2,688 matches
-
densitatea de plumb a junglelor din sud-estul Asiei, Învăluite de o atmosferă (la propriu) irespirabilă, suprasaturată de ofensiva incontrolabilă a vegetației tropicale: luxurianța stilistică și retorică se Întîlnește cu aceea a spațiului referențial. De aici rezultă o lectură a cărei fascinație e contracarată permanent de efortul comprehensiv cerut În schimb. Volodine posedă o extrem de bine pusă la punct știință a dialogului, mai degrabă a pseudo-dialogului, a mesajului intranzitiv, cu Împrumuturi de la Ionescu și, mai ales, Samuel Beckett. Personajele sale, În majoritate
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
prin participare semnificativă. Perspectiva propusă e unitară, conceptele centrale, cu adevărat organice, indică principii operative în artă. Și când se afirmă ca scriitor, H., „umanist cu sensibilitate de poet” (Const. Ciopraga), oscilează, prins între o subiectivitate acută (manifestată indirect) și fascinația în fața ideilor generale. Memoriile sale sunt ale unui martor, autorul ferindu-se să se dezvăluie prea mult. Însă ele vorbesc despre trăirea adâncă a istoriei și a credinței, despre cultul închinat cărții și prieteniei (a avut lungi și constante prietenii
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
un călător, FLC, 1978, 19; Dan Rebreanu, „Pământ-Cosmos și retur”, TR, 1980, 32; Serafim Duicu, Roman și istorie, VTRA, 1987, 4; Corneliu Nistor, Amintirea unui profesor, O, 1991, 13; Gheorghe Glodeanu, Istorie și roman, „Graiul Maramureșului”, 1994, 6; Gheorghe Glodeanu, Fascinația istoriei, ST, 1995, 10-11; C. Constantin [Constantin Cubleșan], Victor Iancu, ST, 1996, 4-5. E.M.
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
neuronale profunde care corelează cogniția cu emoția sunt deficitare. Psihopatul are unele modele comportamentale și atitudinale care au în mod cert o bază cerebrală. Așa sunt: siguranța sa de sine, asertivă și dominatoare, contactul intens ochi în ochi (ca în fascinație, hipnozăă, intuirea vulnerabilității victimei, autocontrolul. Acestea și altele sunt instrumente psiho-neurologice ce-i asigură dominarea, controlul și manipularea altora (HARE, 1998Ă. Au fost incriminate disfuncții ale cortexului frontal-orbital, cortexului medial-temporal și amigdalei, împreună cu sistemul lor de neurotransmisie responsabil de coordonarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și interese, uneori din simpla plăcere de dominare. Comportamentul e mai frecvent în clusterul B, la TP histrionică, borderline, antisocială și narcisică. Manifestarea e frecventă în zona infracțională unde pot fi utilizați mijlocitori. Ea poate fi realizată prin autoritate, dominare, fascinație și șantaj. Prin manipulare se poate exploata afecțiunea sinceră pe care cineva i-o poartă subiectului și de care acesta profită. Prin șantaj, intimidare, promisiuni false, un altul poate fi constrâns să acționeze necinstit sau poate fi defavorizat, deposedat de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
al lui Gheorghe Ignea, muncitor ceferist. Urmează primele șapte clase în Iași, la Școala „Gheorghe Mârzescu”, iar din 1937, frecventează cursurile Școlii de Perfecționare în Artele Grafice din București, unde predau profesorii de la Liceul „Gheorghe Lazăr”. Cărțile au exercitat o fascinație deosebită asupra lui I., care și-a dorit să devină librar, făcând chiar o perioadă de ucenicie în Librăria Socec din Iași, când învață și meseria de tipograf. În 1941-1945 luptă pe front și este luat prizonier. Întors în țară
IGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
Bârlea, Ist. folc., 505-509; Iordan Datcu, Petru Caraman, REF, 1978, 2; G. Ivănescu, A 80-a aniversare a profesorului Petru Caraman, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Ion H. Ciubotaru, Moștenirea științifică a profesorului Petru Caraman, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Ion Taloș, Fascinația comparării folclorului, ST, 1984, 4; Zaharia Sângeorzan, Înțeleptul Cetății,VR, 1991, 9; Al. Protopopescu, Între asceză și martiraj, RL, 1991, 50; Dicț. scriit. rom., I, 478-482; Datcu, Dicț. etnolog., I, 139-143; Iordan Datcu, Introducere în opera lui Petru Caraman, București
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Rusu, Iași, 1993; Gabriel vorbește din împărăția spiritului, București, 1996; Himera, pref. Ion Țugui, București, 1996; Forest of Angels, Washington DC, 1996; ed. (Pădurea îngerilor), tr. autoarei, București, 1998; Gabriel revine din împărăția spiritului, Iași, 1997; Arșiță texană, București, 1998; Fascinația misterelor (Gabriel 3), București, 1998; Hoot of the Owl in Dracula’s Castle, Washington DC, 1998; Schimbarea, pref. Iordan Chimet, București, 2000; Între destin și Dumnezeu. Lovitura, București, 2000; Mesagerul speranței, Washington DC, 2001. Repere bibliografice: Magdalena Popescu, Silvia Cinca
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
funerară, simbolizează întreg corpul social) a dezastrului moral al epocilor totalitare. Piticii își puneau țărână-n cap e, ca și Funeraliile..., un roman-parabolă, cu situare anecdotică în anii ’90, dar cu sensuri perene, investigând resursele infinite ale abjecției, în contextul fascinației puterii: personajul principal e șeful unui serviciu de informații care își umilește cu rafinament pervers subordonații, impunându-le ritualuri grotești. Moartea și rusoaica (1997) evocă deportarea „chiaburilor” din Banat la începutul anilor ’50, iar Viscolul (1998) - colectivizarea forțată din aceeași
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
12; Mariana Codruț, „Drumul”, CL, 1984, 1; Olimpia Berca, Iluzia maturității, O, 1984, 12; Radu Călin Cristea, Numărătoarea inversă, RL, 1988, 2; Olimpia Berca, Epic și alegoric, O, 1988, 5; Ioana Bot, O soluție imperfectă, TR, 1992, 23; Claudiu Constantinescu, Fascinația eleganței, RL, 1992, 38; Ioana Bot, Revenirea la normal, TR, 1993, 21; Victor Cubleșan, „Agonia”, ST, 1998, 4-5; Călin Teutișan, Fețele discursului, APF, 1998, 5; Liviu Grăsoiu, Un roman remarcabil, LCF, 1998, 26; Dicț. scriit. rom., II, 385-386; Popa, Ist.
