3,085 matches
-
mass-mediei; a fost pusă în mișcare într-o mare măsură și de credința că aceste mijloace au permis celor care le controlau să manipuleze opinia publică și, prin aceasta, comportamentul. Asumpțiile privind impactul politic al mass-mediei au jucat un rol formativ în ghidarea direcției cercetării în domeniul comunicării de masă, chiar de la începuturile sale" (Gurevitch și Blumler, 1977: 270). Inițial se crezuse că influența liderilor asupra cetățenilor poate crește într-o asemenea măsură încât natura vieții politice să se transforme radical
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
organizarea Punctului Regional de Contact pentru FP6/FP7, Regiunea 1 (Nord-Est) (RCP-NE) prin activitatea d-lui conf. dr. Vasile Țura de la Catedra de Electricitate, Fizica Stării Solide și Fizică Teoretică. Activitățile RCP-NE vizează organizarea de evenimente informative și formative (seminarii), care au ca scop informarea și instruirea membrilor comunității academice și de afaceri, în domeniul politicii regionale și de facilitare a accesului la fonduri europene. Aderarea României la Uniunea Europeană impune o preocupare permanentă pentru asigurarea calității mediului. Facultatea de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
vorba care spune: ”valoarea instrumentului depinde de mâna și sensibilitatea artistului”. A-i învăța pe elevi să gândească liber și critic, pe baza unor cunoștințe fundamentale acumulate, înseamnă să trecem de la învățământul informativ, de redare a celor memorate, la învățământul formativ, în care elevul să învețe a aplica ce a învățat. În această ordine de idei, trebuie remarcată și străduința unor profesori de a pune la dispoziția elevilor materiale care să le permită acestora însușirea corectă și logică a legilor fizicii
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
cât și a celui universitar au fost numeroase încercări de ameliorare a programelor de studii, pe diferite segmente intervenind chiar schimbări fundamentale. Cu toate acestea, este cunoscut faptul că, în învățământul din România, se constată un declin calitativ al activității formative și educaționale, declin ce tinde să devină dominant în raport cu unele ameliorări care sunt mai mult de ordin cantitativ. De la început, trebuie să recunoaștem faptul că îngrijorări privind calitatea programelor educaționale se manifestă în toate țările și că declinul calității învățării
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
al altora, dar au nevoie ei înșiși de noutăți profesionale, de schimburi de idei, de confirmări. Un subiect abordat/prezentat în diferite forme, poate deveni picătura chinezească care, într-o bună zi, cu siguranță va pune bazele unui sistem solid formativ. A acorda atenție formării și informării ca specialist înseamnă acordarea unui respect deosebit profesiei practicate. Este dorința de a contribui la evoluția profesiei și a carierei fiecărui specialist rămas fidel unei cauze atât de frumoase, armonizarea cunoștințelor acumulate cu construcțiile
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
menit să dea un impuls pornirilor celor mai nobile ale sufletului, consider că ceea ce contează este să vibrezi tu însuți și să faci pe alții să vibreze. Frumosul este pretutindeni în jurul nostru; este o valoare inestimabilă. El prezintă o polivalență formativă: cultivă sensibilitatea, dezvoltă capacitățile creatoare, influențează înălțarea morală a omului. Frumosul trebuie sa devină parte integrantă a existenței noastre, un adevărat mod de viață care să ne lumineze sufletul și să ne facă mai buni și mai... omenoși. El va
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai ușor prin hățișul editorul, dar în același timp să le facă și autorului și editorului un fel de serviciu de publicitate... ... Istoria literară este notarea evenimentelor culturii dintr-un anumit moment, anumit timp; ea nu are neapărat un caracter formativ, ci mai degrabă informativ... Nu este vorba doar de o recuperare a identității, ci de o schimbare de mentalitate A.B.V-ați întors de curând de la Târgul de Carte de la Leipzig. Cu ce impresii? La acest prestigios Târg de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să-i facă și autorului și editorului un fel de serviciu de publicitate. A.B.Cum ați defini, pe scurt, istoria literară? Istoria literară este notarea evenimentelor culturii dintr-un anumit moment, anumit timp; ea nu are neapărat un caracter formativ, ci mai degrabă informativ. A.B.Credeți că există o legătură între politică și literatură? Nu există o legătură între politică și literatură, ci, mai degrabă, între politicieni și literatură. A.B.Dar o politică a limbii române? O politică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
foarte important. Aici sa implicat În studii la fel de interesat ca la „Cornell", urmărind și activitatea celebrului club denumit „Club 4H" din Otumva, unde prin activitățile desfășurate se cultivau: mintea, sănătatea și forța (mâinile). În acest club se efectuau activități practice formative pentru novici și avea un mare număr de membri. Un etalon de mândrie profesională agronomică a americanilor a fost și a rămas in timp, Henry Walacce, ministru al agriculturii și Vicepreședinte al SUA, care a contribuit În mare măsură la
