5,250 matches
-
o lărgire a variabilelor avute în vedere, sunt permisive la experiențe și expertize și nu conduc la pierderi de timp în analiza datelor; au însă dezavantajele că se sprijină pe rutină și, un fapt empiric neverificabil, li se poate contesta fidelitatea și obiectivitatea, datele și criteriile sunt ambigue, iar riscurile unor generalizări pripite sunt destul de mari. Într-o perspectivă istorică, teoriile asupra evaluării pot fi distribuite în trei perioade mai importante. O primă perioadă, care debutează încă de la sfârșitul secolului al
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
valorile sociale (vezi Chancerel, 1991, pp.91-95). În ce mod poate influența reformarea evaluării la nivel de sistem evaluarea la nivel de proces? Referentul procesului evaluativ poate fi determinat în mai multe feluri. De acuratețea specificării acestuia depinde și obiectivitatea/fidelitatea evaluării. Totodată, fiecare referent ascunde în subsidiar și anumite obiective sau funcții ale evaluării. Iată câteva referențialuri de acest tip: 1. Specificarea prin elemente de conținut. Profesorul face evaluarea prin reperarea elementelor de conținut însușite de elevi. Chiar din momentul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
gradul diferit de dificultate a întrebărilor puse, starea psihică a evaluaților etc. În același timp, nu toți elevii pot fi verificați, ascultarea fiind realizată prin sondaj. Verificarea orală reprezintă metoda de evaluare cea mai utilizată în clasa de elevi. Din pricina fidelității și validității scăzute, probele orale nu sunt recomandabile pentru evaluările cu miză mare, cu funcție de decizie sau clasificatorie. Avantajele utilizării probelor orale vizează (cf. Stoica, 2001, pp. 48-49): - flexibilitatea și adecvarea individuală a modului de evaluare prin posibilitatea de a
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
puternică varietate interindividuală și intraindividuală între evaluatori sau la același evaluator în momente diferite, la fel cum starea emoțională a elevului în momentul răspunsului influențează performanța acestuia din punctul de vedere al calității prestației sale); - nivelul scăzut de validitate și fidelitate; - consumul mare de timp, având în vedere că elevii sunt evaluați fiecare separat. Justificarea apelului la proba orală se face prin raportarea la: - obiectivele evaluării în situația concretă; - tipul de evaluare promovat; - numărul elevilor; - timpul disponibil și resursele materiale alocate
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
sistem educațional la altul (10 valori în țara noastră, 5 în Rusia, 13 în Danemarca, 20 în Franța etc.). Ordinea valorică poate fi crescătoare sau descrescătoare. Extensiunea scalei de notare este importantă. Astfel, atunci când scala este restrânsă (4, 5 trepte), fidelitatea notării este ridicată, în schimb puterea de discriminare este scăzută, nediferențiind prea mult valorile diferite ale răspunsurilor. Scalele largi oferă în schimb o discriminare și o nuanțare mai precise, dar riscul erorilor crește. Temă de reflecție Considerați satisfăcător sistemul românesc
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
unele idei principale și a-i permite corectorului să urmărească mai ușor aceste idei. Când se recurge la citate, este necesar să se indice și sursa. Notării și, implicit, probelor care generează anumite note li se pot acorda însemnele validității, fidelității, sensibilității, obiectivității și aplicabilității. Proba este validă (adică este corectă, valabilă) atunci când exprimă în modul cel mai just obiectul pe care-l măsoară (se referă la achizițiile cunoștințelor și deprinderilor de matematică, de pildă, și nu la alte comportamente desfășurate
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Eficiența utilizării testelor docimologice depinde de o serie de condiții riguroase, mai ales de natură instrumentală. În literatura de specialitate se invocă o serie de parametri sub denumirea de „calități” ale testelor. Acestea se referă la următoarele caracteristici: identitatea, validitatea, fidelitatea, consistența, omogenitatea, amplitudinea, sensibilitatea, standardizarea, etalonarea, utilitatea, economicitatea, operativitatea, legătura cu alte teste etc. Totodată, psihologii experimentaliști avansează și o serie de criterii secundare de apreciere a unui test: normativitatea, înregistrarea răspunsurilor, evaluarea răspunsurilor la test, interpretarea rezultatelor, comparabilitatea unui
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
să epuizeze conținuturile stipulate în mod uniform și relevant) și validitatea de criteriu de apreciere (ce indică eficacitatea testului în ceea ce privește prognozarea performanțelor într-un domeniu corelat cu domeniul de conținut verificat sau cu rezultate obținute de subiecți la alte probe). Fidelitatea. Exprimă gradul de constanță al testului prin aplicarea lui succesivă, capacitatea lui de a oferi aceleași rezultate în condițiile examinării subiecților cu alte teste cuprinzând itemi cu valoare echivalentă. Fidelitatea este mai ușor de stabilit în cazul unui test psihologic
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
