3,537 matches
-
Numai așa ar putea fi detaliat acest: , această expresie picturală a evenimentului anual în care, așa cum scrie Sunday Time: . Mulțimea este descrisă în dinamicile ei diferite. Un acrobat încearcă să și convingă copilul să participe la spectacol dar acesta, probabil flămând, se uită la coșul cu merinde din apropiere. O ghicitoare vrea să atragă atenția unei doamne, aflate în trăsură, în timp ce soțul acesteia din urmă, cu mâinile în buzunare, privește disprețuitor la fata care ar vrea să-i vândă flori. În spatele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
rea populației, rolul primăriei și al administrației în general, cu instituția Eforiei locale la 1851, evenimente ca acelea ale cuce riri i Independenței de stat a României la 9 mai 1877, mișcările locale de la 1906 1907, cu rolul important al Flămânzilor, camp ania militară de la 1916-1918, a celei din 1940-1945, cu eroii neamului, sunt momente importante de concretizare a așezării care se che amă Dorohoiul și al anilor de după 1989. 100 Deosebit de interesantă devine tratarea Istoriei Dorohoiului prin toponimie, folosind documentația
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe când miile de țărani se târăsc pe străzile orașului, loviți de nevoi și de sărăcie, morarii - rubiconzi și veseli, hălăduiesc în locuințe monumentale, ceea ce reflectă traiul de mizerie al producătorului grâului, cel de huzur al speculanților pâinii.” ...” Dacă lacrimile celor flămânzi se prefac în mărgăritare pentru vanitatea neroadă a sătuilor... statornicia și liniștea societății se tulbură! Cei care au urechi de auzi t să audă!” * Anul 2008. Prețul grâului - 0,35 lei kg la țăranul producător și 0,70 lei prețul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
am copiii în liceu. Două fete la „Ortodoxʺși băiatul la „Haretʺ. Î nainte vreme îmi cereau să-i duc la Cișmigiu, la Moși, la Cinema. Acum sʹau plic tisit de toate astea și vor să mai vadă altceva. Curiozitatea lor flămândă mi-a plăcut. Am colindat cu ei teatrele serioase, revistele și matchurile sportive. Am fost cu ei la ștrand, la Lido. Dar sʹau săturat și de astea. Întrʹo zi mʹam pomenit, cerâ ndu-mi să-i duc să vadă... muzee. Ideea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nici firmiturile... ca să le împartă cu cânii... Lumânărică o vedea ori de câte ori o întâlnea, o mângâia, îi făcea promisiuni care-i alimentau zâmbetul, iar a doua zi ea avea în bătătură o vacă ce cu lapt ele ei sătura gloata copiilor flămânzi, introducând bucurie în bordeiul deznădăjduitei... Îi era greu monografistului să înșire toate f apte le bune pe care le făcea zilnic Lumânărică. Fapte de om sfânt - le califica N.A.Bogdan, stăruind în exemplele de viață, generalizându-le. Să judecăm, ne
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Ion Lumânărică de la Tutova ori fostul demnitar Constantin Hamangiu, originar de la Pogonești - Tutova, cu veniturile lor. După 1989, când oamenii au revenit la demnitatea străbună, n am auzit despre vreun demnitar român care să-și fi pus agoniseala la dispoziția flămânzilor, care nu s deloc puțini în România. Oare de ce? Venerându-l dar aducându-l în judecată publică, Pamfil Șeicaru, director la „Curentul” București, sc ria în ziarul său la 9 ianuarie 1932 despre C. Hamangiu: „La capătul unei cariere, fără ca
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu vă pierdeți speranța, nu e departe ziua, când ne vom trezi că toate magazinele și cașcarabetele cu mărunțișuri s-au înconjurat ferm de garduri electrice păzite bodyguarzi, gata oricând să-ți dea un cap în dinți și de pitbulli flămânzi, amatori de sânge. Ca să ne țină departe de rafturile lor, cum e și normal pentru un popor, care este presupus format sută la sută din hoți. Cadavrele din debaraua României Vă rog să-mi dați voie, ca înainte de a începe
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
multă țigănime". Buna dispoziție o îndeamnă pe Mili să fie simțitoare la suferința norodului ("nu-i venea să creadă că poate exista atâta mizerie"), însă de milostenia ei profită nu atât femeia, istovită de mulțimea nașterilor și de povara copiilor flămânzi, cât bărbatul bețiv și brutal, care aplică în familie legea cnutului. Dacă însă țăranii au sufletul ca neantul, dacă sunt primitivi și șireți, reproducându-se bezmetic, ca iepurii (Voichița, țăranca ce are grijă de conacul lui Bizu, are nouă copii
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
