2,707 matches
-
teoretice ale feminismului. Acest lucru se datorează influenței conceptualizărilor funcționaliste ale genului din sociologie (în termeni exclusiv de roluri de gen), includerii genului mult timp doar ca variabilă demografică și nu ca o categorie centrală de analiză și ghetoizării ideilor feministe în interiorul sociologiilor marxiste. Sintagma “sociologie feministă” este considerată de unii o contradicție în termeni căci în sens tradițional sociologia echivalează cu neutralitate axiologică și cu obiectivitate iar feminismul își asumă în mod deschis angajarea, implicarea. Caracteristica importantă a sociologiei feministe
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
datorează influenței conceptualizărilor funcționaliste ale genului din sociologie (în termeni exclusiv de roluri de gen), includerii genului mult timp doar ca variabilă demografică și nu ca o categorie centrală de analiză și ghetoizării ideilor feministe în interiorul sociologiilor marxiste. Sintagma “sociologie feministă” este considerată de unii o contradicție în termeni căci în sens tradițional sociologia echivalează cu neutralitate axiologică și cu obiectivitate iar feminismul își asumă în mod deschis angajarea, implicarea. Caracteristica importantă a sociologiei feministe este înscrierea demersului într-o perspectivă
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
feministe în interiorul sociologiilor marxiste. Sintagma “sociologie feministă” este considerată de unii o contradicție în termeni căci în sens tradițional sociologia echivalează cu neutralitate axiologică și cu obiectivitate iar feminismul își asumă în mod deschis angajarea, implicarea. Caracteristica importantă a sociologiei feministe este înscrierea demersului într-o perspectivă teoretică care acordă un rol și o importanță fundamentală diviziunilor de gen din viața socială. S.g. problematizează inegalitățile de gen contribuind la o înțelegere mai bună a mecanismelor prin care se produc și se
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
acordă un rol și o importanță fundamentală diviziunilor de gen din viața socială. S.g. problematizează inegalitățile de gen contribuind la o înțelegere mai bună a mecanismelor prin care se produc și se reproduc inegalitățile sociale între bărbați și femei. Sociologia feministă nu este doar o sociologie cu femei ci este mai ales o sociologie pentru femei. Strategia inițială de rectificare a absenței femeilor din studiile sociologice prin simpla adăugare a lor în cercetări și prin promovarea lor în cadrul domeniului academic, sau
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
studiile sociologice prin simpla adăugare a lor în cercetări și prin promovarea lor în cadrul domeniului academic, sau cercetările axate pe explicarea inegalităților de gen prin prisma exclusivă a rolurilor de sex (variante liberale) s-au dovedit a nu fi abordări feministe, căci definițiile și barierele conceptuale și de interpretare ale disciplinei în sine nu au fost chestionate. Pentru ca cercetarea sociologică să fie considerată feministă a fost nevoie de mai mult: alt tip de întrebări, alte raporturi între cercetător și cel studiat
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
gen prin prisma exclusivă a rolurilor de sex (variante liberale) s-au dovedit a nu fi abordări feministe, căci definițiile și barierele conceptuale și de interpretare ale disciplinei în sine nu au fost chestionate. Pentru ca cercetarea sociologică să fie considerată feministă a fost nevoie de mai mult: alt tip de întrebări, alte raporturi între cercetător și cel studiat, alte scopuri ale cercetării. Noutatea sociologiei feministe este identificabilă mai ales la nivelul trăsăturilor metodologice și epistemologice și mai puțin la nivel de
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
de interpretare ale disciplinei în sine nu au fost chestionate. Pentru ca cercetarea sociologică să fie considerată feministă a fost nevoie de mai mult: alt tip de întrebări, alte raporturi între cercetător și cel studiat, alte scopuri ale cercetării. Noutatea sociologiei feministe este identificabilă mai ales la nivelul trăsăturilor metodologice și epistemologice și mai puțin la nivel de metode proprii de cercetare. Aflată într-un plin proces de profesionalizare, teoria sociologică feministă se definește prin valorile pe care le promovează și nu
