19,247 matches
-
în "unitatea constantă a realității", dar și în ordinea unei evoluții cu finalitate. În primul caz, el apare determinat cauzal, în timp ce în al doilea apare liber. Orice fenomen este integrat ambelor ordini. Astfel, un "fapt material" este privit de știința fizicii ca izolat și întotdeauna același; dar el este, totodată, un fapt istoric, privit dinspre evoluția totală a universului. Așa cum un fapt de conștiință este privit ca fapt liber, într-o ordine de finalitate, dar el poate fi gândit și prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
român drept o construcție abstractă. Înțeles astfel, el face inutilă intenția de a-i păstra un sens de "realitate", fie aceasta subiectivă. Totuși, dinspre filosofia transcendentală (care trebuie să răspundă următoarelor întrebări: Cum este posibilă matematica pură? Cum este posibilă fizica pură? Cum este posibilă metafizica în genere? Cum este posibilă metafizica știință?), timpul kantian, ca intuiție a priori, are sensuri care trimit la o "realitate"; el posedă o funcție constitutivă față de fenomen și este necesar în arhitectonica subiectivității transcendentale. Programul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
îi deschide o di-mensiune ontologică: Nici un lucru obiectiv nu există pentru noi în afara celor trei concepte de timp, spațiu și energie"273. Timpul și spațiul nu semnifică decât dimensiuni ale realității unice: energia. Imaginea aceasta este însă mai mult una "fizică". Nu găsim aici o imagine a lumii în care omul să-și recunoască, printr-o atitudine reflexivă, "locul natural"; spațiul și timpul, după cum am văzut, nu sunt eterogene. Totuși, întărind la limită sensurile, putem spune că omul se confundă cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ANTONIADE, Constantin, Iluziunea realistă. Încercare de critică filosofică, în vol. Opere, Editura Eminescu, București, 1985. AUGE, Marc, Religie și antropologie, traducere de Ioan Pânzaru, Editura "Jurnalul literar", București, 1995. ARISTOTEL, Metafizica, traducere de Șt. Bezdechi, Editura Academiei, București, 1965. ARISTOTEL, Fizica, traducere de N.I. Barbu, Editura Moldova, Iași 1995. ARISTOTEL, Etica nicomahică, traducere de Stella Petecel, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988. ARISTOTEL, Politica, traducere de Șt. Bezdechi, Editura Antet, 1996. AUGUSTIN, Confessiones (Mărturisiri), traducere de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formale ale experienței nu sunt numai și în primul rând condiții logice, condiții de consistență și noncontradicție, ci condițiile sub care toate corpurile, proprietățile și relațiile sunt gândite ca aparținând unei naturi în genere." Mircea Flonta, O explicație a conceptului "fizică pură" în "Critica rațiunii pure", în vol. col. Imm. Kant 200 de ani de la apariția "Criticii rațiunii pure", București, Editura Academiei, 1982, p. 47. 85 H. Bergson, L'évolution créatrice, Paris, Félix Alcan, 1929, cap. I: L'évolution de la vie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în vol. col. Imm. Kant 200 de ani de la apariția "Criticii rațiunii pure", București, Editura Academiei, 1982, p. 47. 85 H. Bergson, L'évolution créatrice, Paris, Félix Alcan, 1929, cap. I: L'évolution de la vie Mécanisme et finalitaté. 86 Aristotel, Fizica, II, 7, 198 b., Iași, Editura Moldova, 1995, p. 50. 87 Ibidem, p. 37. 88 Idem, Metafizica, II (), 2, Editura Academiei, 1965, p. 97. 89 Aristotel stabilea, în Fizica (198 a), patru tipuri de cauze: materială, formală, eficientă și finală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cap. I: L'évolution de la vie Mécanisme et finalitaté. 86 Aristotel, Fizica, II, 7, 198 b., Iași, Editura Moldova, 1995, p. 50. 87 Ibidem, p. 37. 88 Idem, Metafizica, II (), 2, Editura Academiei, 1965, p. 97. 89 Aristotel stabilea, în Fizica (198 a), patru tipuri de cauze: materială, formală, eficientă și finală. "Dar de vreme ce există patru cauze, este de datoria cercetătorului naturii să știe despre toate și să reducă la toate întrebarea : de ce? și anume, materia, forma, mișcarea, motivul." Ed. cit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Faptele: Deci, când avea doar douăzeci și cinci de ani, Julius Zimberlan l-a condamnat pe numitul Marc R. Stan la douăzeci și cinci ani de închisoare. Cazul a stârnit curiozitatea presei, mai ales că Marc R. Stan era aceeași persoană cu profesorul de fizică al lui Julius Zimberlan în ultimele două clase de liceu, iar cei doi avocați ai inculpatului Stan au cerut strămutarea procesului pe motiv că judecătorul s-ar fi aflat în incompatibilitate, întrucât fusese lăsat corigent la fizică tocmai de către inculpat
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
cu profesorul de fizică al lui Julius Zimberlan în ultimele două clase de liceu, iar cei doi avocați ai inculpatului Stan au cerut strămutarea procesului pe motiv că judecătorul s-ar fi aflat în incompatibilitate, întrucât fusese lăsat corigent la fizică tocmai de către inculpat. 4. Sentința: (Renunțăm la 3. (redarea dezbaterilor), întrucât ele n-au prezentat nimic deosebit. Păi, dacă în acea fază n-a pledat încă maestrul Ludovic L. pe care nu-l cheamă Ludovic L....) În motivarea deciziei sale