văzu acum pe Luțica, înecată" e ultima privire în oglindă a femeii care, iubind, se desparte de viață, de Luțica cea "ră de muscă" și de propriul ei trecut, ca de un groaznic coșmar în care oamenii sunt pătimași și flămânzi, asemeni crapilor "cu gurile lacome, hâde". Cu această celebrare a iluziei creatoare se încheie, de altminteri, și cariera de prozator a lui Lovinescu. Pentru că cele câteva episoade publicate în presa vremii din monumentalul proiect al Mălurenilor par a ilustra un
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
înserare înaltă și luminoasă, cu un cer siniliu, fără nici un nor. De undeva de departe se auzi un fel de lătrat ascuțit, repetat de vreo câteva ori, ce suna ca o sângerare printre tihărăile dealului, era poate a unei vulpi flămânde sau a unui alt animal, Simiuc niciodată nu reușise să identifice animalele sălbatice după sunetele care le scot. Bătrânul Tofan, văzându-l gânditor, fără să lase lucrul izbucni deodată într-o șoaptă susurată ca un pâlc de ierburi atinse pe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Boc & Comp, au o mare importanță și niște legi americane, numite Legile lui Murphy. Și după câte s-a observat, Legile lui Murphy acționează al naibii de bine pe aici (exact ca în principiul românesc în care se spune că la cel flămând, felia de pâine unsă cu unt, cade în praf, întotdeauna cu partea unsă în jos). Dacă vreți să le studiați există adevărate coduri de Legi a lui Murphy și doar pentru a ilustra concizia lor voi aminti primul corolar a
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
m-aș forța eu ca să fac o glumă bună, niciodată n-o să iasă așa de al naibii, de să râdă și curcile până în mileniul IV, cum a făcut-o de exemplu guvernanții cu profesorii, cu această tagmă idealistă, veșnic flămândă și pusă pe cârcoteală, cu acești coate goale, mațe fripte, rupți în fund și- n bugetul personal, când printr-o lege votată de ditamai Parlamentul țării, acestor nehaliți li se dădea 50% la salariu. Ehei, vă mai amintiți poate, câți
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
din salariul lor cel amărât și asta nu a fost decât începutul. În iunie 2010 le-a mai tăiat 25%. Credeți că s-au învățat minte? Aiurea! Dacă mâine ar fi alegeri pe cine credeți că ar vota această gloată flămândă de licențiați? Ați ghicit, tot pe cei care i-au jecmănit, fiindcă, vezi matale, la noi intelectualitatea este de dreapta (ptiu!) și trebuie să se comporte ca atare și la vot. Ce să-i faci, ca și capra, cu cât
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
acestea înlocuiesc comunitățile locale. Cei mai mulți apreciază comunitățile virtuale ca fiind mai puțin satisfăcătoare decât cele locale și sunt conștienți de limitele pe care le presupune participarea la activitatea unor comunități online. "Cei mai mulți participanți realizează faptul că cei săraci și cei flămânzi nu se găsesc în cyberspațiu, în special nu în cadrul unor comunități presetate, imateriale. Cei mai mulți sunt conștienți de pericolul utilizării Internetului ca o modalitate de evadare din calea nevoilor oamenilor adevărați și de faptul că membrii comunităților religioase au mai multe
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
noroace porcești. În privința integrării populației în câmpul muncii, de exemplu, ce șansă mai mare poată să aibă un guvern decât acest exod masiv în străinătate? Dintr-odată, șomajul cade la cifre aproape neglijabile. În loc să-i ai pe cetățeni în stradă, flămânzi, strigând lozinci anarhiste, spărgând geamuri și luându-te de gât, îi ai în străinătate. Îi revezi la Paști și la Crăciun, între timp ei își trimit agoniseala din străinătate pentru a-și susține familiile și a le integra în circuitul
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
hibrid pentru semințe, la copilit roșiile sau la alte treburi la care nu se așteptau. Unele fete, mai pricepute în arta culinară, rămâneau alături de bucătăresele consacrate pentru a pregăti mâncarea pe gustul celor aproximativ o sută și ceva de guri flămânde. Masa de dimineață și cea de seară o serveau toți cam la aceeași oră, la cantină, împreună cu miile de muște și bâzoi de tot felul ce roiau în jurul castroanelor sau a cănilor ușoare din tablă de aluminiu boțite și strâmbe
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