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
people can remain both ignorant and free”, adică „Nici un popar nu poate rămâne ignorant și liber”. Încă de la Început s-au organizat În America societăți, organizații sociale, religioase, profesionale, chiar diferite instituții nonprofit, care să permită perfecționarea profesională și educația formativă a omului societăjții În mod permanent, chiar imediat după absolvirea studiilor care le conferea o profesie. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 13 Cine vizitează SUA În timpul nostru poate constata după un scurt studiu, că aceste principii
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ar fi putut eradica cu un ceas și chiar cu un deceniu mai devreme multe și apăsătoare neajunsuri ale economiei și administrației. Nemaivorbind de cultură, sănătate și Învățământ, cele trei zone vitregite de toate guvernele de după revoluție, baza biologică și formativă, lucidă, a națiunii. Astfel, Ana Blandiana a Învățat „pe pielea ei” și a propriei ei organizații că, printre altele, „moravurile comuniste” sunt În bună parte moravurile și apucăturile, mai mult sau mai puțin, ale oricărei grupări politice care accede la
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
facilitându-se astfel accesul în dimensiunea superioară. În acest context, interdicția însăși trebuie citită per contrarium, ca o sugestie modelatoare a traseului inițiatic, altminteri eroul nu poate descoperi singur tărâmul interzis sau cămara oprită. Coerciția are deci un rol profund formativ, concentrează atenția neofitului asupra faliei ce face legătura cu sacrul și îi dă cunoașterea necesară să o recunoască printre sume¬deniile de alte spații similare. Întrebările cheie sunt următoarele: ar mai greși tinerii, dacă nu li s-ar mai indica
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sine ale unui om? Cât de mult își poate ficționaliza în operă un scriitor propria biografie? Sau, mai simplu: Câtă viață din viața ta e în poezia ta, câtă literatură e în viața ta? Suntem împresurați de Indeterminat. Fără "năzuința formativă", în absența unui principiu morfogenetic, am fi doar vagi impulsuri ale Indeterminatului. Tot ce scriem, vorbim sau povestim e generat de activitatea "năzuinței formative". Realitatea noastră e ficțiunea. Ficțiunea e rezultatul injectării indeterminatului de activitatea "năzuinței formative". Ficțiunea e singura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
e în poezia ta, câtă literatură e în viața ta? Suntem împresurați de Indeterminat. Fără "năzuința formativă", în absența unui principiu morfogenetic, am fi doar vagi impulsuri ale Indeterminatului. Tot ce scriem, vorbim sau povestim e generat de activitatea "năzuinței formative". Realitatea noastră e ficțiunea. Ficțiunea e rezultatul injectării indeterminatului de activitatea "năzuinței formative". Ficțiunea e singura noastră realitate. Dacă, în perioade diferite, revenim la întâmplările vieții noastre, constatăm că suntem, de fiecare dată, alții. În fiecare parte a vieților noastre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Indeterminat. Fără "năzuința formativă", în absența unui principiu morfogenetic, am fi doar vagi impulsuri ale Indeterminatului. Tot ce scriem, vorbim sau povestim e generat de activitatea "năzuinței formative". Realitatea noastră e ficțiunea. Ficțiunea e rezultatul injectării indeterminatului de activitatea "năzuinței formative". Ficțiunea e singura noastră realitate. Dacă, în perioade diferite, revenim la întâmplările vieții noastre, constatăm că suntem, de fiecare dată, alții. În fiecare parte a vieților noastre, cel ce ne spune povestea, identitatea formativă, este altul. Acesta scoate din Indeterminat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
rezultatul injectării indeterminatului de activitatea "năzuinței formative". Ficțiunea e singura noastră realitate. Dacă, în perioade diferite, revenim la întâmplările vieții noastre, constatăm că suntem, de fiecare dată, alții. În fiecare parte a vieților noastre, cel ce ne spune povestea, identitatea formativă, este altul. Acesta scoate din Indeterminat alte chipuri, alte întâmplări. Realitate în sine nu există. Viețile noastre sunt rezultate ale unor multiple perspective. Care au fost întâlnirile esențiale din viața (și cariera) ta? Cât e întâmplare, cât e predestinare în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
descrie, amănunțit și laudativ, „sistemul stahovenist”, legendarul model de producție introdus în Uniunea Sovietică, grație muncitorului Stahanov, transformat el însuși într-un veritabil zeu al lumii noi, comuniste. De această dată, ordinea de zi pare să acorde importanță temeinică actului formativ. Exemplul Stahanov este urmat de tema pregătirii tinerilor - viitoare cadre - pentru a deveni propagandiștii partidului. Ei trebuiau „rutinați”, obișnuiți să vorbească în public și instruiți să răspundă întrebărilor adresate. La final, din nou, nevoia recrutării noilor cadre dezvăluie o cerință