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Julius Zimberlan, pe când Julius Zimberlan încă nu era Profesorul Universitar Emerit Academician Doctor Dr. h. C., a arătat cât se poate de limpede că se poate face o carieră de excepție și fără să fi fost obligat să tocești la fizică în cei mai frumoși ani ai inocentei adolescențe. Și a dat o serie de exemple din realitatea istorică, dar și din contemporaneitate, de mari personalități total nepricepute la fizică. Printre alții, și Președintele țării, un elev model, a fost mediocru
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
de excepție și fără să fi fost obligat să tocești la fizică în cei mai frumoși ani ai inocentei adolescențe. Și a dat o serie de exemple din realitatea istorică, dar și din contemporaneitate, de mari personalități total nepricepute la fizică. Printre alții, și Președintele țării, un elev model, a fost mediocru la disciplina fizică, fapt care l-a privat de locul unu pe liceu, deși ar fi meritat această distincție din plin. Prin extensie, fizica a devenit materie facultativă în
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
mari personalități total nepricepute la fizică. Printre alții, și Președintele țării, un elev model, a fost mediocru la disciplina fizică, fapt care l-a privat de locul unu pe liceu, deși ar fi meritat această distincție din plin. Prin extensie, fizica a devenit materie facultativă în toate liceele din țară. Așa că profesorul Marc R. Stan a fost insistent sfătuit să renunțe la recurs, pentru că formularea acestuia ar putea fi socotită un act de denigrare a Președintelui țării. (Care, în marea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a fi la curent cu scuza noastră!". Așa că prudența rămâne întotdeauna mama înțelepciunii! Mai ales când este vorba despre Justiția suverană! 3 Vezi și Rezumatul 7 (din cursul VII: "Formularea soluției") 4 Dar trebuie precizat că nu președintele mediocru la fizică l-a grațiat pe Marc R. Stan, ci gloriosul urmaș al acestuia, cel care a ajuns la Înalta Funcție în urma unui puci. Totodată, disciplina fizică a devenit din nou materie obligatorie în toate liceele din țară. 5 Faptul că n-
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
esență particularitățile mediului, au caracter interdisciplinar prin esență. Tendința de a gândi educația ecologică în termeni specifici științelor naturii se datorează interesului mai pregnant manifestat de cadrele didactice care predau biologie, geografie, chimie, față de profesorii ce predau alte discipline (ex: fizică, matematică, discipline socioumane, etc.). Educația cu privire la mediu se poate realiza parțial și prin alte discipline școlare (geografie, chimie, istorie, educație civică, etc.). Educația ecologică nu poate fi integrată într-o singură arie de cunoaștere; deoarece este un proces complex, necesită
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
prin micropercuție, cu nanolaser și cu femtolaser) și la efectul acestora asupra structurii și deci și proprietăților unor materiale utilizate în industria aerospațială și nu numai (aliaje bază Al și Ti, respectiv superaliaje bază Ni), dar și informații din domeniul fizicii laserilor (efectului „gun” relativist, modelarea fizică a interacțiunii dintre un fascicul laser și un câmp magnetic uniform, modelarea fizică a producerii unui fascicul de particule încărcate prin intermediul ablației laser) și o aplicație informatică inovativă, ce realizează predicția rezultatelor obținute prin
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
chimic sunt identici; compușii chimici sunt creați prin combinarea atomilor diferiți; reacțiile chimice implică reorganizarea atomilor. În 1897, Joseph John (J.J.) Thomson a efectuat experimente asupra razelor catodice, concluzionând că sunt corpusculi încărcați negativ (electroni) [7, 8]. Cercetările din domeniul fizicii, chimiei și matematicii au condus la ideea că atomii, ionii și moleculele (speciile) există în stări caracterizate de niveluri discrete de energie și că pot interacționa cu radiația electromagnetică. Astfel, în 1901, Max Plank arăta că energia poate fi emisă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
sau flux de producție - productivitatea mărită, bazată pe laseri, propune noi modalități de obținere a produselor. Laserii sunt utilizați în următoarele domenii: domeniul științific: spectroscopia (ex.: Raman), tehnici interferometrice, investigarea fenomenelor optice neliniare, holografia, detecția și determinarea distanței - geologie, seismologie, fizica atmosferică, astronomie, distanța lunară, prelucrarea materialelor (tăierea, sudarea, brazarea, îndoirea, marcarea, curățarea), armament, fotochimie (biochimie), răcire, fuziune nucleară, microscopie (cu scanare confocală, excitare bi foton, microdisecție); domeniul militar: Țintirea, măsurarea distanțelor, măsuri contraofensive, comunicații, arme cu energie direcționată; domeniul medical
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