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
se construiește nu monovalent, ca până acum, ci plurivalent, fiind, pe de o parte, o însumare de procese de conștiință și, pe de alta, un cumul de singurătăți fals comunitare. Personajele navighează în derivă unele pe lângă altele, unite doar sub fascinația unicului erou pur al cărții (Maria) și prin forța de caracter a bătrânei Emiliana. Restrângând iarăși cazuistica, „Niciodată toamna...” (1977), roman al unei bătrâne, Betina, dă seama de riscurile tehnicii narative a autoarei. Cu o mare doză de artificial, romanul
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
simbolurile zoomorfe cu care are de a face Cantemir, cel al unicornului este nu doar cel mai răspândit, ci și cel mai autoritar. De fapt, cel mai respectat, cel mai seducător dintre toate, implicând, după cum vom vedea, posibilități alegorice multiple. Fascinația pe care acest simbol a exercitat-o nu a încetat nici după ce o nouă epistemă, specifică științei moderne, a indus convingerea în caracterul "fabulos" al nobilei făpturi. Izolat în mit, în imaginar, unicornul a continuat să atragă atenția, să fie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
obiecte culturale. Aceste idei și imagini dau naștere unor texte care, precum cele scrise de Jules Verne, contribuie la progresul tehnic și sporesc puterea inginerilor cf., de pildă, De la Terre à la Lune ⁄ De la Pământ la Lună (1865)16 sau fascinația științei, ca în Voyage au centre de la Terre ⁄ O călătorie spre centrul Pământului (1864)17. În contrapartida acestei atitudini optimiste față de consecințele progresului tehnic, secolul despre care vorbim inventează și distopia*, sau contrautopia, îndeosebi prin Le Monde tel qu'il
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
asigurați grație unui sistem de abonamente, recompense atribuite la convenții și cu ocazia acordării premiilor interne (cum ar fi Hugo, Nebula și nenumărate altele). Recunoașterea și definirea SF-ului permit o dezvoltare a tematicilor sale, uneori la limita delirului, grație fascinației față de posibilitățile imaginare sau nu derivând din progresul științei și tehnologiei, dar și explorării consecințelor sociale care decurg de aici. Totul permite elaborarea unei culturi originale underground în raport cu discursul legitimizat -, dar la fel de reprezentative. Aspectul negativ al activității lui Gernsback este
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
în format de buzunar se face simțită. În plus, editorii îi plătesc mai bine pe autori decât revistele, ale căror cititori aveau uneori impresia că lucrurile se repetau. La acestea se adaugă decepția în fața viselor împlinite care-și pierd din fascinație. De exemplu, Luna a fost cucerită și nu-i mai face pe oameni să viseze. Să adăugăm și pierderea iluziilor în fața "miracolelor științei", marcată prin nașterea mișcărilor ecologice. În fine, este vorba despre începutul războiului "științific și tehnologic" purtat de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
nuvela Johnny Mnemonic 80, republicată în culegerea Burning Chrome ⁄ Chrome (William Gibson, 1986)81. Acest ansamblu de trăsături le permite unor autori să creeze lumi noi. Este cazul lui Bruce Sterling, editorul antologiei Cyberpunk, care îi laudă tocmai efectul de fascinație. În aceeași perioadă, cinematografia explorează universurile virtualității și, după exemplul lui Philip K. Dick, cineaștii problematizează simulacrele și realitatea, în filme precum Tron (Steven Lisberger, 1982), Videodrom (1983), ExistenZ (David Cronenberg, 1999), Cube (Vincenzo Natali, 1999), apoi trilogia Matrix, fără
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
plan poetic, și că ideile filozofice sau științifice, deși sunt uneori deformate de incompetența autorilor în materie, sunt totuși "concretizate", făcute palpabile, chiar și printr-o punere în scenă discutabilă. Ele păstrează, în ciuda sau din cauza acestui fapt, o putere de fascinație care comunică, dincolo de dimensiunea lor informativă, ceea ce M. Nicholson numea "patosul metafizic", care-l mișcă, oricum, pe cititor. Cum spune Ursula K. Le Guin, "universurile science-fiction sunt doar mici bucăți de lumi, făcute din cuvinte". Capitolul 6 Antologie de autori
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