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
când interesul criticului s-a mutat către aspecte ideologice. Istoria lite raturii române, din care nu a realizat decât volu mul consacrat literaturii vechi și începutului literaturii mo derne, este o lucrare solidă, cum spuneam, valabilă în latura ei in formativă, în sistematizările pe care le propune, fără totuși un accent puternic de viziune personală, stilistică sau de interpretare. Cât privește paternitatea lucrării, până la furnizarea probelor indubitabile că nu G. Ivașcu a scris o, rămâne în bibliografia lui. Dar marea vocație
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
înclinațiilor și aptitudinilor; toți să studieze aceleași discipline, indiferent dacă le place sau nu. De aici nu va decurge ștergerea diferențierilor dintre oameni, ci, dimpotrivă, o creștere a deosebirilor dintre ei. Alain era adeptul unui învățămînt unitar, al cărui caracter "formativ" este asigurat prin echilibrul dintre disciplinele umaniste și cele realiste. Întemeindu-se pe o psihologie a copilului cu totul diferită de aceea a educației noi, Alain va dezvolta o teorie a instrucției, de asemenea, diferită, amintind de spiritul "școlii tradiționale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
căruia să-i asigure unitatea. Acesta este principiul "școlii formativ-organiciste". Simpla enunțare a principiului nu este lămuritoare, se impune explicarea lui. La formularea principiului său fundamental, pedagogul român a ajuns prin opunerea a două concepții contrare: școala informativă și școala formativă. Spre deosebire de "școala informativă", care pune accent pe cantitatea de informație, "școala formativă" urmărește "formarea" spiritului elevului, desăvîrșirea a ceea ce sufletul acestuia aduce de la natură, actualizarea potențialului său psihic. Această "formare" trebuie să fie "organicistă", adică subordonată condițiilor interne. La rîndul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a principiului nu este lămuritoare, se impune explicarea lui. La formularea principiului său fundamental, pedagogul român a ajuns prin opunerea a două concepții contrare: școala informativă și școala formativă. Spre deosebire de "școala informativă", care pune accent pe cantitatea de informație, "școala formativă" urmărește "formarea" spiritului elevului, desăvîrșirea a ceea ce sufletul acestuia aduce de la natură, actualizarea potențialului său psihic. Această "formare" trebuie să fie "organicistă", adică subordonată condițiilor interne. La rîndul ei, educația organicistă se opune "educației mecanice", care se întemeiază pe ideea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acestor condiții. Potrivit principiului "școlii formativ-organiciste", sarcina școlii este, în primul rînd, de a "forma" elevii în accepția de a stimula dezvoltarea lor, și numai în al doilea rînd de a-i informa. Antonescu este deci un adept al culturii formative, al acelei orientări pedagogice care se opunea tendinței de a se acorda prioritate acumulării de cunoștințe (cultură materială). Pe de altă parte, principiul școlii formativ-organiciste vrea să depășească opoziția dintre educația eteronomă și educația autonomă; ființa umană se dezvoltă și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sistemului său, pedagogul român stabilește tezele opuse asupra problemelor de educație intelectuală, le analizează și formulează un concept nou, prin care depășește unilateralitatea a două poziții extreme. Care sînt acestea? Pe de o parte, concepția mai veche, a realizării învățămîntului formativ prin disciplinele umaniste, iar, pe de altă parte, concepția lui H. Spencer, care, referindu-se la factorii care stimulează dezvoltarea, acorda prioritate științelor pozitive. În concepția lui G. G. Antonescu, cultura formativă trebuie să fie integrală, să rezulte din: a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o parte, concepția mai veche, a realizării învățămîntului formativ prin disciplinele umaniste, iar, pe de altă parte, concepția lui H. Spencer, care, referindu-se la factorii care stimulează dezvoltarea, acorda prioritate științelor pozitive. În concepția lui G. G. Antonescu, cultura formativă trebuie să fie integrală, să rezulte din: a) cunoașterea lumii obiective cu ajutorul științelor pozitive, b) cunoașterea lumii subiective, prin științele umaniste și c) cultivarea capacității de a stabili raporturi logice și raporturi cantitative, prin studiul logicii și matematicii. Rolul disciplinelor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
umaniste este de a cultiva idealul, iar acela al disciplinelor pozitive, de a oferi cunoașterea căilor și energia necesare atingerii acestui ideal. Mă întreb dacă greșesc foarte mult atunci cînd apreciez că rolul celui de-al treilea aspect al culturii formative cultivarea capacității de a stabili raporturi logice și cantitative se apropie întrucîtva de acela pe care psihologul J. Piaget l-a acordat operațiilor logico-matematice, ca instrumente ale unei gîndiri operaționale. G. G. Antonescu a intuit necesitatea unor instrumente ale gîndirii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]