comportament haotic (plasme, în particular), sunt cunoscute pentru atingerea auto-similarității și pentru manifestarea de fluctuații puternice, în afara oricărei scări [76, 77]. Având în vedere că fractalitatea se manifestă ca o proprietate universală a sistemelor complexe precum plasma, este imperativă dezvoltarea fizicii fractalice, prin non-diferențialitate (proceduri matematice în [76, 78], implicații fizice în [77, 79]) și, în particular, al teoriei relativității la scală [76]. Celelalte rădăcini pot fi determinate folosind (2.73). Modurile de vibrare sunt de fapt unde staționare, în cadrul fluidului
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
rețelelor cu auto organizare). Anii 1980 aduc, pe lângă noi descoperiri în domeniul rețelelor neuronale, și calculatoare digitale mai puternice, capabile să ajute cercetătorii în demersul lor. Astfel că, la începutul anilor 1980, odată cu o nouă abordare a rețelelor folosind formalismul fizicii statistice, prin punerea în evidență a analogiei dintre rețelele recurente (destinate memorării asociative) și sistemele de spini magnetici, propusă de John Hopfield, se marchează începutul unei noi perioade de interes în domeniu, caracterizată prin extinderea domeniilor de aplicabilitate și volumul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
evident. A lăsa ca profitul să modeleze relieful academic Înseamnă ca multe discipline sau specializări să dispară doar pentru că la un moment dat unele dintre acestea nu sunt agreate de cei care bat la porțile universității pentru a le „Întreține” (fizica, matematica, chimia etc.). Nu „legea banului” trebuie să ne urmărească. Să fi devenit reglajul dintre cerere și ofertă noua ideologie a vremurilor noastre? Au mai fost astfel de situații, când din rațiuni ideologice au fost „retezate” facultăți inconfortabile sau „nerezonante
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a vizat numai măsurarea reprezentării pe care o au beneficiarii despre acest obiect de studiu. Considerăm că această disciplină este bine percepută, comparativ cu multe altele (să ne Închipuim care ar fi percepția de către elevi a orei de matematică sau fizică - nu cred că s-ar atinge nota cinci!). De bună seamă că această plasare - ce dă seama de reprezentări și expectanțe ale elevilor - constituie un mare avantaj, ce trebuie exploatat de către profesorul de religie. Copiilor le place să studieze religia
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sale, la cumulul simbolic adiacent. Nu toți dintre noi au o evidentă sensibilitate religioasă sau o vocație clar statuată, dar cu instrumentele cunoașterii sau acțiunii specifice putem decela zona de transcendență ce se insinuează În domeniul pe care-l reprezentăm (fizică, matematică, literatură, arte, filozofie, psihologie etc.). Ar fi un semn de onestitate epistemică să Împingem lucrurile până la capăt și să-i dăm lui Dumnezeu ce este al Său. Prezența Sa se simte peste tot, În orice domeniu. Nu-i obligatoriu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pentru a introduce noțiuni de geometrie cu caracter aplicativ, e ispitit a reflecta la știința numerelor și raportează la tradiția romană „al nostru obicei de numărare” și unitățile autohtone de măsură. I se atribuie, argumentat, și o Gramatică de la învățătura fizicii (1796), grupând, în câteva capitole distincte, termeni și cunoștințe de științele naturii în sens larg: „somaloghie” (anatomie), „cosmologhie” (astronomie), „aerologhie” (meteorologie) ș.a. (tradusă tot după izvor italian, s-a difuzat, la vreme, doar în manuscris). O mențiune merită prefața ce
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
merită prefața ce aborda, în spirit luminist, aspecte privitoare la constituirea limbajului științific. Traduceri: Platon Levșin, Gramatica teologhicească, Iași, 1795; Alessandro Conti, Elementi aritmetice arătate firești, Iași, 1795; Claude Buffier, De obște gheografie, Iași, 1795; [Autor neidentificat], Gramatica de la învățătura fizicii, îngr. și introd. A. I. Babii, Șt. Lupan, Chișinău, 1990. Repere bibliografice: P. V. Haneș, Scriitorii basarabeni, București, 1920, 58-93; Iustin Șt. Frățiman, Studiu contributiv la istoricul mitropoliei Proilavia (Brăila), Chișinău, 1923, 68-91; Șt. Berechet, Episcopia Hotinului. Activitatea literară a episcopului
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
investigației culturale întemeiate pe numeroase precizări terminologice și referiri la bibliografia de specialitate și autenticitatea confesiunii directe. Autorul reia unele idei de mult vehiculate în scrierile despre dragoste, cum ar fi aceea a distincției între sexualitate și erotism, expresii ale fizicii, respectiv metafizicii iubirii, însă își înviorează reflecțiile, nu întotdeauna profunde sau originale, prin nota de prospețime, ecou al trăirii personale nemijlocite. SCRIERI: Semnele timpului. Opinii, dialoguri, Iași, 1988; Pharmakon, București, 1989; ed. (Căutarea căutării), Iași, 1990; 1990. Vremea în schimbare
ANTONESEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285392_a_286721]