diferite dobitoace și orătănii domestice, cu șandramale învelite cu bucăți de carton gudronat, tablă ruginită sau șindrilă putredă, înnegrită de vreme în jurul cărora roiau din zori și până noaptea târziu droaie de copii murdari, desculți, cu hainele zdrențuite, probabil și flămânzi, impresionau neplăcut pe cei ce le priveau. Câțiva dintre acești copii ștrengari, năstrușnici și cu chef de joacă, făceau cu mâinile semne de salut. În naturalețea și spontaneitatea lor, erau chiar simpatici, iar călătorii priveau la ei cu drag. Alții
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a servit numai pe el? Oare ca recompensă pentru că i-a cedat locul sau, mai probabil că, în timp ce el era pe coridor în picioare, ceilalți și-au luat gustarea, iar femeia, cu spiritul ei de gospodină a sesizat că e flămând lup și că înghite în sec. Asta era explicația. Cu gândul la stomac și la foamea care trebuia astâmpărată, își reveni imediat și continuă dialogul. Dar cum a murit? Bănuiesc că era tânăr. Era totuși plăcut să o asculți. Vorbea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
el acolo, iar așa devreme nici gestionarul nu i-ar deschide. Să fi dormit în sat? Mai știi... Știam una focoasă, care a pus ochii pe el. Am început, Doamne iartă-mă, să intru la bănuieli, să mă frământ. Copiii flămânzi așteptau cu gurile deschise mâncarea care parcă nu se mai gătea. Am făcut un scrob cu ouă, brânză și măliguță caldă, le-am dat să mănânce. Mie nu-mi ardea nici de mâncare, nici de nimic. Ași fi vrut doar
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Trebuia s-o ridice și pe sora lui. O ținea strâns de mână. Era foarte grea. Îl trăgea în jos. Cu eforturi supraomenești a reușit și de data aceasta. Acum erau sus amândoi. Mai aveau de urcat câteva trepte. Dulăii flămânzi, nervoși și nerăbdători se străduiau în urma lor, voiau să facă același lucru hămăind și urlând din ce în ce mai tare, din ce în ce mai amenințător. Nu izbutiseră chiar de la prima încercare. Încă puțin și vor urca și ei, vor fi din nou pe urmele lor. În fața
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
foamea celor nevoiți să se ascundă în peșteră, se solda cu victime omenești. Lupta decisivă nu mai putea fi amânată. Forțele, ce trebuiau să se confrunte, nu erau egale. Diferența între ei era cea dintre un motan nedomesticit: rotofei, vânjos, flămând și lacom și niște amărâți de șoricei ce se ascund undeva, despărțiți și apărați de o găurică prin care motanul nu poate pătrunde oricât s-ar strădui. Situația fiind care pe care, nu lăsa loc pentru altă alternativă. Din acest
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care dădea dovadă, oferind prin aceasta hrană pentru întreaga comunitate, ori întreaga lor comunitate va muri de foame sau devorați pe rând, unul câte unul. O femeie mai iute în mișcări, pentru câteva secunde se desprinse din ceata de suflete flămânde, îl ajunse din urmă, cu o mișcare rapidă îi luă mâna, i-o lipi de burta rotundă pe jumătate acoperită de niște țâțe uscate ce-i atârnau până aproape de buric și, cu un glas slăbit îi șopti chiar lângă ureche
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de foame și de bucuria victoriei, cei rămași în peșteră au ieșit la același îndemn, pentru a veni în ajutorul bărbaților. Precum sar broaștele de pe mal în apa unui lac stătut, la apariția unui intrus, așa și vânătorii din ceată flămânzi, cu sulițele în cumpănire pentru a fi aruncate la nevoie, săreau pe trupul greoi cu scopul de a-i grăbi sfârșitul. Bidaru procedă la fel ca toți ceilalți. După ce înfipse sulița în animalul muribund, se pipăi la nas. Locul i
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mici, de unde scoteau sumedenie de inele din metale și aliaje colorate, cunoscute numai de ei; copiii trențăroși, mucoși și gălăgioși ce se smiorcăiau într-o limbă stridentă, cam încâlcită și neînțeleasă; precum și ursul cu blană neagră, bătrân, greoi, ascultător, mereu flămând și cam leneș. După părerea lui Bidaru, acesta era punctul lor forte. Cu ajutorul bătrânului urs, a lui MoșMartin, care-și făcea programul numai la comandă supus și conștiincios, își câștigau existența numeroșii membri ai familiei, a cărui cap era bătrânul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
avut și el noroc de constructorii veniți de departe, care i-au durat un iglu cu două încăperi pentru locuit și una pentru provizii, cu care încă nici nu se acomodase. În igluul acela de lemn îl așteptau trei guri flămânde: femeia și cei doi copii. Băiatul cel mare, Naganok trecuse cu bine deja peste zece nopți polare în timp ce Zagadok, abia peste șapte. În plus îl mai aștepta și o cățea care trebuia să fete. Înainte de a pleca la drum, trecuse
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]