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
cercetător și cel studiat, alte scopuri ale cercetării. Noutatea sociologiei feministe este identificabilă mai ales la nivelul trăsăturilor metodologice și epistemologice și mai puțin la nivel de metode proprii de cercetare. Aflată într-un plin proces de profesionalizare, teoria sociologică feministă se definește prin valorile pe care le promovează și nu prin tehnici particulare adoptate. Cercetarea feministă a impulsionat științele sociale în general și sociologia în particular cel puțin prin: 1.noi resurse empirice și teoretice-experiențele femeilor, mereu la plural (sporirea
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
nivelul trăsăturilor metodologice și epistemologice și mai puțin la nivel de metode proprii de cercetare. Aflată într-un plin proces de profesionalizare, teoria sociologică feministă se definește prin valorile pe care le promovează și nu prin tehnici particulare adoptate. Cercetarea feministă a impulsionat științele sociale în general și sociologia în particular cel puțin prin: 1.noi resurse empirice și teoretice-experiențele femeilor, mereu la plural (sporirea interesului pentru cercetarea femeilor și a experiențelor acestora) 2.noi scopuri pentru cercetare (pentru femei) 3
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
dezvoltarea unei sociologii de ramură-sociologia genului; 5.impulsionarea cercetărilor interdisciplinare; 6.încorporarea unei receptivități de gen în interiorul cadrelor teoretice (gen-izarea sociologiei). Sub influența feminismului colonial, multicultural (practicat de Bell Hooks, Uma Narayan, și, în general, de reprezentantele feminismului nonvestic) sociologia feministă contemporană își asumă din ce în ce mai mult presiunile dinăuntru, operând cu mai multe variabile de cercetare (clasă, etnie, vârstă, apartenență religioasă, preferință sexuală, etc) și nu doar exclusiv cu genul în procesul de interpretare a faptelor, relațiilor și instituțiilor sociale. Nume importante
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
asumă din ce în ce mai mult presiunile dinăuntru, operând cu mai multe variabile de cercetare (clasă, etnie, vârstă, apartenență religioasă, preferință sexuală, etc) și nu doar exclusiv cu genul în procesul de interpretare a faptelor, relațiilor și instituțiilor sociale. Nume importante în sociologia feministă (selecție): Jessie Bernard, Nancy Chodorow, Sandra Harding, Arlie Hochschild, Liz Kelly, Judith Lorber, Ann Oakley, Shulamit Reinharz, Dorothy Smith, Candace West, Don Zimmerman. În România domeniul este, cu mici excepții, neabordat. Microcercetările realizate sub egida Societății de Analize Feministe AnA
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
sociologia feministă (selecție): Jessie Bernard, Nancy Chodorow, Sandra Harding, Arlie Hochschild, Liz Kelly, Judith Lorber, Ann Oakley, Shulamit Reinharz, Dorothy Smith, Candace West, Don Zimmerman. În România domeniul este, cu mici excepții, neabordat. Microcercetările realizate sub egida Societății de Analize Feministe AnA sau, mai de curând, ale centrului Filia, unele lucrări de masterat din cadrul SNSPA-masteratul de studii de gen sau lucrări de doctorat precum cea a Laurei Grünberg (“Sociologia feministă un alt fel de sociologie. Gen-izarea sociologiei între proiect și utopie
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
cu mici excepții, neabordat. Microcercetările realizate sub egida Societății de Analize Feministe AnA sau, mai de curând, ale centrului Filia, unele lucrări de masterat din cadrul SNSPA-masteratul de studii de gen sau lucrări de doctorat precum cea a Laurei Grünberg (“Sociologia feministă un alt fel de sociologie. Gen-izarea sociologiei între proiect și utopie”) și cercetarea Valentinei Marinescu, "Aspecte de gen ale muncii domestice" (2002, Polirom), dar și contribuțiile sociologice întreprinse de sociologul Petru Iluț sunt începuturi în acest sens.