verificat sau cu rezultate obținute de subiecți la alte probe). Fidelitatea. Exprimă gradul de constanță al testului prin aplicarea lui succesivă, capacitatea lui de a oferi aceleași rezultate în condițiile examinării subiecților cu alte teste cuprinzând itemi cu valoare echivalentă. Fidelitatea este mai ușor de stabilit în cazul unui test psihologic, pentru ca variabila implicată să nu se modifice în timp - memoria, inteligența etc. -, pe când, în situația unui test de cunoștințe, operațiunea este problematică, din cauză că în materie de cunoștințe intervine uitarea, restructurarea
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de stabilit în cazul unui test psihologic, pentru ca variabila implicată să nu se modifice în timp - memoria, inteligența etc. -, pe când, în situația unui test de cunoștințe, operațiunea este problematică, din cauză că în materie de cunoștințe intervine uitarea, restructurarea ansamblului cognitiv etc. Fidelitatea unui test este influențată de mai mulți factori: lungimea testului (cu cât testul este mai lung, cu atât sunt mai mari șansele să diferențieze mai bine între niveluri apropiate de performanțe), împrăștierea scorurilor (cu cât distanța dintre scorul cel mai
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
cu atât vor fi mai bine marcate diferențele dintre performanțele individuale ale subiecților și mai puțin probabilă modificarea ierarhiei acestora la o nouă aplicare a testului), dificultatea testului (un test prea dificil sau prea ușor pentru subiecții testați influențează negativ fidelitatea, întrucât, în ambele cazuri, testul are o putere de discriminare redusă, scorurile înregistrând o împrăștiere redusă). Omogenitatea. Se referă la unitatea de structură și de conținut la nivelul ansamblului și al fiecărei secțiuni în parte. Asta nu înseamnă că toți
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de la repere identificabile. Avantajele acestei categorii de itemi: - testează un număr de elemente de conținut într-un timp scurt; - asigură informații vizând însușirea noțiunilor de bază care permit înțelegerea și aplicarea fiecărui nou conținut de învățare; - se caracterizează printr-o fidelitate ridicată. Pentru această categorie de itemi nu este necesară o schemă de notare detaliată; punctajul se acordă în funcție de marcarea răspunsului corect. Itemii cu alegere duală solicită asocierea unuia sau a mai multor enunțuri cu una din componentele cuplurilor de alternative
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
se produce prin efortul de a suprapune peste realitate sensurile resuscitate ale postvalorilor sintezei reprezentate de modernitatea randamentală născută din industrialism. La drept vorbind, nu este ceva ce contrazice definitiv atitudinea umanității în fața habitudinilor. Omul a avut dintotdeauna propensiunea spre fidelitate. Nu din alt motiv se spune că obișnuința este a doua natură a omului. Reperele cognitive și axiologice sunt inerțiale și au efecte remanente și atunci când contextul lor determinant a dispărut. Ba chiar uneori efectele lor sunt atât de puternice
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
triumfă starea naturală, vidul, vacuitatea juridică. Nu există nedreptate în sine, ci numai prin referire la ceea ce s-a înțeles și s-a definit în prealabil între două părți ca fiind drept, respectiv nedrept. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește fidelitatea, care presupune promisiunea pe care poți să o încalci dacă și numai dacă ea a fost făcută în mod clar, între indivizi liberi, consimțind la aceasta, excluși din comunitatea delincvenților relaționali. Sau în ceea ce privește orice altă virtute - dar și viciu... - care
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pentru satisfacerea altor trebuințe, ca, de exemplu: nevoia de autocunoaștere; orientarea deciziei; reducerea unor disfuncții sau insatisfacții la locul de muncă etc. BTPAC, prin informațiile pe care le oferă, permite satisfacerea acestor trebuințe. Considerăm că, dincolo de calitățile psihometrice intrinsece (validitate, fidelitate etc.), un instrument de evaluare trebuie să aibă și „validitate de exploatare”, adică să satisfacă în cât mai mare măsură nevoile clientului. 4.2. BTPAC și evaluarea funcționării cognitive Testele din BTPAC pot fi utilizate individual sau în diverse combinații
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de informare, minimumul temporal necesar fiind, după părerea personală, de șase-șapte ore zilnic. Forțarea „producției universitare” s-a făcut cu prețul superficializării învățământului superior. Instituțiile de învățământ tradiționale au fost nevoite să-și protejeze propriile cadre prin sporuri financiare de fidelitate și prin interdicția, pentru propriile cadre, de a preda în alte instituții de învățământ. Urmarea „firească” a supradimensionării rețelei de învățământ a constat în crearea ad-hoc a unei rețele universitare noi, forțarea obținerii unor titluri universitare, apariția unei mari cantități
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
