2,619 matches
-
et des Parisiennes, l'interprète le plus adroit et le plus ingénieux de leur grace, de leur tournure, de leur nature. En quelques mois, toutes leș femmes en vue à Paris sollicitèrent la faveur d'être reproduites par lui" [Maupassant, Fort comme la mort, p.44]. 145 Pentru a o caracteriza pe doamna Marelle, Maupassant recurge la focalizarea din trei puncte de vedere: ale lui Duroy, ale domnului și doamnei Forestier, care întregesc aceeași imagine: "Mais... je la trouve... je la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
quelle expression insouciante qui la caractérisait, en faisait bien le type de la femme échappée, livrée à tous leș hasards et descendant d'étape en étape jusqu'au plus profond de l'enfer parisien, sans que rien au monde soit assez fort pour la ramener à l'air pur et à la lumière" [ibidem, p.288-289]. 192 "Et, saluant avec un sourire un peu moqueur, elle sortit sans plus d'émotion, en actrice dont le rôle est fini" [Maupassant, Rouerie, în La
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
bun actor pe scena teatrului lumii este necesar persoanelor de lume a fost consemnat de apropiații de la Curte, unde trebuie să excelezi pentru a reuși în arta disimulării și cea a actoriei: "Ce talent d'être bon acteur me semble fort nécessaire aux personnes du monde" [Méré, p.42]. Paradigmă teatrală a condiției mondene rezultă din perceperea lumii drept comedie. Contesă de Gulleroy percepe astfel chiar și oamenii cei mai serioși: "Leș hommes de son entourage, avocats politiques, financiers ou gens
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
hommes de son entourage, avocats politiques, financiers ou gens de cercle désoeuvrés, l'amusaient un peu comme des acteurs; et elle ne leș prenait pas trop au sérieux, bien qu'elle estimat leurs fonctions, leurs places et leurs titres" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50-51]. Se impune concluzia că se percepe doar aparentă ființelor și fenomenelor. Intrat în jocul monden parizian, André Mariolle îi înțelege specificul: "Îl savait d'ailleurs fort bien que toute la vie est faite d'à-peu-près
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
estimat leurs fonctions, leurs places et leurs titres" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50-51]. Se impune concluzia că se percepe doar aparentă ființelor și fenomenelor. Intrat în jocul monden parizian, André Mariolle îi înțelege specificul: "Îl savait d'ailleurs fort bien que toute la vie est faite d'à-peu-près" [Maupassant, Notre coeur, p.166]. 196 Berthe Savignol, provinciala care nu reușește să devină Pariziana, este toată viața martoră unei legături, pe care n-o poate surprinde decât la sfârșitul vieții
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
vie mondaine" [Maupassant, Yveline Samoris, în La parure, p.310]. 232 "Și on me l'eût affirmé, j'aurais aussitôt songé aux affreux remords dont je devrais être aujourd'hui déchirée. Et je n'en ai pas, presque pas" [Maupassant, Fort comme la mort, p.63]. 233 Baroana Sandorf în L'Argent își înșeală amantul cu Saccard. Sidonie își înșeală nu doar soțul, dar și amantul: "Elle le rendait fou positivement. Elle le trompait, îl en était sûr, elle le trompait
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
enfance; ces longues séances d'essayage devant leș glaces des grandes faiseuses. Dès l'entrée dans la maison, elle se sentait réjouie à la pensée de tous leș détails de cette minutieuse répétition, dans ces coulisses de la vie parisienne" [Maupassant, Fort comme la mort, p.191]. 268 "C'était la femme que leș magasins se disputaient par să concurrence, la femme qu'ils prenaient au continuel piège de leurs occasions, après l'avoir étourdie devant leurs étalages. Ils avaient éveillé dans
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Musset, Manon Lescaut, Werther; puis, pour montrer qu'on n'était pas étranger aux sensations compliquées et aux mystères de la psychologie, Leș Fleurs du mal, Le Rouge et le Noir, et aussi leș Femmes au XVIIIe siècle, des Goncourt" [Maupassant, Fort comme la mort, p.104, 96]. 284 Lecturile zis feminine difuzează idealul romantic feminin și exploatează stereotipurile romantismului sentimental: clișeele dragostei fulgerătoare, scenele îmbrățișărilor neprihănite, cu suspine și priviri înflăcărate, întâlniri și răpiri, vise în care apare prințul tandru și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