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
Articulată în ultimii 20 de ani, critica feministă a limbajului încorporează un set comun de preocupări și teme în ciuda unui număr mare de perspective și pradigme teoretice sau a unor rezultate empirice de multe ori contradictorii. Astfel, fundamentală studiului limbajului dintr-o perspectivă feministă este tema „tăcerii și
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
20 de ani, critica feministă a limbajului încorporează un set comun de preocupări și teme în ciuda unui număr mare de perspective și pradigme teoretice sau a unor rezultate empirice de multe ori contradictorii. Astfel, fundamentală studiului limbajului dintr-o perspectivă feministă este tema „tăcerii și a excluderii”, care ridică deopotrivă și problema găsirii unei voci autentice în care femeile să se exprime. Tema reprezentării, în care sensul cultural al genului este construit și contestat, reprezintă o a doua preocupare majoră a
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
tema „tăcerii și a excluderii”, care ridică deopotrivă și problema găsirii unei voci autentice în care femeile să se exprime. Tema reprezentării, în care sensul cultural al genului este construit și contestat, reprezintă o a doua preocupare majoră a criticii feministe a limbajului. Cea de a treia direcție principală se concentrază asupra modului și scopului pentru care identitatea noastră de gen este determinată de comportamentul lingvistic. „Vorbirea” și „tăcerea” sunt metafore puternice ale discursului feminist menite să ilustreze modurile în care
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
în multe religii contemporane. Tăcerea nu înseamnă exclusiv lipsa accesului la aceste tipuri de discurs, ea poate fi determinată de autocenzura pe care și-o impun femeile de teama de a nu fi ridiculizate sau ignorate. În aceste condiții culturale, feministele au pus problema exprimării „autentice” a femeilor, a unei scriituri autentice (Woolf, 1989; Mills 1995). Dacă femeile au în cele din urmă acces la discursul public, îndeosebi la literatură și cultură, atunci se pune problema acceptării normelor tradiționale strict masculine
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
a femeilor, a unei scriituri autentice (Woolf, 1989; Mills 1995). Dacă femeile au în cele din urmă acces la discursul public, îndeosebi la literatură și cultură, atunci se pune problema acceptării normelor tradiționale strict masculine cu privire la teme, modalități stilistice. Unele feministe au propus găsirea unor moduri de a scrie care să recunoască și să încerece să exprimne „diferența” femeilor. Aceasta nu înseamnă că ele vor scrie despre lucruri diferite, sau vor refacă în totalitate un stil literar, sau chiar limba în
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
diferență a femeilor, care polarizează excesiv cele două genuri, feminin și masculin. De asemenea, li s-a reproșat promotoareleor acestor concepte, mai ales din partea lingviștilor, utopismul și a-istoricismul lor: deși se pot schimba unele convenții ale uzului lingvistic (și feministele au reușit chiar să schimbe unele dintre ele - vezi limabjul non-sexist) nu se poate reinventa total limba, după cum propun unele feministe (Mary Daly: 1987). Limba depinde de facultățile cognitive înnăscute ale oamenilor pe de o parte, iar pe de alta
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
mai ales din partea lingviștilor, utopismul și a-istoricismul lor: deși se pot schimba unele convenții ale uzului lingvistic (și feministele au reușit chiar să schimbe unele dintre ele - vezi limabjul non-sexist) nu se poate reinventa total limba, după cum propun unele feministe (Mary Daly: 1987). Limba depinde de facultățile cognitive înnăscute ale oamenilor pe de o parte, iar pe de alta uzul lingvistic este o practică socială care depinde de istoria și condițiile de viață ale vorbitorilor; ea care nu poate fi
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
de alta uzul lingvistic este o practică socială care depinde de istoria și condițiile de viață ale vorbitorilor; ea care nu poate fi schimbată prin întreprinderi individuale. Nu putem vorbi din afara structurii, nici despre limbă nici despre societate. În consecință feministele pot lupta împotriva structurii dinăuntrul ei, contestând, criticând reprezentarea femeilor în limbaj și discurs. La nivelul reprezentării femeilor, a experiențelor și preocupărilor acestora, în limbaj, contribuția majoră a feministelor a fost definirea limbajului sexist și a discursului sexist, precum și a
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
vorbi din afara structurii, nici despre limbă nici despre societate. În consecință feministele pot lupta împotriva structurii dinăuntrul ei, contestând, criticând reprezentarea femeilor în limbaj și discurs. La nivelul reprezentării femeilor, a experiențelor și preocupărilor acestora, în limbaj, contribuția majoră a feministelor a fost definirea limbajului sexist și a discursului sexist, precum și a modalităților de luptă împotriva unor astfel de practici lingvistice și sociale. Lumea, așa cum este ea reflectată la nivelul limbii, reprezintă o perspectivă predominant masculină, în concordanță cu credințele stereotipe
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
Teoria politică feministă este o arie nouă în aria feministă apărută la sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90 care susține că statul, politicile și instituțiile au un impact asupra relațiilor de gen. În perspectiva clasică, teoriile politice s-au concentrat asupra aspectelor
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
Teoria politică feministă este o arie nouă în aria feministă apărută la sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90 care susține că statul, politicile și instituțiile au un impact asupra relațiilor de gen. În perspectiva clasică, teoriile politice s-au concentrat asupra aspectelor normative ale guvernării și statului. Politica reprezintă
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
și practica guvernării iar teoria politică este studiul acestora. A guverna „politic” (fără recurgere la violență), înseamnă a guverna prin intermediul instituțiilor și aranjamentelor publice. O astfel de înțelegere a guvernării este specifică pentru regimurile democratice. În regimurile autoritare nici politicile feministe nu au cadre de desfășurare. Teoria politică poate îmbrăca două aspecte: Politica a fost în mare măsură un domeniu-monopol masculin (o afacere masculină) la care femeile nici nu au participat și nici nu au constituit politici (nu au determinat agenda
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]