obiective (de laborator și de teren: observație, interviu, studiu de caz, chestionar și analiza documentelor, evaluări ale evaluatorilor experți, metode/probe psihofiziologice, endocrine și biochimice etc.) și instrumente de investigare a SO, care ar trebui să îndeplinească criteriile de validitate, fidelitate, relevanță, fiabilitate, standardizare. Kasl (1998, apud Brate, 2002) sumarizează variatele considerații privind „dilema subiectiv vs. obiectiv”, prezentând argumente atât în favoarea strategiilor de măsurare obiectivă, cât și subiectivă. Alegerea unui instrument de măsurare/diagnoză a SO este în mod clar dependentă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de scopul investigării și orientarea paradigmatică a cercetătorului. O problemă cu care se confruntă multe dintre instrumentele de diagnoză este legată de definirea conceptuală, operaționalizarea și măsurarea constructului de „stres ocupațional/profesional, organizațional”, precum și de îndeplinirea criteriilor științifice riguroase de fidelitate și validitate a scalelor utilizate. În abordările timpurii ale stresului muncii s-a adoptat o perspectivă unidimensională (unele ocupații erau considerate ușoare, altele grele, deci mai stresante), iar cei mai des utilizați indicatori ai solicitării/încărcării muncii erau considerați: orele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
4 itemi, nerăbdare - 5 itemi; influență și control: control - 5 itemi, influență personală - 3 itemi; coping: focalizare pe problemă - 6 itemi, balanță viață - muncă - 4 itemi, support social - 3 itemi. Pentru a elimina din limitările unor instrumente cu validitate și fidelitate redusă parțial sau controversată (de exemplu, a variantei originale a Occupational Stress Indicator - OSInd, Cooper, Sloan, Williams, 1998) și a veni în întâmpinarea organizațiilor și marilor corporații, care doreau să dispună de un instrument de diagnoză valid pentru auditul stresului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sănătate etc.). PMI s-a dezvoltat în două etape: prima a constat în verificarea proprietăților psihometrice cu ajutorul analizei de itemi și analizei factoriale; în a doua etapă s-au adăugat itemi noi, în special în cazul scalelor cu o slabă fidelitate, rezultând astfel scale adiționale. La ora actuală PMI este utilizat de numeroase companii și firme internaționale, existând posibilitatea completării și prelucrării computerizate a datelor sau transmiterii prin internet a profilurilor detaliate la nivel individual sau grupal. PMI a fost tradus
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
44). Intensitatea relației dintre performanța decizională și cele două perioade de după schimbare a fost mult mai mare (r =.72). Aceste rezultate arată că performanța decizională post-schimbare include ceva ce nu este prezent în performanța decizională inițială. Tabelul 1. Statistici descriptive, fidelitate și coeficienți de corelație Variabile M SD 1 2 3 4 5 6 1. Performanța decizională (înaintea schimbării) 8.89 3.51 0.83 2. Performanța decizională (după prima schimbare) 6.55 4.55 0.32 0.84 3. Performanța
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
0.01 -0.35 -0.35 0.14 0.12 0.89 Note: N=63 p<.05 Performanța decizională este operaționalizată ca medie pătratică a erorilor (un indicator al corectitudinii), astfel încât scorurile mici indică o performanță decizională ridicată. Coeficienții de fidelitate apar pe diagonala matricei. 6.5.2. Testarea ipotezelor Ipotezele studiului afirmă că relația dintre diferențele individuale și performanța decizională este moderată de contextul sarcinii, astfel încât această relație va fi mai puternică după o schimbare neașteptată a contextului, caz în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
față de alte stiluri de viață, perspective controversate) sau estetica (preocupare pentru arte, muzică, estetică). Rezultatele acestei analize suplimentare sunt prezentate în tabelul 3. Tabelul 3. Corelații între dimensiunile de personalitate și performanța decizională inițială și în condiții de adaptare Dimensiuni Fidelitate Performanță decizională inițială Performanță decizională după prima schimbare Performanță decizională după a doua schimbare Dimensiuni ale conștiinciozității (1) Competență .72 .01 .01 .02 (2) Ordine .82 .00 .25 .35 (3) Responsabilitate .82 -.04 .26 .28 (4) Autorealizare .77 -.27 .14
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
lor cu privire la factorii care influențează pregătirea și reușita sesiunilor de examene. În tabelul 4 se sintetizează răspunsurile care au amplasat pe primul loc respectivii factori. Tabelul 4. Rezultate privind factorii care influențează succesul la examen Facultatea Număr subiecți Nivelul inteligenței Fidelitatea și promptitudinea memoriei Întâmplarea fericită: „A-ți pica ce ai citit” A folosi cu succes abilitățile mentale Pregătire din timp Aptitudini corespunzătoare profilului facultății A avea profesori buni Buna planificare a activităților zilnice Geo 53 43,29% 11,32% 1
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
aceasta am elborat CHESTIONARUL CR, cu cinci categorii comportamentale de conducere: considerație pentru subordonați (CR1); motivarea subordonaților (CR2); preocuparea pentru rezolvarea sarcinii cu ajutorul subordonaților (CR3); clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii subordonaților (CR4); flexibilitatea comportamentală a liderului militar (CR5). Indicatorii de fidelitate și validitate obținuți pentru Chestionarul CR sunt semnificativi, astfel că instrumentul a fost folosit atât pentru autoevaluare, cât și pentru interevaluarea comportamentelor de rol specifice liderului militar. Esența competenței psihosociale o constituie raportarea adecvată la subordonați, premisa acestei raportări constând
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]