251]. 290 Contesă de Gulleroy posedă un talent de interpretare la pian care are un efect deosebit asupra sensibilității lui Olivier Bertin: "Elle avait un talent réel et une compréhension subtile de l'émotion qui court dans leș sons" [Maupassant, Fort comme la mort, p.251]. "Mme Arnoux, se croyant seule, s'amusait à chanter" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.113]. "Leș aquarelles étaient de Mme Caroline, des vues de là-bas; des types, des costumes, ce qu'elle avait remarqué et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cel puțin în public, este posibil să fie, presupune L. Chevalier, de influență britanică, dar are și rădăcini naționale în timpuri anterioare [p.250-251]. Educarea copiilor se face departe de Paris: "Mme de Guilleroy lui avait donné là-bas deux institutrices fort diplômées, et elle multipliait șes voyages auprès de șa mère et de șa fille" [Maupassant, Fort comme la mort, p.39-40]. 293 Albert Thibaudet, în una din aforisticile formule din Réflexions sur le român, afirmă: "un roman en français, c
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și rădăcini naționale în timpuri anterioare [p.250-251]. Educarea copiilor se face departe de Paris: "Mme de Guilleroy lui avait donné là-bas deux institutrices fort diplômées, et elle multipliait șes voyages auprès de șa mère et de șa fille" [Maupassant, Fort comme la mort, p.39-40]. 293 Albert Thibaudet, în una din aforisticile formule din Réflexions sur le român, afirmă: "un roman en français, c'est où îl y a de l'amour" [p.73]. Roy-Reverzy [p.5] consideră că dacă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Maupassant, Notre cœur, pp.119-120]. 302 "Elle se fâchait surtout chaque fois qu'il parlait avec une nuance de blague familière de leur liaison și longue qu'il affirmait être le plus bel exemple d'amour du dix-neuvième siècle" [Maupassant, Fort comme la mort, p.42]. 303 Relația dintre Juliette Deberle și Malignon urmează și ea mai multe faze obligatorii, prognozându-se și urmărea: "Sans doute, c'était à Trouville qu'ils avaient joué quelque jeu dangereux. Leș paroles, surprises par
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
rencontre sous une porte l'éblouit d'une jolie vision de grace et d'élégance. Îl dit aussitôt, ému de cette apparition qui avait séduit son œil d'artiste: Ah! en voilà une dont je ferais volontiers le portrait" [Maupassant, Fort comme la mort, p.44]. Scenă descrisă amintește foarte mult sonetul A une passante de Baudelaire adus anterior în discuție, mai ales că femeia este îmbrăcată în negru. La Paris a fi văduva nu înseamnă a uita de sine. 307
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
l'eut conquis et séduit par cette bonne humeur, cette franchise et cette simplicité. Îl avait complètement oublié șes préjugés contre leș femmes du monde, et aurait volontiers affirmé qu'elles seules ont du charme et de l'entrain" [Maupassant, Fort comme la mort, p.49]. Îl avait résisté bien plus qu'elle n'aurait cru, car depuis trois mois elle le captait avec un grand déploiement de grace, des attentions et des frais de charme qu'elle n'avait jamais
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Elle avait lutté pour lui, devant lui, sans cesse, par la grace, par la beauté, par l'élégance. Elle voulait que partout où îl entendrait parler d'elle, on vantât son charme, son goût, son esprit et șes toilettes" [Maupassant, Fort comme la mort, p.72]. "Mais elle le comprenait sans qu'il s'exprimât, comme un tireur devine que să balle a fait un trou juste à la place de la mouche noire du carton" [Maupassant, Notre cœur, p.103-104]. "Elle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de dentelle qui avait glissé?" [ibidem, p.92]. Rougon este conștient de înscenare: "Pourtant, îl n'était plus bien sûr que la dentelle ne se fût pas dénouée toute seule [ibidem, p.93]. 319 "Rougon eut un instant d'homme fort. Îl la briserait quand îl voudrait. N'était-ce pas elle qui le provoquait? Et des pensées malhonnêtes lui venaient, tout un projet de séduction, dans lequel îl la plantait là, après avoir été son maître" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
secret et torturant dans leș yeux de tous leș hommes qu'elle avait pu séduire!" [Maupassant, Notre coeur, p.80]. "Elle le faisait parler longtemps, pour lui montrer, en l'écoutant avec attention, combien îl lui inspirait d'intérêt" [Maupassant, Fort comme la mort, p.51]. Bărbații "avaient éveillé en elle le rêve intermittent des grands amours et des longues liaisons. Mais, en proie aux craintes prudentes, indécise, tourmentée, ombrageuse, elle s'était gardée toujours jusqu'au moment où le dernier
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