1992). În acest roman, Biblia este rescrisă nu din punctul de vedere al unui El, ci al unei Elli, iar fetele de cel puțin șapte ani, așa-numitele "mosta" se întreabă dacă nu cumva băieții sunt doar niște "mosta ratate". Fascinația pentru diferențierea (sau non-diferențierea) sexuală este evidentă încă din primele texte. Se continuă prin evocarea ființelor artificiale femeile sau sirenele din La Maison au bord de la mer / Casa de la malul mării create din "materie artorganică" (Vonarburg, 2000). • Femeile scriitoare și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Harris și Dylan Bennet Klebold) au ucis cu arme automate, în cantina școlii, la o oră de vârf, 12 colegi, un profesor și au rănit alți 24 elevi, după care s-au sinucis. Autorii abominabilei crime în serie aveau o fascinație maladivă față de Hitler, așa se explică de ce ziua tragediei nu a fost una anodină, deoarece reprezenta împlinirea a 110 ani de la nașterea temutului lider nazist. înfățișarea și stilul lor vestimentar era nonconformist și șocant (dominat de culoarea neagră). De asemenea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se poate face poezie din simpla ocurență a unui cuvânt. În practică, se pot distinge două poetici inspirate din acest program. Pe de-o parte, Herder are în vedere cuvântul "povestit", într-o poezie care narativizează - adesea sub forme folclorice - fascinația față de un anume lexem și față de concentrarea lui semantică. În Corespondența asupra lui Ossian și cântecele vechilor popoare, evocă o legendă referitoare la formarea tunetului prin spargerea unui ulcior 36. Textul dezvoltă ceea ce Herder consideră a fi o percepție originară
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
angajează tradiția literară (coborând până la vechea poezie chineză sau ebraică) care face din aceste configurații lingvistice un procedeu poetic elementar. Importanța acestor idei depășește anvergura lor științifică: faptul că sunt cele mai cunoscute și mai citate propoziții jakobsoniene se datorează fascinației pe care au exercitat-o asupra teoriei literare din secolul al XX-lea. În critica pe care avea să o facă discursului teoretic în Demonul teoriei, Antoine Compagnon observa că "funcția poetică" a jucat un rol decisiv în esențializarea literarității
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
asemenea figuri dominatoare ca să explice mișcarea literaturii și antrenarea mulțimii de scriitori. Dacă teritoriul nu ar fi deja ocupat, literatura nu s-ar putea înfiripa: pentru că literatura nu se generează din gol, din sentimentul că există ceva neacoperit, ci din fascinația exercitată de abundență și debordare. Prea plinul stă în inima literaturii, și asta e valabil și pentru generațiile admirative ale romanticilor, și pentru generațiile critice ale avangardiștilor. Același lucru la Heliade Rădulescu: ceea ce obține prin nomenclatorul de anonomaze e o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
biologică sau cantitativă. În ultimele pagini ale eseului despre Generațiile literare, Julius Petersen spunea că "incalculabilă este și raza de acțiune în spațiu a unei mișcări generaționale, precum și adâncimea efectului ei în societate"129. E riscul și în același timp fascinația pe care o exercită figura generației, de a nu putea limita profunzimea imersiunii sale sociale. Nu e întâmplător faptul că această temă a revenit constant de-a lungul istoriei literaturii române: Generația '27, articolul lui Tudor Vianu despre Generație și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poetului: "Prin urmare, varianta byroniană, prezentă în intenție la noi de mai multe ori înaintea apariției lui Eminescu, nu a căpătat substanță viabilă. La marginea dintre anecdotă și literatură, reprezentată de personalități mediocre, ea n-a putut dobândi forța și fascinația necesare producerii mitului"135. În cea mai recentă sinteză propusă pe această temă, Lucian Boia atribuie caracterul particular al figurii lui Eminescu dimensiunii sale universale: "E primul exponent al spiritului românesc care accede (cel puțin din punctul de vedere al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în constituirea lumii. Această acțiune specială a unei poezii care se înființează în realitate e o constantă care însoțește consacrarea mitului eminescian sub diverse forme și prin diferite teme: influența muzicalității versului eminescian asupra publicului românesc, "boala" care amenință societatea, fascinația pe care o exercită pesimismul asupra tinerilor, chiar și epigonismul, văzut ca subjugare a unei întregi generații de scriitori 141 - sunt teme ale impactului social al unei creații poetice. Nu e vorba aici de recunoașterea socială a valorii unei opere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]