Ionescu sau vetustele reluări pe teme clasice ale lui B. Florescu, revista a publicat, număr de număr, versurile lui I. C. Săvescu, încercări într-o poezie cu langori verlainiene, imagistică macabră și fabulă simbolică. Traducerile, amestecate, trădează totuși preferințe pentru înnoire: Baudelaire (Urâtul, Femeia, tălmăcite de Mircea Demetriade), Rollinat (din Nevroze dă o versiune românească B. Florescu), Gérard de Nerval, E. A. Poe (Umbra, traducere de I. C. Săvescu). Aici Catulle Mendès, J.-M. de
DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286905_a_288234]