brûla de la tête aux pieds. Mon Dieu! Îl avait parlé, elle ne pourrait plus feindre la paix și douce de l'ignorance. Elle cacha son visage empourpré derrière son éventail. Leș enfants, dans l'emportement des derniers quadrilles, tapaient plus fort des talons" [Zola, Une page d'amour, p.147]. 324 "Elle aurait dû sentir, lui semblait-il, qu'il faut, en amour, un tact, une adresse, une prudence et une justesse extrêmes, que s'étant donnée à lui, elle, mûre, mère
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de cadru, niște tinere fete din lumea cea mai bună" [Baudelaire, 1971, p. 216]. 385 "A Paris, on vit dans la demi-ombre des appartements, où leș rideaux lourds, même en plein midi, ne laissent entrer qu'une lumière douce" [Maupassant, Fort comme la mort, p.189]. Doamna Forestier îl primește pentru prima dată pe Georges Duroy într-un cadru sclipitor care o pune în valoare: "Une jeune femme blonde était debout qui l'attendait, toute seule, dans une grande pièce bien
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
déshabillé troublant gardé pour déjeuner avec leș amis intimes et qui laisse à la femme, jusqu'au milieu du jour, une sorte de saveur de son lever, l'impression matérielle et chaude du lit quitté et de la chambre parfumée!" [Maupassant, Fort comme la mort, p.248]. Olivier Bertin, autorul lucrărilor cu subiecte clasice cum ar fi Cléopatre, Jocaste, pictează în nuanțele impresioniste ale modei. "La mode dans un ville où cette déesse est și inconstante (...). A Paris, leș personnes qui suivent
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Paris, Dunod, 1990. 61 L.L.Kaid, J. Gerstlé, K.R.Sanders, eds, Mediated Politics in Two Cultures, New York, Praeger, 1991. 62 O.Duhamel, J.Jaffré, Le nouveau président, Paris, Seuil, 1987. 63 J.-L.Parodi, "Ce que tu dis parle si fort qu'on n'entend plus ce que tu dis. Réflexions sur l'équilibre réel et le marketing de l'apparence dans la décision électorale", Hermès, vol. IV, 1989. 64 J. Gerstlé, Evénement, communication et effets de popularité, Rapport au Colloque
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
3) așezăminte care izolează de restul comunității persoanele considerate a prezenta un pericol voluntar: închisori, penitenciare, lagăre de prizonieri, lagăre de concentrare; (4) unități în care izolarea decurge din nevoia organizării și desfășurării eficiente a unei activități: cazărmi, nave, internate, forturi coloniale; (5) așezăminte care grupează persoane pentru care izolarea reprezintă o opțiune personală: abații, mănăstiri ș.a. Caracteristicile comune tuturor acestor tipuri de instituții sunt următoarele: * practică izolarea cvasi-totală a unui număr important de persoane într-un același univers claustral; * practică
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
atractivă alternativă educației publice sponsorizată statal. Cazuistica descrisă de A. Drace-Francis (2006, pp. 104, 144) în cartea sa despre Făurirea culturii române moderne sunt grăitoare în acest sens: în pluri-etnicul oraș port al Brăilei, redevenit parte a Țării Românești după ce fortul otoman a fost demolat în 1831, nou-înființata școală publică a reușit să atragă, în 1833, doar cinci elevi! În același timp în care cele două școli grecești din oraș educau peste o sută, dintre care mai mult de jumătate erau
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
chauceriană, nu este nihilistă, nu și-a pierdut credința și mai speră încă în săvârșirea minunilor în viața fiecăruia, în pronia divină. Modernitatea ei se evidențiază prin faptul că are curajul rostirii adevărurilor pe nume, este dominată de acel ésprit fort care-i permite să ia în glumă evlavia simulată sau frivolă 521, iar uneori simte dorința să se distanțeze, anticipând laicizarea din epoca Renașterii. „Pornirea și ura împotriva preoților și călugărilor nu sunt decât reversul unui atașament și al unui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Editors, and Speakers, ediția a II-a, Harper and Row, New York. Munteanu, Ștefan, 1967, Introducere În filologia română, Tipografia Universității, Timișoara. Murray, Donald M., 1984, Write to Learn, Holt, Rinehart & Winston, New York. Murray, Donald M., 1991, The Craft of Revision, Fort Worth, Harcourt Brace Yovanovich College Publications, Philadelphia. Mușatescu, Vlad; Zaharescu, Adriana; Rosmarin, Anatolie; Achille, Daniel, Tehnoredactarea. Noțiuni elementare de prezentare grafică și poligrafică a cărții, Editura Tehnică, București. Nathan, Ruth; Temple, Frances; Juntunen, Kathleen; Temple, Charles, 1989, Classroom Strategies that
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]